Vol. 11 Martie-Aprilie 2004 Nr. 3

Dovezi scripturale ale conceperii de spirit

„Potrivit voii Sale, El ne-a născut prin Cuvântul adevărului.” Iacov 1:18.

R5579 W. T. 15 noiembrie 1914 (pag. 349)

Scripturile ne spun că Domnul nostru a lăsat gloria pe care a avut-o cu Tatăl înainte de a fi lumea și a venit pe pământ, devenind om, „din pricina morții pe care a suferit-o” („pentru suferința morții” — în engleză, n. t.), pentru ca să Se poată da pe Sine „o Răscumpărare pentru toți”. Ni se spune că la vârsta de treizeci de ani a mers la Iordan și S-a prezentat ca sacrificiu lui Dumnezeu. După botezul Său ieșind din apă, Spiritul sfânt a coborât peste El, „cerurile I s-au deschis”. Apoi a fost condus de Spirit (acest spirit nou-conceput) în pustie timp de patruzeci de zile, să aibă comuniune cu Tatăl, să studieze tipurile și profețiile Scripturilor și să fie încercat de Adversar. După aceea a putut vedea clar calea pe care Tatăl o marcase pentru El, așa cum este arătat în aceste tipuri și profeții.

Invitându-Și ucenicii să-L urmeze, Domnul nostru a explicat foarte clar că dacă fac astfel ei trebuie neaparat să fie botezați în moartea Sa și să participe la paharul Său de suferință, pentru a putea trăi și domni cu el. Peste tot în Scripturi este arătat că Biserica trebuie să fie membri ai Corpului lui Cristos, al cărui Cap este El. Ei declară că El este Înainte-mergătorul nostru, Căpetenia mântuirii noastre; că „așa cum este El, așa suntem și noi în lumea aceasta”; că experiențele Lui trebuie să fie experiențele noastre. Ei declară că El „aduce pe mulți fii” — frații Săi — la Dumnezeu, la slavă.

Pașii pe care trebuie să-i facem deci, sunt exact pașii pe care i-a făcut El, pe care noi trebuie să-L urmăm. El este marele nostru Model. Prin credință noi suntem ajutați să vedem, sub conducere divină, răscumpărarea pe care a îndeplinit-o Isus pentru noi și ocazia noastră de a deveni ucenicii Săi, de a fi botezați în moartea Sa. Botezul în moarte ar fi departe de a fi de dorit, decât dacă ar fi ceva cale prin care acesta ar putea fi făcut o poartă spre viață; și această cale a fost pregătită de Dumnezeu. Ea a fost deschisă întâi pentru Fiul Său.

Naturile lui Isus, umană și spirituală, simbolizate

În tipul Zilei Ispășirii, natura umană a Domnului nostru a fost reprezentată prin vițel, care a fost oferit ca sacrificiu. Marele preot, îmbrăcat în hainele albe de in pentru sacrificiu, L-a reprezentat pe El ca Nouă Creatură concepută de spirit, după ce sacrificiul Său uman a fost acceptat și în timp ce consumarea reală a corpului Său uman era în proces. Marele preot, îmbrăcat în „hainele de slavă și frumusețe”, L-a reprezentat pe El după învierea Sa la natură divină, după ce a fost născut din Spirit și a fost mult înălțat la slavă, cinste și nemurire de către Tatăl, ca o răsplată pentru credincioșia Sa. Ioan 3:3-8.

Astfel că atunci când ne prezentăm lui Dumnezeu în consacrare și sacrificiul nostru este acceptat de El, noi murim ca oameni; dar suntem de asemenea concepuți la natura nouă, la viața nouă. Iar această viață nouă, concepută de sus, continuă să crească prin asimilarea hranei spirituale, până când, la timpul potrivit, se va naște o ființă spirituală deplin dezvoltată, ca și Domnul nostru (1 Ioan 3:2; Rom. 8:29). Acest proces și rezultatul lui ne sunt aduse în atenție în Scripturile care declară despre Domnul nostru că El a fost „întâiul-născut dintre cei morți”. Și acest cuvânt născut îgennao, în greacăș este același cuvânt care este tradus conceput. Se referă la întregul proces al nașterii. Aceasta este o chestiune progresivă; întâi este conceperea, apoi perioada gestației, apoi nașterea.

