Vol. 19, Mai-Iunie 2011, Nr. 4 


PREGĂTIRE PENTRU LOCURI DE MEMBRI ÎN ÎMPĂRĂȚIE

“Uitați-vă cu atenție cum cresc crinii de pe câmp.” Matei 6:28 .

R 5219a W. T. 15 aprilie 1913 (pag. 118-119)

În Predica de pe Munte, Învățătorul îi învață pe ucenici anumite lecții importante. El nu învață lumea, ci pe acei care au venit la El, care doresc în mod special să fie învățați, care doresc să fie ucenicii Lui. El le arată că dacă vreau să fie ucenicii Lui, de atunci înainte obiectivul principal al vieții lor va fi să caute să devină membri ai Împărăției lui Dumnezeu. El Însuși va fi marele Împărat și un număr ales de oameni din lume vor fi asociați cu El în acea Împărăție. Când această alegere se termină, acea Împărăție va fi stabilită. Atunci, sub acea Împărăție, va urma binecuvântarea întregii lumi, în armonie cu promisiunea făcută lui Avraam, “În tine și în sămânța ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului”.

Aceștia deci, care aspiră să fie membri ai clasei Împărăției, trebuie să facă din aceasta obiectivul principal al vieții lor: “Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Sa”; adică, dreptatea necesară pentru a obține un loc în acea Împărăție. Se promite că toate lucrurile necesare le vor fi date unor astfel de aspiranți și căutători. Domnul nostru n-a promis îmbrăcăminte scumpă, case frumoase, confort sau lux; nici nu putem presupune că acestea ar fi în mod special de ajutor.

Este necesară o anumită pregătire pentru a fi membru în Împărăție. Dumnezeu, marele Gospodar într-o anumită ilustrație, marele Supraveghetor în alta, va supraveghea treburile fiecărui membru; și toate lucrurile vor fi făcute să lucreze împreună spre binele lor. Dacă ei au nevoie de experiențe în încercări, dificultăți și lipsuri, El Se va asigura ca ei să aibă astfel de experiențe. Dacă ar fi mândri, ar avea experiențe care să-i umilească. Dacă ar fi fără maniere, ar avea experiențe care să-i facă amabili. Este necesar să aibă aceste experiențe; pentru că dacă n-ar învăța deloc, n-ar primi niciodată moștenirea la care au fost făcuți părtași.

Învățături În Toate Experiențele Vieții

Domnul a observat că majoritatea oamenilor sunt plini de griji pentru viața de zi cu zi — ce vor mânca, ce vor bea și cu ce se vor îmbrăca. El a văzut că majoritatea celor săraci erau necăjiți, neștiind probabil când va fi următoarea masă. Dacă așa ar fi poporul Domnului, ei ar trebui să aibă credință. Dacă Tatăl ar permite copiilor Săi să fie în asemenea dificultăți, El a văzut că sunt niște lecții bune pe care să le învețe. Ei ar trebui deci să caute să învețe aceste lecții, nu să fie neliniștiți de starea lor.

Aceasta nu înseamnă că urmașii Săi trebuie să fie nepăsători, să nu-i intereseze cum arată, sau ce vor mânca. Nu așa trebuie să facă; ci în timp ce apreciază frumusețile naturii, ale îmbrăcămintei etc., ei trebuie să aibă credință în Tatăl lor Ceresc și să-și dea seama că luxul vieții ar putea să nu fie cel mai bun pentru ei. Dar trebuie să fie mulțumiți — știind că toate lucrurile vor lucra spre bine pentru cei care vor fi bine pregătiți prin ele.

Această problemă de a se îngrijora pentru hrană și îmbrăcăminte nu se limitează doar la cei săraci. Unii din clasa de mijloc, când se ridică la bogăție, se pomenesc cuprinși de grijile acestei vieți, mâncare, băutură și îmbrăcăminte — și își spun: Cu ce să mă îmbrac acum, sau atunci etc.? Mâncarea, băutura și îmbrăcămintea par a fi gândurile care-i acaparează atât pe bogați cât și pe săraci.

