|
|
CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE IAD?
Cuprins
Prefa\a edi\iei Bro]ura ^Ce spun Scripturile despre iad?" a fost scris` [n limba englez` [n anul 1900 de Charles Taze Russell, primele edi\ii [n limba rom>n` dat>nd din perioada interbelic`. Ne bucur`m nespus de mult de ocazia ce ni se ofer` de a reedita aceast` carte, deoarece, de]i au trecut c>teva decenii de la apari\ia primei edi\ii, mesajul ei, sus\inut cu nenum`rate dovezi biblice referitoare la acest subiect, are aceea]i importan\`, acum ca ]i atunci. De]i am cercetat [n am`nun\ime acest subiect, cu toate dovezile scripturale folosite [n carte ]i multe altele care se mai g`sesc [n Biblie ]i de]i am ajuns la convingerea c` cele sus\inute aici sunt Adev`r, c` reflect` caracterul lui Dumnezeu ]i aduce bucurie [n inimile fiilor Lui, noi nu dorim s` impunem credin\a noastr`. Consider`m c` Adev`rul de\ine for\a necesar` pentru a se impune singur. Singura condi\ie este ca oamenii s`-l doreasc` ]i s`-l caute. De aceea noi ne asum`m doar sarcina de a avertiza pe to\i cei ce se numesc dup` numele lui Cristos, c` este timpul s` renun\e la supersti\ii ]i prejudec`\i ]i s` cerceteze [n am`nun\ime acest subiect. Motivele ]i [mprejur`rile [n care a ap`rut doctrina ^iadului" cu ^chinul s`u ve]nic" le cunoa]tem din istorie ]i din revela\iile Bibliei (cele mai multe [n simboluri), pe care aceast` c`rticic` ne ajut` s` le [n\elegem mult mai clar dec>t p>n` acum. Ceea ce dorim [ns` s` subliniem este faptul c` Biblia [n unitatea [n\elesului ei, nu sus\ine aceast` doctrin`. At>t evreii c>t ]i primii cre]tini nu [nv`\au a]a ceva. Ei ]tiau despre Creator c` este IUBIRE; ]tiau c` plata p`catului este moartea ]i c` Dumnezeu nu a schimbat niciodat` aceast` sentin\`; ]tiau c` Isus a pl`tit pe deplin pre\ul de r`scump`rare pentru Adam ]i to\i fiii lui, c` acest fapt va fi ^m`rturie pentru timpurile sale" (1 Tim. 2:6) ]i c` va veni timpul c>nd popoarele vor beneficia [n mod real de el (Fapte. 3:18-24). Mai atragem aten\ia c` aceast` doctrin` a dus la [mp>nzirea multor edi\ii ale Bibliei cu acest cuv>nt (iad) ]i c` a servit pe deplin scopurilor necre]tine]ti pentru care a fost inventat`. O dovad` concludent` este c`, de]i au trecut c>teva decenii de c>nd traduc`torii Bibliei nu-]i mai permit s` traduc` cuvintele ^]eol" ]i ^hades" din textele originale prin ^iad" (din cauza emancip`rii popoarelor sau poate din sinceritate), el este at>t de [nr`d`cinat [n con]tiin\a ]i credin\a oamenilor, [nc>t ace]tia nici nu observ` acest fapt. Aceasta este o prejudecat` la care, ca ]i la multe altele, trebuie s` renun\`m; trebuie s` ducem o adev`rat` lupt` de eliberare pentru a cerceta Biblia [n condi\ii de libertate deplin`, deoarece Adev`rul p`trunde numai acolo unde este dorit ]i unde are loc. Nu putem dec>t s`-i comp`timim pe cei care [n\eleg c` ^vestirea Evangheliei" (a ve]tii bune, de bucurie pentru toate popoarele) [nseamn` vestirea ^chinului ve]nic", neobserv>nd c` cei [ntor]i din acest motiv au drept credin\` ^un ordin [nv`\at de la oameni" ]i neobserv>nd c` adev`ra\ii fii ai lui Dumnezeu sunt cei care vin din iubire fa\` de El, iubindu-]i totodat` semenii ]i iert>ndu-]i du]manii. Ace]tia fac voia lui Dumnezeu pentru c` o g`sesc minunat` ]i sunt ferici\i s` vesteasc` [n\elepciunea, iubirea ]i [ndurarea Lui. Dac` cineva a reu]it s` ^guste", cu mintea ]i cu inima, ^c>t de bun este Iehova" s` nu oboseac` ci s` vesteasc` [ndur`rile Lui, c` El r`spl`te]te ^f`r`delegea p`rin\ilor [n s>nul fiilor lor dup` d>n]ii", dar face ^mil` la mii" (Ier. 32:18) ]i ^nu va mustra [n etern" (Ps. 103:9), iar pe ceilal\i [i avertiz`m c` dumnezeul ]i viitorul descris de ei nu este acela]i cu Dumnezeul ]i viitorul descris de Biblie. ^Sau dispre\uie]ti tu bog`\ia bun`t`\ii Lui ]i a [ng`duin\ei ]i a [ndelungii Lui r`bd`ri, nelu>nd seam` c` bun`tatea lui Dumnezeu te aduce la poc`in\`?" (Rom. 2:4) Omenirea a trecut prin multe ^focuri" p>n` [n prezent, dar nici unul nu a avut efectele ^focului" descris, [n mod simbolic, [n Biblie. Nici unul n-a ^ars" at>t de complet p`catul [nc>t popoarele s` r`m>n` cu ^buze curate", ca ^toate s` cheme numele lui Iehova ]i s`-i