Vol. 19, Septembrie-Octombrie 2011, Nr. 6 


TURNEUL CONVENȚIILOR SUDICE

R 5208 W. T. 15 martie 1913 (pag. 94-95)

La sugestia sindicatului presei care se ocupă de discursurile noastre săptămânale în cam 1.500 de ziare, am făcut o vizită la Colon, Panama și Havana, pentru ca discursurile să vină din locurile acelea purtând o măsură de culoare locală. În același timp, am aranjat și alte adunări după cum urmează:

Jacksonville, Fla., în 16 și 17 februarie. O convenție a Studenților Bibliei adunați aici pe data de 15, în număr de 200. Ei au raportat că au avut un timp splendid de împrospătare spirituală înainte de sosirea noastră, și că venirea noastră n-a micșorat în nici un fel bucuria și zelul lor.

Am ținut un discurs public la Duval Theater. Atenția a fost excelentă. Mulțimi au fost refuzate, neputând intra. Sperăm că a fost realizat ceva bine — că unii din poporul Domnului au fost împrospătați și întăriți în spirit; iar alții, neconsacrați, au putut vedea o lumină atractivă pentru inima lor, care poate să-i binecuvânteze în zilele următoare, conducându-i spre dreptate și spre Regula de Aur, dacă nu spre marea culme a consacrării depline față de Domnul.

La Colon și la Panama am ținut vorbiri publice, în 22 și 23 februarie. În ambele cazuri sălile au fost înțesate într-un mod nepermis în Statele Unite. S-a estimat că la Colon cam 600 au stat în picioare în timpul serviciului, în timp ce multe alte sute n-au putut intra. La Panama ne-am adresat în plus Studenților Bibliei în număr de cam 100. Ei au venit din diferite părți ale Zonei Canalului. Nouă zecimi din publicul interesat din acele părți sunt de culoare, foarte puțini fiind albi.

Am ajuns la Kingston, Jamaica, în 25 februarie. Era deja în desfășurare o convenție mare — de vreo 600 — în Collegiate Hall, aproape toți de culoare. Aceștia s-au adunat din diferite părți ale insulei și au reprezentat jumătate din cei interesați de acolo. Unii dintre acești iubiți prieteni au cheltuit aproape tot ce aveau ca să vină la convenție. I-am găsit a fi foarte interesanți, foarte serioși pentru Domnul și pentru Adevăr. Au cântat excelent.

În ziua următoare am avut două adunări în sala de teatru. La cea de după masă au fost prezenți prietenii de la convenție și tot cam atâția din public, cu invitații special tipărite. Acești prieteni s-au adunat seara în Collegiate Hall, așa încât să ofere publicului avantajul deplin al sălii de teatru. Și au venit mulțimi din public. Sala are cam 1.100 de locuri. Pe lângă aceștia, cam 700 s-au înghesuit în toate spațiile dintre rânduri, de pe coridoare și de la ferestre, și probabil 2.000 n-au avut loc să intre. Aceștia erau aproape toți de culoare, nu mai mult de zece la sută fiind albi.

Prietenii rezervaseră anumite locuri pentru albi, dorind în special ca și ei să aibă ocazia să audă, dar mulțimea, chiar dacă era ordonată, a insistat să le ocupe și pe acelea. Au fost prezenți și un număr de slujitori religioși. Toți au remarcat dorința mare a oamenilor să asculte, și păreau surprinși că ceva religios are o astfel de influență de atragere. Un slujitor episcopal a observat prevenitor și înțelept că secretul interesului stătea în faptul că mesajul nostru era o “Evanghelie a Speranței”.

Ziarele, comentând despre oamenii care au fost în convenție, au remarcat curățenia, ordinea lor, și faptul că n-au folosit nici tutun, nici băuturi și n-au avut nevoie de atenția poliției. În esență au spus: “Aceasta vorbește în favoarea lucrării pastorului Russell și a asociaților lui. Sperăm să realizeze încă mai mult din lucrarea lor lăudabilă în Jamaica”. De asemenea s-au referit la faptul că banii și colectele n-au fost menționate în legătură cu convenția aceasta.

Pe data de 27 am ținut o vorbire despre “Unitatea Corpului lui Cristos prin Botezul singurului Spirit”, iar mai târziu am avut un serviciu de consacrare pentru copii. Convenția s-a încheiat cu o masă de dragoste, în care patru frați, care au reprezentat în mod special Societatea din Jamaica, au stat într-un rând cu noi și au dat mâna cu fiecare participant care trecea, între timp cântându-se unele din frumoasele noastre cântări de laudă și mulțumire Dătătorului oricărui dar bun și desăvârșit.