Cei din poporul Domnului trebuie să fie mulțumiți cu ceea ce au. Și trebuie să caute să se îngrijească de lucrurile care sunt cinstite și cuviincioase. Dar lucrurile cinstite și cuviincioase nu sunt cele extravagante. Cei din poporul Domnului nu trebuie să fie tentați să-și folosească banii pentru mulțumire de sine. Când se uită la alți copii ai Domnului, văd că nu trebuie să ia prea multe binecuvântări pentru ei înșiși, ci să-și folosească banii cu economie. Să-și administreze banii ca parte a administrării lor și să știe că vor trebui să dea socoteală de ei.

Noi trebuie să căutăm mai întâi interesele Împărăției. Dacă interesele Împărăției ar avea nevoie de bani, ne-am simți vinovați dacă am folosi banii consacrați Domnului pentru mulțumirea de sine. Probabil de aceea Domnul a lăsat interesele Împărăției într-o condiție de semi-sărăcie — ca poporul Său să promoveze interesele Împărăției. Dumnezeul nostru este foarte bogat. Tot aurul și argintul sunt ale Lui, la fel și vitele de pe o mie de dealuri; și dacă ar fi spre binele clasei Împărăției, El le-ar da bani din belșug. Dar lucrurile sunt lăsate așa cum sunt, ca noi să practicăm economia și să avem ocazia să ne reținem de la binecuvântările prezente pentru interesele Împărăției.

Lecții Învățate De La Crini

În legătură cu aceasta vine textul nostru, ilustrând ideea prin crinul de pe câmp. Crescând pe pământ, el primește toate lucrurile de care are nevoie pentru dezvoltare. Domnul n-a ales o plantă de seră, dependentă de horticultor, ci a ales o floare de pe câmp. Acea plantă crește în acele condiții fiindcă marele Ocrotitor se îngrijește de interesele ei.

Aceasta nu înseamnă ca planta să fie inactivă; dacă ar fi inactivă ar muri. Rădăcina trimite în continuu hrană către tulpini. Nu este inactivă în nici un caz. Dar realizează planta aceste lucruri îngrijorându-se? Nu. Folosește doar oportunitățile care i-au fost date. Își exercită doar funcțiile după legile naturii.

Dumnezeu Se îngrijește de crin în solul unde răsare; și pe măsură ce crește în frumusețea lui, “nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s-a îmbrăcat ca unul dintre aceștia”. Tot așa va fi și pentru copiii lui Dumnezeu. Când Tatăl ne concepe ca fii ai Săi și suntem puși în condițiile actuale, putem fi siguri că Cel care ne-a pus astfel, a făcut toate pregătirile necesare pentru noi; că El nu este neînțelept; că nu ne-a pus în condiții nefavorabile nouă. Toate sunt prin aranjament divin.

Dacă ieșim din aceste condiții, putem fi răspunzători într-o oarecare măsură, dar atâta timp cât nu încercăm să ieșim de sub grija Sa providențială, putem fi siguri că toate lucrurile vor fi conduse să lucreze spre binele nostru. Dacă deci căutăm să ne împodobim cu toate harurile Spiritului sfânt, și dacă folosim ocaziile care ne sunt mai la îndemână, vom folosi mijloacele pentru dezvoltarea noastră.

Crinul are dreptul să folosească tot ce-i stă în putere pentru a se hrăni. Tot așa, este dreptul și datoria noastră să folosim mijloacele care ne stau în putere pentru înfrumusețarea caracterului și pentru hrănirea noastră spirituală, știind că Acel care a început în noi lucrarea bună, o poate duce la capăt până în Ziua lui Isus Cristos.

Meditarea Evlavioasă La Caracterul Lui Dumnezeu Este De Ajutor

Domnul nostru ne atrage atenția cum astfel de lucruri simple din natură ar trebui să fie studiate, să ne gândim la ele. Lecțiile de învățat cu privire la toate aspectele vieții vor fi folositoare pentru cei care abordează studiul din punctul corect de vedere, al credinței în Creator și al înțelegerii că El este întruchiparea și reprezentantul celor mai înalte și mai nobile calități pe care le poate concepe mintea umană — perfect în Dreptate, perfect în Înțelepciune, perfect în Putere, perfect în Iubire.

Inima care gândește astfel, face progres, crește în har, în cunoștință, în iubire. Inima care nu ia aminte la lucrurile mărunte, este împiedicată de a-L vedea pe Dumnezeu așa cum este și de a aprecia în mod cuvenit Planul Său, și astfel de a aprecia cum se cuvine Caracterul Său.