serveasc` [ntr-un g>nd" (|ef. 3:9), s`-]i aminteasc` ve]nic urm`rile nefaste ale p`catului, ru]in>ndu-se ]i regret>nd experien\a cu el. Biblia d` tuturor mor\ilor, prin meritul lui Isus, speran\a [nvierii ^c`ci roua Ta este ca roua ierburilor" (Is. 26:19), c>nd se vor ^deschide fluvii pe [n`l\imi", c>nd ^ochii celor ce v`d nu vor fi [ntuneca\i ]i urechile celor ce aud vor fi ascult`toare" (Is. 41:18; 32:3-5), dar cei ce vor pieri [n acest ^foc" sufer` o ^etern` pierzare". Suntem siguri, c` El ^nu va obosi, nici nu va sl`bi, p>n` ce va [ntemeia dreptul pe p`m>nt, p>n` ]i \`rile dep`rtate vor a]tepta [nv`\`tura Lui" (Is. 42:4). Men\ion`m c` toate textele biblice citate sunt din Biblia de la 1874, una din traducerile rom>ne]ti [n care cuv>ntul ^iad" apare [n multe locuri ]i consider`m c` ar fi de un real folos citirea textelor ]i din traducerile recente ([n paralel), dar atragem aten\ia asupra faptului c`, [n multe locuri exist` diferen\e (mici) [ntre numerele versetelor din Biblia de la 1874 ]i cele din traducerile recente pe care le avem la dispozi\ie. Nu ne r`m>ne dec>t s` [ndemn`m cititorul, [n numele Domnului Isus, s` citeasc` cu aten\ie ]i r`bdare, s` mediteze c>t mai mult asupra principiilor expuse aici, s` cerceteze cu adev`rat ce spun Scripturile despre ^iad" ]i s`-]i [nsu]easc` ceea ce consider` c` este ADEV~R. Convingerea noastr` este c`, dac` cercetarea va fi sincer`, cititorul va g`si r`spuns la nenum`rate [ntreb`ri pe care ]i le-a pus sau poate nici nu ]i-a dat seama c` ]i le pune. Suntem siguri c` se va bucura ]i va r`m>ne cu o imagine nou` despre Creatorul lui, despre M>ntuitorul ]i R`scump`r`torul lui ]i despre Planul lui Dumnezeu de m>ntuire a omenirii.
Dumnezeu s` v` binecuv>nteze! 2001 CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE IAD? *** ^La lege ]i m`rturie! C`ci pentru cei ce nu vorbesc dup` cuv>ntul acesta, nu le va r`s`ri nici o lumin`." Isaia 8:20 ***
O [n\elegere corect` a acestui subiect a devenit aproape o necesitate pentru stabilitatea cre]tinului. De secole, [nv`\`tura ^ortodoxiei" de toate nuan\ele a fost c` Dumnezeu, [nainte de a crea pe om, a creat un mare abis de foc ]i teroare [n care pot intra toate miliardele familiei umane pe care El a pl`nuit s` le aduc` [n existen\`; c` El a numit acest abis ^iad" ]i c` toate promisiunile ]i amenin\`rile din Biblie au fost inten\ionate s` opreasc` pe c>t de mul\i posibil (o ^mic` turm`"), de la gre]eli care ar face din acest loc [ngrozitor casa lor ve]nic`. Pe m`sur` ce cuno]tin\a cre]te ]i supersti\iile se sting, aceast` vedere monstruoas` despre aranjamentul ]i caracterul divin []i pierde for\a, iar oamenii cuget`tori nu mai pot crede legenda care era [n mod obi]nuit ilustrat` pe pere\ii bisericilor, la cel mai [nalt nivel artistic ]i realism, astfel de exemple fiind [nc` v`zute [n Europa. Unii pretind acum c` locul este literal, dar focul este simbolic etc., etc., [n timp ce al\ii resping doctrina ^iadului" [n orice sens ]i [n orice m`sur`. {n timp ce suntem bucuro]i s` vedem c` supersti\iile cad ]i idei mai adev`rate predomin` despre marele, [n\eleptul, dreptul ]i iubitorul Creator, suntem alarma\i observ>nd c` [nclina\ia celor care abandoneaz` aceast` [ndelung respectat` doctrin` este spre [ndoial`, scepticism, necredin\`. De ce ar fi a]a, c>nd mintea lor este pur ]i simplu eliberat` de o eroare, v` ve\i [ntreba? Deoarece cre]tinii au fost de at>ta timp [nv`\a\i c` temelia acestei [ngrozitoare blasfemii [mpotriva caracterului ]i guvern`rii lui Dumnezeu este ad>nc a]ezat` ]i bine fixat` [n Cuv>ntul lui Dumnezeu -- Biblia -- ]i, prin urmare, m`sura [n care aceast` credin\` [n ^iad" se clatin`, [n aceea]i m`sur` se clatin` ]i credin\a lor [n Biblie ca revela\ia adev`ratului Dumnezeu; astfel c` acei care au abandonat credin\a [ntr-un ^iad", [n ceva fel de chin ve]nic, sunt adesea necredincio]i pe fa\` ]i batjocoritori ai Cuv>ntului lui Dumnezeu. Condu]i prin providen\a Domnului spre o [n\elegere a faptului c` Biblia a fost calomniat`, la fel ca ]i Autorul ei divin, ]i c`, [n\eleas` corect ea nu [nva\` despre acest subiect nimic p`gubitor la adresa lui Dumnezeu, nici la adresa unei min\i