((B363))

A sosit timpul - Studiul X
A sosit timpul

Nimic nu mai intervine -- Stabilirea împărăției lui Cristos, lucrarea care progresează acum -- Mărturia profeției coincide -- Cei înțelepți în felul lumii văd mult -- Sfinții veghetori văd mai clar -- Importanța pentru toți să aibă ochii deschiși în direcția corectă

A SOSIT TIMPUL pentru stabilirea Împărăției Răscumpărătorului. Aceasta este mărturia convergentă a capitolelor precedente. Nimic nu mai intervine. Trăim deja în al șaptelea mileniu -- din octombrie 1872. Arendarea puterii în favoarea împărățiilor neamurilor trebuie să se încheie cu anul 1914. Marele Jubileu antitipic, Timpurile Restabilirii tuturor lucrurilor, și-a avut începutul în anul 1874, când prezența marelui Restaurator și-a avut de asemenea timpul. Până în prezent, felul întoarcerii Sale și caracterul lucrării Sale corespund exact cu amănuntele profeției. Aspectele încheierii acestei dispensații, observate acum, sunt în perfect acord cu cele ale tipului ei iudaic. Ilie a venit și este primit așa cum a fost prezis; iar blestemul prezis -- marele timp de strâmtorare -- este deja iminent. Omul Păcatului a fost descoperit în toată diformitatea lui odioasă și aproape și-a terminat cursul prezis. Stabilirea mult făgăduitei Împărății a lui Mesia este deci marele eveniment chiar înaintea noastră. Nu numai atât, dar stabilirea ei este acum în progres. Subminarea necesară și răsturnarea împărățiilor acestei lumi de sub prințul întunericului -- „prințul acestei lumi” -- sunt acum vizibile într-o anumită măsură chiar și pentru ochiul natural al copiilor acestei lumi, dar sunt mult mai clar văzute, așa cum și trebuie, de către cei care privesc evenimentele ce au loc prin luneta Cuvântului lui Dumnezeu, care, dacă este bine ((B364)) reglată, aduce lucrurile și rezultatele depărtate la vedere și permite copiilor lui Dumnezeu să recunoască detaliile pe care ochiul natural nu le poate distinge, precum și principalele aspecte pe care oamenii de stat și filosofii le văd doar în contur neclar. Chiar și cei înțelepți în felul lumii pot discerne necazul social spumegând, pe măsură ce domnia ignoranței dă locul unei mai mari cunoștințe generale și independențe personale. Și deși ei zadarnic speră să survină o întorsătură favorabilă a afacerilor, necunoscută și neașteptată, totuși, așa cum este descris în Scripturi, își dau sufletul de groază în așteptarea lucrurilor care vin pe pământ -- pentru că văd clătinarea cerurilor simbolice acum în progres și își dau seama că dintr-o asemenea clătinare și înlăturare a puterii erorii, superstițiilor și restricțiilor religioase de peste masele poporului trebuie să rezulte violență și anarhie.

Dar, din punctul de vedere al lui Dumnezeu, din care cei veghetori din casa credinței au privilegiul să privească, nu numai caracterul sever al strâmtorării este mai distinct, ci și rezultatele binecuvântate, la care ea va contribui, sub providența lui Dumnezeu, prin introducerea Împărăției Milenare. Și aceasta este o mângâiere și mai mult decât o compensare pentru tot necazul, chiar dacă noi sau iubiții noștri vom avea parte de el.

Unul din obiectivele pentru care s-au dat profețiile timpului a fost ca noi să putem avea acum mângâiere din această cunoștință și să nu fim în îndoială și nedumerire. Un alt obiectiv a fost ca noi, în calitate de reprezentanți printre oameni ai acestei împărății, să fim conștienți de marile schimbări dispensaționale acum în progres, și să fim în stare să dăm mărturie înaintea lumii în privința planului lui Dumnezeu etc., care, deși neluată în seamă acum, le va fi de mare folos în curând și-i va ajuta să recunoască mai repede prezența Domnului în marea zi a mâniei care se apropie. Un alt scop este ca acei credincioși, astfel înarmați și întăriți prin Cuvântul lui Dumnezeu, să poată fi capabili să stea în ((B365)) picioare neclintiți, când atât de mulți vor cădea în necredință și în diferite alte erori amăgitoare, care vor năvăli în curând peste „creștinătate”. Un alt obiectiv este să dea forță și să indice spre întregul Plan al Veacurilor; căci este o experiență generală faptul că, deși prima privire asupra planului îndurător al lui Dumnezeu pentru binecuvântarea întregii lumi prin Biserică, în decursul Veacului Milenar, umple inimile și înrolează zelul copiilor Săi credincioși până la cel mai înalt grad, totuși, pentru că strădaniile lor de a lumina pe alții sunt primite cu răceală, și ei află că numai foarte puțini, comparativ, au „urechi de auzit”, tendința este să se dedice gustării liniștite a cunoștinței prețioase, într-o astfel de manieră care să le aducă cât mai puțin reproș și împotrivire.

