COBORÂT PÂNĂ ÎN LOCUINȚA MORȚILOR”

Matei 11:20-30

Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă.” (versetul 28).

5075 W. T. 1 august 1912 (pag. 248-249)

Studiul de astăzi este în strânsă legătură cu concluzia lecției noastre de săptămâna trecută. Atunci L-am auzit pe Isus spunând că în Marea Zi de Judecată de o mie de ani, în care El va domni și va da lumii o deplină cunoștință despre Dumnezeu și o deplină ocazie de a se întoarce la El, va fi mai ușor pentru Sodoma și Gomora, — mai ușor pentru sodomiți decât pentru cei care s-au bucurat de privilegii mai mari și pe care le-au respins.

Studiul de astăzi ne spune cum a mustrat Domnul nostru cetatea în care au fost făcute cele mai mari lucrări ale Sale, pentru că nu s-au căit, pentru că n-au observat puterea lui Dumnezeu în mijlocul lor și n-au primit cu bucurie Mesajul, indiciile favorii divine. Aceștia, a declarat Isus, vor fi mai puțin pregătiți să aprecieze Împărăția în viitor, decât unii care nu L-au cunoscut niciodată. Tirul și Sidonul, cetăți păgâne, s-ar fi pocăit cu mult mai puțină predicare. De aceea, este numai în armonie cu justiția divină, ca atunci când se va ivi Marea Zi de favoare a lui Dumnezeu și a Împărăției Mesianice, oamenii din Tir și din Sidon să aibă o situație mai favorabilă decât cei din Horazin și Betsaida.

Capernaumul, mai presus de toate cetățile Palestinei, a fost favorizat, pentru că acolo Domnul nostru a făcut cele mai multe minuni și a rostit mai multe din minunatele Sale cuvinte ale vieții decât în oricare alt loc. În acest sens al cuvântului, Isus a declarat că Capernaumul a fost înălțat până la cer — ridicat în privința privilegiului, favorii și binecuvântării divine. Acest lucru fiind adevărat, potrivit dreptății, căderea Capernaumului ar fi proporțională. El va cădea de la înălțimile privilegiului și favorii cerești, jos în iad — în mormânt.

Prin urmare, astăzi găsim că este greu de localizat acea cetate odată mare și frumoasă, atât de complet a fost ea distrusă, coborâtă până la țărână. Să ascultăm mai departe cauza acestei denunțări: „Căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile care au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare până în ziua de astăzi. De aceea vă spun că în ziua judecății, va fi mai ușor pentru ținutul Sodomei decât pentru tine”.

Să nu confundăm lecția: În timp ce numai cei care îl acceptă pe Cristos pe deplin și își consacră viața în serviciul Său vor primi conceperea de spirit, sau o parte în Împărăția Cerească, toți aceia din restul omenirii care vin la o cunoștință a Domnului și a îndurării și binecuvântării Sale, și care se rețin de la respectul și străduința de a umbla în calea lui Dumnezeu, proporțional se dezavantajează pe ei înșiși în privința vieții viitoare și a marilor binecuvântări, privilegii și oportunități care vor fi aduse întregii omeniri prin Împărăția lui Mesia și a domniei ei de o mie de ani.

„TE LAUD, TATĂ”

În zile lui Isus ca și de atunci încoace, nu mulți din cei mari sau bogați sau înțelepți sau învățați au avut urechi pentru a auzi Mesajul Evangheliei. Dificultatea acestei clase constă în faptul că lucrurile vieții prezente îi satură și satisfac astfel, încât ei nu flămânzesc după lucruri mai bune. Ei își au mângâierea acum, își au plăcerile acum; ei zic: Suflete, odihnește-te acuma, ai grijă de tine, și nu avea prea mult interes sau preocupare pentru alți oameni și pentru necazurile lor; există milioane de semeni sărmani care gem, și dacă te oprești să-i compătimești îți vei strica plăcerile.

Astfel, în fiecare veac, majoritatea urmașilor lui Isus au fost mai cu seamă săracii lumii acesteia, bogați în credință. Există două moduri de a vedea această chestiune. Pe de o parte ne putem bucura cu cei săraci și mai puțin influenți care au primit Mesajul Evangheliei, pentru că fără îndoială sărăcia etc., au fost factori favorabili pentru avantajul lor. Și, în mod asemănător, putem compătimi cu cei mari și bogați și învățați, pentru că binecuvântările pământești îi orbesc față de ocaziile încă mai mari ale acestui Veac, așa încât nu mulți dintre ei vor fi din clasa Împărăției — nu mulți dintre ei vor fi membri ai cetei Miresei, comoștenitori cu Isus în Împărăția Sa Mesianică.