inteligente, vom [ncerca s` ar`t`m deschis [nv`\`tura scriptural` cu privire la acest subiect, pentru ca prin ea credin\a [n Dumnezeu ]i [n Cuv>ntul S`u s` poat` fi restabilit` [n inimile poporului S`u, pe o temelie mai bun`, ra\ional`. {ntr-adev`r, opinia noastr` este c` oricine va g`si [n felul acesta c` vederea sa fals` s-a sprijinit pe concep\ii gre]ite ]i pe interpret`ri gre]ite, va [nv`\a, [n acela]i timp, s` se [ncread` pe viitor mai pu\in [n propria sa imagina\ie ]i [n imagina\ia altor oameni, ]i prin credin\` s` se \in` mai str>ns de Cuv>ntul lui Dumnezeu, care este [n stare s` dea [n\elepciune spre m>ntuire. C` sus\in`torii doctrinei chinului ve]nic au pu\in` credin\` [n ea, sau n-au deloc, se vede din faptul c` ea nu are nici o putere asupra comportamentului lor. {n timp ce toate denomina\iile cre]tin`t`\ii sus\in [nv`\`tura c` pedeapsa celor r`i este un chin ve]nic ]i o disperare nesf>r]it`, iremediabil`, ele sunt [n mare parte lini]tite, [ng`duindu-le celor r`i s`-]i urmeze cursul, [n timp ce ele []i urmeaz` lini]tite propria lor cale. Clopote melodioase, orgi r`sun`toare, coruri artistice, edificii costisitoare, strane capitonate ]i oratorie rafinat` care tot mai mult evit` orice referire la aceast` tem` alarmant`, permit odihn` ]i amuzament congrega\iilor moderne care se adun` [n ziua Domnului ]i sunt cunoscute lumii ca bisericile lui Cristos ]i reprezentantele [nv`\`turilor Sale. Dar pu\in pare s`-i intereseze binele ve]nic al mul\imii, sau chiar al lor propriu ]i al familiilor lor, de]i [n mod natural s-ar presupune c` av>nd perspectiva unei astfel de eventualit`\i [ngrozitoare, ei ar fi aproape [nnebuni\i [n eforturile lor de a-i salva pe cei care pier. Deduc\ia evident` este c` ei nu o cred. Singura clas` de oameni care [ntr-o oarecare m`sur` []i arat` credin\a [n ea prin fapte este Armata Salv`rii; iar ace]tia sunt subiect de r>s aproape pentru to\i ceilal\i cre]tini, pentru c` ei sunt oarecum consecven\i cu ceea ce cred. Totu]i, metodele lor speciale, adeseori absurde, at>t de izbitor [n contradic\ie cu ale Domnului despre care este scris, c` ^nu va striga, nici nu va ridica vocea Sa, nici nu va face s` o aud` pe uli\`" (Isaia 42:2), sunt foarte bl>nde [n compara\ie cu ceea ce s-ar putea a]tepta de la ei, dac` ar fi pe deplin convin]i de aceast` doctrin`. Nu ne putem [nchipui cum cei care cred sincer [n aceast` doctrin` groaznic` umbl` zi de zi dup` afacerile obi]nuite ale vie\ii sau se adun` lini]ti\i, cu elegan\`, [n fiecare duminic` s` asculte o prelegere de la amvon asupra unor subiecte deosebite c`rora li s-a f`cut adeseori publicitate. Pot ei face aceasta [n timp ce de fapt cred tot timpul c` semenii lor mor [n propor\ie de o sut` pe minut ]i intr` [n: ^|ara aceea izolat` de ad>nc` disperare, Unde Dumnezeu n-ascult` rug`ciunea lor amar`"? Dac` ei [ntr-adev`r ar crede aceasta, pu\ini sfin\i ar putea sta acolo lini]ti\i g>ndindu-se la cei care [n fiecare moment merg [n grab` spre acea stare [ngrozitoare descris` de acel om bine inten\ionat, dar foarte [n]elat, Isaac Watts (a c`rui inim` a fost nem`surat mai cald` ]i mai larg` dec>t aceea pe care el a atribuit-o marelui Iehova) c>nd a scris imnul: "Furtunile de foc ale m>niei Sufla-vor peste viermele rebel, }i peste sufletele sterpe se vor abate {n uragan etern". Adeseori oamenii ajung s` fie [nnebuni\i de sup`rare c>nd prietenii lor sunt prin]i [n vreo catastrof` [ngrozitoare, cum ar fi un foc sau un naufragiu, chiar dac` ]tiu c` ei vor fi elibera\i repede prin moarte; totu]i ei pretind a crede c` Dumnezeu este mai pu\in iubitor dec>t ei, ]i c` El poate privi cu nep`sare, dac` nu chiar cu pl`cere, la miliardele de creaturi ale Sale suferind o eternitate de chin [nc` ]i mai groaznic, pe care El l-a preg`tit pentru ei, [mpiedic>nd orice sc`pare din el pentru totdeuana. }i nu numai at>t, dar ei a]teapt` s` ajung` [n mod literal [n s>nul lui Avraam, de unde se vor uita peste pr`pastie, vor vedea ]i vor auzi chinurile mul\imilor (dintre care, pe unii ei [i iubesc acum ]i pl>ng dup` ei); ]i []i [nchipuie c` vor fi at>t de schimba\i ]i vor deveni at>t de mult [n asem`nare cu felul [n care-L v`d ei pe Dumnezeu, at>t