Văzând aceasta, slăbiciunea noastră naturală, Domnul a pregătit profețiile timpului ca un imbold, să ne însuflețească, să ne trezească pe deplin și să ne țină activi în serviciul Său. Fiind deja în timpul „secerișului”, lucrarea secerișului trebuie să absoarbă timpul, serviciul și gândurile slujitorilor Domnului, care acum, ca și ucenicii la prima venire, trebuie să facă lucrarea de secerare (Ioan 4:35-38). Fiecare dintre noi să căutăm să facem tot ce mâinile noastre află de făcut, în ascultare de instrucțiunile marelui Secerător Principal. Dar, cu referire în mod mai deosebit la timpul și la ordinea evenimentelor din acest „seceriș”, trebuie să-l îndrumăm pe cititor spre volumul următor al acestei serii, în care sunt aduse în atenție concluziile profețiilor precedente și ale altor profeții ale timpului, și unde sunt marcate diferitele semne prezise ale prezenței Învățătorului, mărturiile care le confirmă și progresul lucrării Sale, dovedind -- că „Timpul Sfârșitului” a venit, Zilele Așteptării Împărăției sunt împlinite, Curățirea Sanctuarului este împlinită, marea Lucrare de Seceriș este în progres, Strângerea din nou a lui Israel este evidentă, Bătălia Zilei Celei Mari a Dumnezeului Atotputernic este iminentă și stabilirea completă a glorioasei Împărății a lui Dumnezeu la timpul hotărât, la sfârșitul ((B366)) Timpurilor Neamurilor, este un fapt de o certitudine incontestabilă; și mai departe, arătând lucrarea sfinților în timpul secerișului, marcând închiderea „chemării de sus” și „schimbarea” sfinților „vii care rămân”; și de asemenea, arătând că Marea Piramidă din Egipt este unul dintre martorii lui Dumnezeu (Isa. 19:19, 20), al cărui mesaj minunat este o deplină și completă confirmare a planului lui Dumnezeu, planul veacurilor, împreună cu timpurile și sezoanele lui.

________

Aurora Milenară

„Totul merge înainte! Timpul fericit să-nceapă!
Ce-i vechi trece, iar ce-i nou intră în grabă!
Clopote de aur sună și convoiu-naintează
Ca o armată care-n ritm de cântec cadențează.
Teorii întunecate-acum slăbesc, și nu mai țin ca bază;
Lumina-i pe vârf de munte și Adevăru-naintează;
Multe semne de hotar acuma-s umbre, ce pălesc și se departă
În fața forțelor mărețe care chiar acuma intră.
Frate, ce-i cu această așteptare? Soră, ce-i cu această tăcere?
Sus, cu zorii dimineții! Rod de aur urmărește!
O, poet, ce-i cu această întristare? Menestrel, ce-i cu această amuțire?
Pictor, cu nuanțele și roșul cerului de ce atâta-ntârziere?
Sus, cu ivirea dimineții! Sus, cu razele de soare!
Nu aștepta miezul zilei, nu opri ce-ai început odată!
Căci totul merge-nainte; timpul fericit să-nceapă!
Ce-i vechi trece, iar ce-i nou intră în grabă!
Lumina se răspândește la poruncă împărătească;
Se-mprăștie-n a ei slavă cu iuțeală în țara-ntreagă.
Teoriile umane tind în jos; să cadă și să dispară.
În lumina dimineții noi vedem cale mai clară.
Să fim gata de lucrarea ce-o avem,
Trudind din zori până seara, căci lucrătorii-s puțini!
Secerând, cum ni s-a spus, în lumina dimineții;
Secerând în câmpul copt, trudind pentru DREPT.
Totul merge înainte! Jubileul să înceapă!
Ce-i vechi trece, iar ce-i nou intră în grabă!
Vine! O, venirea! Ochii-mi fermecați, priviți!
Păstorul cu a Sa Turmă, lumina-i pe vârf de munți.”

Prefața autorului