Botezul Domnului nostru pentru viața nouă a fost atunci când a făcut consacrarea spre moarte la botezul Său. Noua Creatură începută atunci a fost în creștere timp de trei ani și jumătate după aceea. Această perioadă, cum s-a spus înainte, a fost reprezentată prin marele preot din tip. La botezul Său a fost conceput ca Fiu al lui Dumnezeu pe cel mai înalt plan — cel divin. Atunci Ioan Botezătorul a dat mărturie despre El zicând: „Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel; și a rămas peste El”. Relatarea Scripturilor este ((758)) că numai cei concepuți de Spirit pot vedea lucrurile spirituale. 1 Cor. 2:9-16.

Adevărurile adânci nu sunt vizibile la suprafață

Se pune întrebarea: De ce un fapt de așa mare importanță cum este conceperea de Spirit a Domnului nostru nu este declarat tocmai așa, ci trebuie dovedit prin deducție? Răpundem: Pentru cei cu minte spirituală există într-adevăr dovadă foarte puternică, și totuși alții ar putea trece peste ea fără s-o recunoască. Acest lucru este de asemenea adevărat în legătură cu alte doctrine scripturale importante. Există o scriptură care declară că prin făgăduințele nespus de mari și scumpe putem fi făcuți părtași naturii divine. Alte scripturi declară că urmașii lui Cristos Îi vor împărtăși gloria, onoarea și nemurirea. Aceste scripturi de la urmă implică același lucru ca și primele, deși numai acel text (2 Pet. 1:4) declară chestiunea chiar în acele cuvinte.

În privința învierii Domnului nostru se spune că „El a fost omorât în carne, și făcut viu în Duh” (1 Pet. 3:18Diaglott). Această scriptură nu spune că a fost înviat un Duh, dar acesta este sensul evident, și noi știm că acesta a fost cazul: „Domnul este Duhul” (2 Cor. 3:17). În Coloseni 1:18 citim despre Domnul nostru: „El este Capul trupului, al Bisericii. El este Începutul îNoii Creațiiș, Cel întâi-născut dintre cei morți”. Deoarece Domnul nostru a fost născut dintre morți o Ființă spirituală, El trebuie să fi fost conceput de spirit înainte, deoarece nașterea este întotdeauna precedată de concepere.

Vorbind despre învierea Bisericii, despre care se spune că este învierea lui Cristos (Filip. 3:10), apostolul Pavel spune: „Este semănat trup natural și înviază trup duhovnicesc”. Așa că noi trebuie să găsim aceste adevăruri prețioase „puțin aici, puțin dincolo”. Acesta pare să fie modul în care Domnul a pregătit Biblia — dând din aceste mărgăritare de Adevăr puțin aici, puțin dincolo. Cei care sunt superficiali în căutarea lor vor trece cu vederea cele mai importante aspecte ale Adevărului, ca să afle mai târziu că au numai o mică parte.

Acum strălucește lumină mai clară

Pe măsură ce cercetăm Scripturile și învățăm cum să împărțim drept și să combinăm drept diferitele lor elemente, acum că lumina aurorei Noii Dispensații strălucește asupra Cuvântului, făcându-l mai luminos pentru vederea noastră, vedem minunatul ansamblu — marele plan peste care noi și alții am trecut înainte și n-am reușit să-l discernem. Cei care nu sunt din clasa potrivită nu vor putea vedea Adevărul în toată claritatea, frumusețea și armonia lui minunată. Dacă avem spiritul corect ca și copii ai lui Dumnezeu, vom dori să știm ce are Dumnezeu în păstrare pentru poporul Său.

Aceasta dă o ocazie pentru lucrarea Spiritului Adevărului asupra inimilor și minților noastre. Această dorință ne face să ne adunăm împreună pentru studiu biblic, când cei lumești vor zice: Să jucăm biliard, sau șah sau altceva. Ei protestează: Ai citit deja Biblia de câteva ori. Noi le spunem că am citit-o și am primit multă binecuvântare.

Astfel, pe măsură ce dorim să cunoaștem Planul Domnului și voința Lui în privința noastră, El neo descoperă tot mai mult; și astfel, puțin câte puțin, câștigăm mult Adevăr, care ne bucură mult inimile, ne dă o înțelegere inteligentă a zilei minunate în care trăim, și ne dă calm și încredere în timp ce alții își dau sufletul de groază.