de [mpietri\i fa\` de orice mil` ]i at>t de lipsi\i de iubire ]i comp`timire, [nc>t se vor bucura [n- tr-un astfel de Dumnezeu ]i [ntr-un astfel de plan. Este uimitor c` b`rba\i ]i femei de altfel sensibili, care []i iubesc semenii ]i care fondeaz` spitale, orfelinate, aziluri ]i societ`\i pentru [mpiedicarea cruzimii chiar ]i fa\` de crea\ia animal`, sunt at>t de neechilibra\i mintal, [nc>t s` poat` crede ]i sus\ine o asemenea doctrin`, ]i totu]i s` fie at>t de indiferen\i fa\` de investigarea autorit`\ii ei! Ne putem g>ndi la o singur` excep\ie -- cei care sus\in doctrina ultra-calvinist`; care cred c` Dumnezeu a hot`r>t astfel, c` toate eforturile pe care ei le-ar putea face n-ar putea schimba rezultatul nici m`car pentru o singur` persoan`; ]i c` toate rug`ciunile pe care ei le-ar putea face n-ar schimba nici o iot` din planul [ngrozitor pe care ei cred c` Dumnezeu l-a f`cut pentru ve]nica pl`cere a Lui ]i a lor. Ace]tia, [n- tr-adev`r ar putea sta lini]ti\i, [n ceea ce prive]te efortul pentru semenii lor; dar de ce s` c>nte laude unui astfel de plan pentru condamnarea aproapelui lor, pe care Dumnezeu a poruncit s`-l iubeasc` ca pe ei [n]i]i? De ce nu [ncep, mai degrab`, s` se [ndoiasc` de ^[nv`\`turile demonilor", de aceast` blasfemie contra marelui Dumnezeu, urzit` [n ^veacurile [ntunecate", c>nd o preo\ime viclean` [nv`\a c` este drept a face r`u ca s` rezulte bine? Doctrina chinului ve]nic a fost, f`r` [ndoial`, introdus` de papalitate pentru a-i face pe p`g>ni s` se uneasc` cu ea ]i s`-i sus\in` sistemul. Ea a [nflorit pe vremea c>nd ^luptele cu tauri" ]i [ntrecerile gladiatorilor erau distrac\iile publice care pl`ceau cel mai mult; c>nd cruciadele erau numite ^r`zboaie sfinte" ]i c>nd b`rba\i ]i femei erau numi\i ^eretici" ]i erau adesea m`cel`ri\i pentru c` g>ndeau sau vorbeau contrar [nv`\`turilor papalit`\ii; [ntr-un timp c>nd soarele adev`rului evanghelic era [ntunecat; c>nd Cuv>ntul lui Dumnezeu c`zuse [n uitare ]i era interzis s` fie citit de altcineva dec>t de cler, a c`ror iubire fa\` de aproapele lor era ar`tat` adeseori prin torturarea ^ereticilor" pentru a-i face s` retracteze ]i s`-]i t`g`duiasc` credin\a ]i Biblia -- ca s`-i scape, dac` era posibil, ziceau ei, de viitorul ]i mai groaznic al ^ereticilor" -- chinul ve]nic. Ei n-au [mprumutat aceast` doctrin` de la p`g>ni, c`ci nici un popor p`g>n din lume nu are o doctrin` at>t de crud`, at>t de diavoleasc` ]i at>t de nedreapt`. S` afle, oricine poate, ]i s` expun` faptul [n toat` [ntunecimea lui, ca dac` este posibil, s` poat` fi ar`tat c` esen\a barbariei, a r`ut`\ii, a urii ]i a lipsei de evlavie n-a fost [nsu]it`, nicidecum de la al\ii, de c`tre cei pe care Dumnezeu i-a favorizat cel mai mult cu lumin` de toate felurile ]i c`rora Dumnezeu le-a [ncredin\at Cuv>ntul S`u. O, ru]inea ]i confuzia care va acoperi fa\a multora, chiar oameni buni, care cu adev`rat g>ndeau c` fac serviciu lui Dumnezeu [n timp ce propagau aceast` doctrin` blasfematoare, c>nd se vor trezi la [nviere, ca s` afle despre iubirea ]i dreptatea lui Dumnezeu, ]i c>nd vor ajunge s` ]tie c` Biblia nu [nva\` aceast` ^erezie nimicitoare" a chinului ve]nic, care dezonoreaz` pe Dumnezeu, stinge iubirea, [ntunec` adev`rul, [mpiedic` pe sfin\i ]i [mpietre]te pe p`c`to]i. 2 Petru 2:1 Noi [ns` repet`m c`, [n lumina ]i dezvoltarea moral` a zilei de azi, oamenii sensibili nu mai cred aceast` doctrin`. Totu]i, deoarece ei cred c` Biblia o [nva\`, fiecare pas pe care-l fac [n inteligen\` adev`rat` ]i [n bun`voin\` fr`\easc`, care [mpiedic` credin\a [n chinul ve]nic, este [n cele mai multe cazuri un pas de [ndep`rtare de la Cuv>ntul lui Dumnezeu, care este acuzat pe nedrept c` este autoritatea pentru aceast` [nv`\`tur`. Prin urmare, a doua recolt` de roade rele, pe care o produce altoirea acestei erori de c`tre diavol, este scepticismul. Astfel oamenii cuget`tori, inteligen\i, cinsti\i, sunt dep`rta\i de la Biblie c`tre filosofiile ]i ]tiin\ele de]arte, pe nedrept numite astfel, ]i c`tre necredin\`. Nici oamenii ^lume]ti" nu cred cu adev`rat aceast` doctrin`; ea nici nu este o piedic` [n calea crimei, c`ci condamna\ii ]i clasele de jos sunt cei care