Seara vaporul nostru a plecat spre Santiago, Cuba. Cam 150 erau pe chei, cântând și făcându-ne semn cu mâna. Ordinea, curățenia și seriozitatea lor au fost după aceea comentate mai departe de către pasagerii de pe vapor. Ni s-au făcut complimente că avem astfel de prieteni și aderenți.

Santiago a fost scena bătăliei principale în războiul care a adus libertatea cubaneză de sub jugul Spaniei. Am avut ocazia să vizităm câmpul de luptă — San Juan Hill, unde a fost dusă principala parte a luptei, și Kettle Hill, renumit ca locul unde colonelul Roosevelt și armata sa au fost angajați în luptă și au suferit pierderi grele.

O călătorie de cam 500 de mile ne-a dus la Havana, la timp pentru o adunare anunțată public cu numai o oră înainte. Engleza este relativ puțin folosită în Havana și adunarea noastră a fost mică — aproximativ 200. Totuși, chiar și în acest număr mic am avut satisfacția să știm că unii au primit binecuvântare, despre care avem încredere că vom mai auzi.

Ziua de luni, 3 martie, am petrecut-o traversând dela Havana la Key West. Am sosit la Key West tocmai la timp pentru o adunare în sala cea mai mare de acolo, pentru care se făcuse reclamă. Am avut o audiență splendidă, la subiectul “Dincolo de mormânt”. Fiindcă vaporul nostru pentru Tampa ajuns la timp, am anunțat o adunare pentru seara următoare în același loc. Al doilea subiect a fost “Unde sunt morții?” Atenția a fost excelentă. Între cinci și șase sute dintre oamenii inteligenți și atenți din Key West au auzit Adevărul prezentat în patru ore cu totul. Sperăm că unii dintre ascultători au avut ochi și urechi pentru înțelegere, că unii dintre ei sunt din clasa consacrată și că numărul Studenților Bibliei de acolo va crește considerabil.

Următoarea noastră oprire a fost Tampa. Vaporul nostru a sosit la timp pentru adunarea stabilită pentru miercuri, 5 martie. Cazinoul era tixit cu o audiență de cetățeni foarte inteligenți, Studenți ai Bibliei și turiști. Aproape trei sute n-au putut intra. Subiectul nostru a fost “Dincolo de mormânt”. După adunare mulți s-au oprit să ne salute. În totul, a fost foarte plăcut.

Prietenii făcuseră aranjamente pentru o mică convenție a Studenților Bibliei după adunarea publică. Noi am aranjat timpul plecării în așa fel încât să permită serviciul de binecuvântare a copiilor și un discurs de o oră despre “Cele trei corpuri ale lui Cristos” — Biserica în cele trei aspecte ale ei înfățișate în Cuvântul lui Dumnezeu. Avem încredere că frații au fost încurajați și că roadele vizitei noastre vor apărea în Împărăție, dacă nu mai repede.

Pensacola, Fla., a fost oprirea noastră următoare. Acolo am stat de la amiazi până la 10:00 seara, 7 martie. Studenții Bibliei de acolo făcuseră de asemenea aranjamente pentru o mică convenție și erau prezenți vizitatori din orașele învecinate. Programul a fost același cu cel din Tampa — o adunare semi publică pentru Studenții Bibliei, și altă adunare pentru publicul general, cu aceleași subiecte ca la Tampa. Ca de obicei, casa a fost plină și atenția mare.

Plecând la 10:00 în seara de vineri, am ajuns la Washington duminică dimineața, la timp pentru o adunare de dimineață cu Studenții Bibliei de acolo și pentru adunarea obișnuită de duminică după-masă la Washington Temple. Părăsind capitala, am ajuns la timp la Baltimore pentru o adunare programată la Academia de Muzică. Discursul pu­blic a fost același ca la Washington și la Baltimore — “Cea mai mare inaugurare”. Presupunem că toți cei interesați au deja raportul despre acel discurs, așa cum a apărut în ziarele care publică în mod regulat predicile.

Incidental, remarcăm că a fost stabilit un fond pentru ca acelora din poporul Domnului care nu-și pot permite să cumpere un ziar care publică predicile săptămânal, să li se poată da gratuit. Iubiții prieteni care au aranjat această chestiune voluntar sunt dispuși să plătească pentru ziare, și încă cu mare plăcere. Trăim din nou în timpul când săracilor li se vestește Evanghelia. Asigurați-vă să vă folosiți de aceasta, o altă chestiune aranjată divin.

Adresați toate cererile pentru ziare către biroul Turnului de Veghere. Dar fiecare să ceară pentru sine, nu pentru altul. Nu avem intenția să trimitem ziare nimănui care nu exprimă personal dorința de a le avea. Trimiteți numele vostru pentru un abonament gratuit. Să nu vă temeți că vreodată vi se va cere să plătiți pentru ziar. Orice astfel de cerere ar fi o greșeală și trebuie raportată prompt la biroul Turnului de Veghere.