Dar să ascultăm din nou cuvintele lui Isus — cât de interesant sună: „Te laud, Tată, Doamne al cerului și al pământului, pentru că ai ascuns aceste lucruri de cei înțelepți și învățați, și le-ai descoperit pruncilor. Da Tată, pentru că așa este plăcut înaintea Ta!” Cât de ciudat ne-au sunat odată aceste cuvinte, când presupuneam că toți cei care nu primesc Mesajul lui Isus, toți cei care nu-și „asigură chemarea și alegerea” ca membri în clasa Miresei — toți aceștia vor suferi vreun fel de chin veșnic!

Cât de ciudat părea ca Isus să mulțumească Tatălui că aceste lucruri au fost ascunse de unii mai mari și mai nobili și mai străluciți din rasa noastră! N-am putut înțelege. Dar acum, cât este de clar! Cât de simplu! Isus predica Împărăția și toți cei care au respins propovăduirea Lui au respins Împărăția, și o vor pierde. Aceasta nu înseamnă că în cele din urmă nu vor primi o binecuvântare sub acea Împărăție, când ea va conduce lumea, și când toți cei din morminte vor ieși să primească tocmai acele binecuvântări pentru care Isus a murit ca să le obțină pentru ei — binecuvântările unei încercări sau judecăți de o mie de ani, pentru a hotărî dacă vor fi socotiți vrednici de viață veșnică sau moarte veșnică, distrugere.

Acum vedem ce a sugerat Isus, și anume, că există înțelepciune în procedura lui Dumnezeu în această chestiune, care nu este evidentă la suprafață. Dacă cei bogați și mari ar fi văzut pe deplin, distinct, clar, situația adevărată, le-ar fi mărit responsabilitatea; condamnarea lor pentru că n-au primit și acceptat pe Cristos ar fi fost mai mare. Pe lângă aceasta, unii dintre ei, cu un caracter și o hotărâre puternică, ar fi fost împinși astfel să ia o cale de împotrivire și mai violentă decât au luat; sau, dacă ar fi cunoscut și văzut Adevărul, i-ar fi făcut fie împotrivitorii, fie apărătorii lui. Dacă ar fi apărat pe Cristos, atunci El n-ar fi fost răstignit și Planul Divin n-ar fi fost dus la îndeplinire; sau, dacă ar fi permis cu bună știință răstignirea Lui, ei ar fi fost înzecit condamnați. Sf. Petru declară că circumstanța atenuantă în legătură cu răstignirea Domnului a fost ignoranța. El a declarat, vorbind prin inspirație la Cincizecime: „Ați omorât pe Domnul vieții ... Și acum fraților, știu că din neștiință ați făcut”.

PUȚINI CUNOSC PE TATĂL SAU PE FIUL

Toți oamenii vor fi aduși la o cunoștință de Dumnezeu. Scripturile declară: „Pământul va fi plin de CUNOȘTINȚA SLAVEI DOMNULUI”. Isus a declarat că nimeni nu-L poate cunoaște pe Tatăl dacă nu-L cunoaște mai întâi pe Fiul, sau dacă Fiul nu i-I descoperă pe Tatăl. Prin urmare, cei care nu L-au recunoscut pe Isus ca Fiul lui Dumnezeu n-au ajuns încă la o deplină apreciere a privilegiilor lor. Ferice de ochii noștri că văd acum și de urechile noastre că aud acum, că Îl putem cunoaște pe Mesia, și prin El cunoaștem pe Tatăl; și Isus poate veni la noi și cina cu noi, și noi cu El. Apoc. 3:20.

Suntem bucuroși că la timpul potrivit toată omenirea va fi adusă la o cunoștință clară și la o ocazie deplină. Dar, o, cu cât mai mare este binecuvântarea noastră, pe lângă privilegiul de a fi acum fii ai lui Dumnezeu și comoștenitori în glorioasa Lui Împărăție! Ne putem bucura cu Domnul în mulțumirea Lui adusă Tatălui, nu numai pentru că unii nu pot auzi, vedea sau înțelege, dar și pentru că unii dintre noi pot auzi, vedea și înțelege acum Mesajul Divin, și astfel ne putem împărtăși de binecuvântarea acestuia.

Prin urmare, chemarea specială a lui Dumnezeu prin Isus este pentru cei săraci, cei cu inima zdrobită, împovărați, nemulțumiți: „Veniți la Mine, toți cei trudiți și împovărați, și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun și sarcina Mea este ușoară”.