cred cel mai tare [n ea. Dar, va zice cineva, n-a produs eroarea ]i ceva bun? N-au fost adu]i mul\i [n biserici prin propov`duirea acestei doctrine [n trecut? Nici o eroare, r`spundem noi, n-a f`cut vreodat` un bine adev`rat, ci [ntotdeauna pagub`. Cei pe care eroarea [i aduce [ntr-o biseric`, ]i pe care adev`rul nu-i va mi]ca, sunt o pagub` pentru Biseric`. Miile de oameni teroriza\i, dar [n inim` neconverti\i, pe care aceast` doctrin` i-a for\at s` adere la papalitate, ]i care i-au umflat num`rul ]i bog`\ia, au diluat pu\inul adev`r pe care-l de\ineau [nainte ]i l-au amestecat cu sentimentele lor nesfinte ]i cu erorile, a]a [nc>t, ca s` fac` fa\` st`rii de lucruri schimbate, ^clerul" a g`sit necesar s` adauge eroare la eroare ]i a recurs la metode, forme etc., ne[nv`\ate de Scripturi ]i nefolositoare celor cu adev`rat converti\i, care sunt st`p>ni\i de adev`r. Printre acestea au fost: icoane, chipuri, m`t`nii, ve]minte, lum>n`ri, catedrale m`re\e, altare etc., ca s`-i ajute pe p`g>nii neconverti\i spre o form` de evlavie care s` corespund` mai mult vechiului lor cult p`g>n, dar c`reia [i lipsea toat` puterea unei evlavii vii. P`g>nilor nu le-a folosit, deoarece ei erau tot p`g>ni [n ochii lui Dumnezeu, dar au fost am`gi\i ca s` imite ceea ce nu [n\elegeau sau nu f`ceau din inim`. Ei erau ^neghin`" adus`, ca s` [n`bu]e ^gr>ul", f`r` ca neghinei s`-i foloseasc`. Domnul ne spune cine a sem`nat s`m>n\a acestei recolte uria]e (Matei 13:39). Acela]i lucru este adev`rat ]i despre cei care []i iau ast`zi numele de ^cre]tini", care nu sunt [n realitate converti\i de adev`r, ci sunt numai speria\i de eroare sau ademeni\i de avantaje p`m>nte]ti promise, cum sunt cele sociale sau de afaceri. Unii ca ace]tia nu contribuie cu nimic la Biserica adev`rat`; prin ideile ]i purtarea lor, ei devin pietre de poticnire pentru adev`ra\ii consacra\i, ]i prin incapacitatea lor de a digera adev`rul, hrana adev`rat` a sfin\ilor, ei fac ]i pe pu\inii p`stori adev`ra\i s` [n]ele pe ^oile" adev`rate pentru a mul\umi cerin\ele acestor ^capre" cu ceva pl`cut gusturilor lor neconvertite. Nu, aceast` eroare n-a f`cut bine [n nici un fel, dec>t [n sensul c` Dumnezeu este [n stare s` fac` p>n` ]i ^furia omului" s`-L laude. Tot a]a, El va face ca acest lucru r`u s` serveasc` [n cele din urm` scopurilor Sale. {n cur>nd, c>nd to\i oamenii ([n timpul Mileniului) vor ajunge s` vad` aceast` mare [n]elare prin care Satan a orbit lumea [n privin\a adev`ratului caracter al lui Dumnezeu, poate va de]tepta [n ei o iubire mai cald`, mai puternic` pentru Dumnezeu. V`z>nd, deci, caracterul nera\ional al vederilor oamenilor, s` l`s`m la o parte opiniile ]i teoriile omene]ti, ]i s` venim la Cuv>ntul lui Dumnezeu, singura autoritate [n acest subiect, amintindu-ne c`, ^Dumnezeu {]i este singur interpret ]i Se explic` singur".
{n primul r>nd s` avem [n vedere c` scripturile Vechiului Testament au fost scrise [n limba ebraic`, iar ale Noului Testament [n greac`. Cuv>ntul ^iad" este un cuv>nt ales uneori de traduc`torii Bibliei pentru a exprima sensul cuv>ntului evreiesc ]eol ]i al cuvintelor grece]ti hades, tartaroo ]i gheena, uneori traduse prin ^morm>nt" ]i ^groap`". Cuv>ntul ^iad" (hell -- n. e.) [n engleza veche, [nainte de a fi preluat de teologii papali ]i a-i fi dat o semnifica\ie nou` ]i special` care s` se potriveasc` cu scopurile lor, a [nsemnat pur ]i simplu a t`inui, a ascunde, a acoperi; prin urmare, locul t`inuit, ascuns sau acoperit. {n literatura englez` veche se pot g`si relat`ri despre (helling) [ngroparea cartofilor -- punerea cartofilor [n gropi; ]i despre (helling) acoperirea unei case -- acoperind-o sau pun>ndu-i acoperi]. Cuv>ntul iad (hell) a fost, deci, folosit [n mod potrivit ca sinonim pentru cuvintele ^morm>nt" ]i ^groap`", pentru a traduce cuvintele ]eol ]i hades, [nsemn>nd starea secret` sau ascuns` a mor\ii. Totu]i, acela]i spirit care a fost dispus s` deformeze cuv>ntul pentru a teroriza pe ignoran\i este [nc` dispus s` continue eroarea -- probabil spun>nd -- ^S` facem r`ul ca s` poat` urma binele". Dac` traduc`torii Versiunii Revizuite a Bibliei (engleze -- n. e.) ar fi fost cu totul desc>lci\i din eroarea papal` ]i [ntru-totul cinsti\i, ei ar fi f`cut mai mult pentru a-l ajuta pe cercet`torul englez, dec>t doar s` foloseasc` cuv>ntul ebraic ]eol ]i cuv>ntul grecesc hades, a]a cum au f`cut ei. Ar fi trebuit s` traduc` cuvintele.