Vol. 18, Martie-Aprilie 2011, Nr. 5 


UN CUVÂNT PENTRU VEGHETORI

“Să veghem și să fim treji.” 1 Tesal. 5:6 .

R 5256 W. T. 15 iunie 1913 (pag. 181-182)

Apostolul Pavel se adresează Bisericii, incluzându-se și pe sine, când spune: “Să veghem și să fim treji”. El arată în context faptul că noi trebuie să veghem pentru Ziuă, pentru Împărăția lui Mesia, care va produce acea Zi. Noi știm să așteptăm răsăritul Soarelui Dreptății. Biserica trebuie să fie eliberată de păcat și moarte devreme în dimineața acelei Zile minunate. Partea lor va fi în Prima Înviere, la glorie, onoare și nemurire cu Domnul lor.

Sf. Pavel ne spune că Dumnezeu așa a aranjat programul Său încât Ziua va veni ca un hoț noaptea — pe furiș; și cei care dorm nu vor fi conștienți că Ziua a venit și de aceea s-ar putea să nu fie într-o atitudine de așteptare. Cuvintele Învățătorului nostru sunt: “Luați seama la voi înșivă, ca nu cumva … ziua aceea să vină peste voi fără veste …Vegheați deci” (Luca 21:34, 36). Credem că El lasă chestiunea neclară, deoarece va fi mai bine pentru noi în ansamblu să nu știm timpul exact. De exemplu, în lunga perioadă a Evului Mediu a fost mai bine pentru creștinii că n-au cunoscut exact timpul când Cristos Se va întoarce. În ziua lor au fost evenimente minunate, și de fapt au fost în fiecare zi, dar cu atât mai mult, după cum citim, când Ziua se apropie.

Deși adversarul este întotdeauna activ în eforturile lui de a face rău cauzei Domnului, el va fi încă și mai ispititor în influențele sale rele în zilele din urmă. Noi trebuie deci, în timp ce Ziua se apropie, să fim tot mai atenți să ne păzim la fiecare punct de atac. Domnul ne permite această veghere și va răsplăti pe cei credincioși; căci El găsește plăcere în veghetori. Aceștia nu vor fi neglijenți. Cine este neglijent nu va face parte din clasa Împărăției, căci ei nu sunt din aceia pe care El dorește să-i glorifice.

Dumnezeu dorește ca acei care sunt treji să învețe tot mai mult din Planul Său. Aceștia vor crește în har și cunoștință în timp ce veghează. Ei nu vor fi asemenea lumii. Lumea va fi insensibilă — va fi nevrednică de acea Zi. Acum întunericul acoperă tot pământul. Dar poporului lui Dumnezeu îi este dată o lumină specială. Ei iubesc lumina. “Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cărarea mea” (Psa. 119:105). Nu este o lumină ca aceea a Lunii, care ajunge departe, ci doar o lumină mică la picioarele celor care veghează pentru ea. Cei care adorm vor constata că li se stinge lumina.

Dovezi ale zilei celei noi

Calea pe care Domnul a marcat-o pentru poporul Său de-a lungul Veacului a fost o cale îngustă — o cale foarte îngustă. Lumina Sa este dată numai celor care caută — celor care așteaptă — celor care veghează. Aceștia vor discerne zorile dimineții.

Ceilalți nu vor vedea. Ei nu veghează ca să prindă licăririle noii Zile. Deși se întâmplă lucruri care sunt dovezi ale noii Zile, ei sunt inconștienți. De exemplu, binecuvântările minunate ale zilei noastre sunt manifestări ale noii Dispensații. Zorile sunt aici. Suntem uimiți că oamenii nu văd. Dar ei atribuie aceste lucruri minunate altor cauze. Ei cred că acestea sunt numai rezultatele unui alt pas înainte al omului în progresul de la stadiul de maimuță. El a devenit mai inteligent, merge la concerte, biserici etc. Se depărtează tot mai mult de maimuță! Puterea de a folosi aburul și electricitatea le dovedește acestora că noi intrăm în Veacul Creierului! Ei uită că puțini sunt inventatori talentați etc.

Noi putem vedea că toate aceste mari binecuvântări aparțin noii Dispensații. Dumnezeu face aceasta. Putem vedea că nu savanții, ci acei mai puțin educați au făcut invențiile minunate foarte folositoare pentru om. Invențiile care s-au dovedit a fi cele mai mari binecuvântări pe care le-a avut lumea vreodată au fost făcute de oameni simpli. Aceste lucruri nu sunt datorate “veacului creierului”, cum ne spun ei. Poate că nimeni din generația de acum nu se poate compara cu Shakespeare; poate că nimeni nu se poate compara cu sf. Pavel; poate că nimeni nu se poate compara cu Solomon, cu David sau cu Moise.

Veghetori pentru un scop

Apostolul spune: “Să veghem și să fim treji”. Nu putem spune că aici el se referă la abținerea de a folosi băuturi alcoolice, tutun și alte lucruri care au efect de amorțire a nervilor. Ideea este că noi trebuie să fim veghetori și treji la minte. Găsim foarte mulți oameni care sunt emoționați — purtați încolo și încoace de orice vânt de învățătură. Ei nu pot da motivul pentru ceea ce acceptă. Ei nu știu că Adevărul este intenționat numai pentru o singură clasă de oameni — pentru cei care veghează.

Cât de atent trebuie să urmărim toate semnele Zilei noi care se înmulțesc! Dar veghetorul care stă la post și vede lucrurile desfășurându-se, dar își ține gura închisă, nu este de nici un folos. Noi vrem un veghetor pentru un scop! Cei care sunt atenți trebuie să atragă atenția și altora asupra acestor lucruri minunate. Ei trebuie să caute să trezească Casa Credinței.

Sunt oameni la fel de consacrați ca și noi, poate, numai că nu sunt treji. Ar trebui să-i mișcăm cu blândețe pentru a-i deștepta să vadă lucrurile minunate. Și deoarece vom fi chemați în curând la căsătorie, trebuie să ne amintim că o parte din vegherea noastră trebuie să fie ca să ne păstrăm hainele albe. Trebuie să veghem cu un scop. Dacă ne dăm seama cât de aproape este Mirele, cât de atenți trebuie să fim cu veșmintele noastre! Ceilalți nu știu, dar Mireasa aleasă știe cât este de aproape Mirele. Ea va veghea și va fi trează.

Într-un sens al cuvântului, ar putea fi multe lucruri care să ne ducă la emoționare. Am putea doar să sărim în sus când vedem lucrurile minunate și să batem din palme etc. Dar nu așa trebuie să fie! Noi trebuie să fim treji. Însă nu trebuie să fim amorțiți — nepăsători. Să ne amintim că Domnul ne dă această cunoștință pentru a o folosi, și s-o folosim tot mai mult. Pe măsură ce ne vedem tot mai clar imperfecțiunile, să veghem și să fim treji și în consecință vom fi circumspecți, vom fi de ajutor altora și ne vom îmbrăca tot mai mult cu roadele și harurile Spiritului sfânt — răbdare, blândețe, gentilețe, bunătate frățească, iubire. Și veghind, vom îndepărta mânia, răutatea, ura, invidia, cearta. Astfel vom fi plăcuți și acceptabili pentru Mire, și astfel ne vom pregăti să intrăm cu El în bucuriile și binecuvântările care sunt acum atât de aproape — chiar la ușă.