* Dar le-a fost evident fric` s` spun` adev`rul ]i le-a fost ru]ine s` spun` minciuni; ]i astfel ne-au dat ]eol ]i hades netraduse ]i au permis deduc\ia c` aceste cuvinte au aceea]i semnifica\ie ca ]i semnifica\ia denaturat` a cuv>ntului ^iad". Aceast` procedur`, de]i [i protejeaz` un timp, totu]i dezonoreaz` pe Dumnezeu ]i Biblia, despre care oamenii obi]nui\i [nc` presupun c` ea [nva\` despre un ^iad" de chin prin cuvintele ]eol ]i hades. {ns` oricine poate vedea c` dac` cuv>ntul ]eol a fost potrivit s` fie tradus de treizeci ]i unu de ori ^morm>nt" ]i de trei ori ^groap`", nu putea fi nepotrivit s` fi fost tradus la fel ]i [n celelalte locuri. O particularitate de observat [n compararea acestor cazuri, a]a cum vom face imediat, este c` [n acele texte unde ideea chinului ar fi o absurditate, traduc`torii versiunii King James au folosit cuvintele ^morm>nt" sau ^groap`", pe c>nd [n toate celelalte cazuri au folosit cuv>ntul ^iad"; iar cititorul, [nv`\at de mult cu ideea papal` a chinului ve]nic, cite]te cuv>ntul ^iad" ]i se g>nde]te c` [nseamn` un loc de chin, [n loc de morm>nt, locul sau starea ascuns` sau acoperit`. De exemplu, s` compar`m Iov 14:13 cu Ps. 86:13. Primul spune, ^O, de m-ai ascunde [n morm>nt" (]eol), iar [n al doilea, ^… ]i Tu ai m>ntuit sufletul meu din infernul (]eol) cel mai de jos". Cuv>ntul ebraic fiind acela]i [n ambele cazuri, nu vedem nici un motiv de ce acela]i cuv>nt ^morm>nt" s` nu fie folosit [n am>ndou`. Dar c>t de absurd ar fi fost pentru Iov s` se roage lui Dumnezeu ca s`-l ascund` [ntr-un iad de chin ve]nic! Cititorul ar fi pus [ntreb`ri ]i secretul ar fi ie]it la iveal` repede. {n timp ce traduc`torii din vremea Reformei sunt [ntruc>tva de scuzat pentru [nclinarea lor mintal` [n aceast` problem`, fiindc` de-abia se desprinseser` din vechiul sistem papal, traduc`torii no]tri moderni, [n special cei ai recentei Versiuni Revizuite, nu sunt [ndrep`\i\i la nici o astfel de considera\ie. Profesorii de teologie ]i p`storii congrega\iilor consider` c` ei sunt [ndrept`\i\i s` urmeze calea acestor traduc`tori, de a nu explica sensul cuv>ntului ebraic ]eol ]i al celui grecesc hades, ]i folosind aceste cuvinte, ei de asemenea dau de [n\eles turmelor lor [ncrez`toare c` este vorba de un loc de tortur`, un iaz de foc. {n vreme ce le atribuim celor ne]tiutori numai cele mai bune motive, este evident c` numai f`\`rnicia ]i la]itatea [i fac pe oamenii educa\i, care cunosc adev`rul despre acest subiect, s` prefere s` continue a [nv`\a eroarea prin deduc\ie. Dar nu to\i slujitorii biserice]ti ]tiu despre erorile traduc`torilor ]i acoper` ]i ascund inten\ionat aceste erori de popor. {ntr-adev`r, mul\i nu ]tiu despre ele, accept>nd doar, f`r` o cercetare sistematic` ]i am`nun\it`, teoriile profesorilor lor de la seminar. Profesorii ]i [nv`\a\ii sunt cei vrednici de blamat. Ace]tia au \inut ascuns adev`rul despre ^iad" din c>teva motive: {n primul r>nd exist` evident un fel de [n\elegere sau etichet` printre ei, c` dac` doresc s`-]i men\in` pozi\ia [n ^profesie", ei ^nu trebuie s` divulge secretele ]colii", adic` nu trebuie s` divulge secretele profesionale ^oamenilor de r>nd", ^laicilor". {n al doilea r>nd, cu to\ii se tem c` a l`sa s` se ]tie c` ei au predat o doctrin` nescriptural` ani de zile, ar distruge respectul popular ]i reveren\a fa\` de ^cler", fa\` de denomina\ii ]i de ]colile teologice, ]i ar tulbura [ncrederea [n [n\elepciunea lor. O, ]i c>t de mult at>rn` de [ncrederea ]i reveren\a fa\` de oameni, c>nd Cuv>ntul lui Dumnezeu este at>t de general ignorat! {n al treilea r>nd, ei ]tiu c` mul\i dintre membrii sectelor lor nu sunt contr>n]i de ^iubirea lui Christos" (2 Corinteni 5:14), ci numai de frica iadului, ]i ei v`d clar, prin urmare, c` a l`sa adev`rul s` fie cunoscut acum ar [nsemna a pierde numele ]i banii multora din turmele lor, iar aceasta, pentru ^c>\i vor s` se f`leasc` de corp" (^cei care doresc s` arate bine [n fa\a oamenilor", traducerea Cornilescu revizuit` -- n.e.) -- Galateni 6:12, ar p`rea s` fie o mare nenorocire. Dar care va fi judecata lui Dumnezeu, al c`rui caracter ]i plan sunt ponegrite prin doctrina blasfematoare, care este sprijinit` de aceste cuvinte netraduse? {i va l`uda El pe ace]ti slujitori necredincio]i? Le va [ndrept`\i El calea? P`storul cel Mare [i va numi pe ace]tia prietenii S`i iubi\i ]i le va face cunoscute planurile Sale viitoare (Ioan 15:15) ca ei s` le denatureze, de asemenea, pentru a-]i p`stra propria demnitate ]i reveren\`? Va continua El s` trimit` ^lucruri noi ]i vechi", ^hran` la timp" pentru casa credin\ei prin m>na slujitorilor necredincio]i? Nu, ace]tia nu vor continua s` fie purt`torii Lui de cuv>nt sau s` p`storeasc` turma Sa (Ezechiel 34:9,10). El va alege [n locul lor, ca ]i la prima venire, purt`tori de cuv>nt dintre laici -- ^oameni de r>nd" -- ]i le va da cuvinte la care nimeni dintre marii preo\i nu va fi [n stare s` r`spund` sau s` se [mpotriveasc` (Luca 21:15). }i, dup` cum a fost prezis, ^[n\elepciunea [n\elep\ilor lui va pieri ]i cumin\ia cumin\ilor s`i se va acunde". Isaia 29:9-19
Cuv>ntul ^infern", [n Biblia de la 1874, apare de patruzeci ]i patru de ori [n Vechiul Testament ]i [n fiecare caz [n ebraic` este ]eol. Nu [nseamn` un iaz de foc ]i de pucioas`, nici altceva asem`n`tor c>t de c>t cu acest g>nd, nici [n cea mai mic` m`sur`! Chiar contrariul: [n locul unui loc de foc arz`tor, este descris [n context ca o stare de ^[ntuneric" (Iov 10:21); [n locul unui loc unde se aud \ipete ]i gemete, este descris [n context ca un loc al ^t`cerii" (Psalmul 115:17); [n loc s` reprezinte [n vreun sens durere ]i suferin\`, sau p`rere de r`u, contextul [l descrie ca pe un loc sau o stare a uit`rii (Psalmul 88:12), ^c`ci nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt (]eol) unde te duci". Eclesiastul 9:10 Semnifica\ia cuv>ntului ]eol este ^stare ascuns`", a]a cum se aplic` la starea omului [n moarte, [n care ]i dincolo de care totul este ascuns, cu excep\ia ochiului credin\ei; ca atare, prin asociere potrivit` ]i str>ns`, cuv>ntul a fost adesea folosit [n sensul de morm>nt -- groap`, loc ascuns sau locul dincolo de care numai cei care au ochiul [n\elegerii luminat pot vedea [nvierea, restabilirea fiin\ei. }i s` observ`m, [n mod special, c` acela]i cuv>nt ]eol este tradus de c`re traduc`torii Bibliei de la 1874 ^infern" de patruzeci ]i patru de ori, ^morm>nt" de dou`zeci ]i ]apte de ori ]i ^groap`" de patru ori. Toate textele [n care ^]eol" este tradus ^infern" 1. Prov. 27:20. ^Precum infernul ]i ad>ncul nu se satur`, a]a nu se satur` nici ochii omului." 2. Amos 9:2. ^De vor s`pa p>n` [n infern ]i de acolo m>na Mea [i va lua." (O expresie figurativ` deoarece, cu siguran\`, gropile din p`m>nt sunt singurele infernuri [n care oamenii pot s` sape.) 3. Psalm 6:5. ^{n infern cine Te va l`uda?" 4. Psalm 16:10. ^C`ci Tu nu vei l`sa infernului sufletul meu, nici nu vei l`sa pe cuviosul T`u s` vad` morm>ntul (^putrezirea" [n traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.)." (Acesta se refer` la cele trei zile ale Domnului nostru [n morm>nt -- Fapte. Ap. 2:31;3:15.) 5,6. Psalm 18:5 ]i 2 Sam. 22:6. ^Leg`turile infernului m` [nv`luiau, peste mine c`zur` lan\urile mor\ii." (Un limbaj figurativ [n care se arat` cum necazurile gr`besc pe cineva spre morm>nt.) 7. Psalm 30:3. ^Iehova, scos-ai din infern sufletul meu." Nimeni nu va crede c` sufletul lui David a fost scos dintr-un chin ve]nic, deoarece partea din urm` a versetului arat` infernul din care David a sc`pat, zic>nd: ^P`stra-tu-mi-ai via\a ca s` nu m` cobor [n groap`." 8. Psalm 31:17. ^Ru]ineze-se nelegiui\ii, tac` [n infern." ({ntr-adev`r, ^acolo r`ii [nceteaz` de a tulbura" -- Iov 3:17.) 9. Psalm 49:14. ^Ca oile [n infern vor fi pu]i, moartea [i va pa]te." (Moartea [i duce pe to\i [n infern, [n morm>nt, [n pulbere.) ^}i mutra (frumuse\ea sau puterea) lor o va m>nca infernul (nimicirea)." 10. Psalm 49:15. ^Dar Dumnezeu va r`scump`ra sufletul meu din puterea infernului." (Dumnezeu a r`scump`rat via\a tuturor oamenilor prin Fiul S`u Isus ]i acum to\i a]teapt` ^diminea\a [nvierii", c>nd vor fi elibera\i din pulbere -- Ioan 5:28.) 11. Psalm 55:15. ^Coboare-se de vii [n infern!" Textul marginal (englez), ^groap`". 12. Psalm 86:13. ^}i Tu ai m>ntuit sufletul meu din infernul cel mai de jos." Textul marginal (englez), ^groap`". 13. Psalm 88:3. ^}i via\a mea se apropie de infern" (nimicire). 14. Psalm 89:48. ^Care este omul … care va sc`pa sufletul s`u de infern?" ({n loc ca sufletul s` fie nemuritor, [ntrebarea este, cine va sc`pa sufletul s`u de la moarte? Dac` Dumnezeu nu preg`tea o r`scump`rare ]i [nviere, neamul omenesc se stingea din via\`.) 15. Psalm 116:3. ^Funiile mor\ii m` [nconjuraser`, str>mtor`rile infernului m-aflaser`." (Bolile ]i necazurile sunt m>inile simbolice ale morm>ntului care ne prind.) 16. Psalm 139:8. ^… ]i de m` voi culca [n infern, iac` Tu ]i acolo e]ti." (Puterea lui Dumnezeu este nem`rginit`; chiar ]i asupra celor din morm>nt El are putere ]i va exercita-o aduc>ndu-i afar` pe to\i care sunt [n morminte -- Ioan 5:28.) 17. Numeri 16:30-33. ^… ]i p`m>ntul []i va deschide gura sa ]i-i va [nghi\i pe ei … ]i pe to\i oamenii care erau a lui Core ]i toat` averea lor. Se pogor>r` … de vii [n infern ]i p`m>ntul [i acoperi." (Aceasta nu este, nicidecum, o dovad` c` s-au cobor>t [ntr-un iad de chinuri; ei au fost [nghi\i\i de p`m>nt.) 18. Deut. 32:22. ^C` focul s-a aprins [n m>nia Mea, ]i va arde p>n` la cele mai ad>nci ale infernului." (O reprezentare figurativ` a distrugerii, o deplin` ruin` a lui Israel ca na\iune -- ^m>nia spre pierzare", cum a numit-o apostolul, m>nia lui Dumnezeu a ^ars" acea na\iune p>n` la baza temeliilor ei -- 1 Tes. 2:16.) 19. Iov 11:8. ^{nalt` ca cerurile este ([n\elepciunea lui Dumnezeu)! Ce po\i face? Mai ad>nc` dec>t infernul (dec>t orice groap`)! Ce po\i cunoa]te?" 20. Iov 17:16. ^S-a pogor>t sub z`voarele infernului, de este repaus m`car [n pulbere." (Cu siguran\`, [n pulbere este repaus -- Iov 3:17,18.) 21. Iov 26:6. ^Gol este infernul (morm>ntul) [naintea Lui ]i f`r` acoperi] ad>ncul." 22. Prov. 7:27. ^Calea spre infern (morm>nt) este casa ei, duc`toare la c`m`rile mor\ii." 23. Prov. 15:11. ^Infernul ]i ad>ncul sunt [naintea lui Iehova." (Aici morm>ntul este asociat cu nimicirea ]i nu cu via\a [n chinuri.) 24. Prov. 15:24. ^Calea vie\ii merge tot [n sus pentru cel [n\elept, ca s` se dep`rteze de infernul de jos." (Aceasta ilustreaz` speran\a [nvierii din morm>nt.) 25. Prov. 30:15,16. ^Trei lucruri sunt ce nu se mai satur`, da patru, ce nu zic @destul#: infernul (distrugerea), mitra stearp`, p`m>ntul nead`pat de ap` ]i focul ce niciodat` nu zice: @destul#." (Dup` cum focul nimice]te totul, tot astfel ]i moartea distruge totul.) 26. C. C>nt`rilor 8:6. ^… tare ca moartea este iubirea; puternic` ca infernul (distrugerea) gelozia ei." 27. Isaia 5:14. ^De aceea se l`rge]te infernul ]i deschide gura sa cea f`r` de margini." (Aici groapa este un simbol al nimicirii.) 28,29. Isaia 14:9,15. ^Infernul (textul marginal englez, morm>ntul) de dedesupt s-a cutremurat pentru tine, ca s` te [nt>mpine la venirea ta … Dar` [n infern iac`-te aruncat." (Morm>ntul redat la fel [n versetul 11.) 30. Isaia 28:15-18. ^Pentru c` a\i zis: @noi am [ncheiat leg`m>nt cu moartea ]i cu infernul (morm>ntul) am f`cut [nvoial`; c>nd biciul inund`rii va trece, el nu va ajunge la noi c`ci ne-am f`cut minciuna locul nostru de sc`pare ]i sub min\ire ne vom ascunde#. Pentru aceasta a]a zice Iehova, Domnul @… leg`m>ntul vostru cu moartea se va rupe ]i [nvoiala voastr` cu infernul (morm>ntul) nu va sta." (Dumnezeu declar`, astfel, c` ideea predominant`, prezent`, prin care moartea ]i morm>ntul sunt [nf`\i]ate mai degrab` ca prieteni, dec>t du]mani va [nceta ]i omul va [nv`\a c` moartea este plata p`catului ]i c` ea este [n puterea lui Satan -- Romani 6:23, Evrei 2:14 -- ]i nu [n a unui [nger trimis de Dumnezeu.) 31. Isaia 38:10. ^Zis-am pe la miaz`ziua zilelor mele: @M` voi duce la por\ile infernului, lipsi-m`-voi de r`m`]i\a anilor mei#." (Din aceste cuvinte ale lui Ezechia, bunul rege al lui Iuda, desigur nimeni nu va crede c` el, Ezechia, a]tepta s` mearg` la por\ile unui chin ve]nic. Fiind bolnav, el se sim\ea aproape de moarte, de stingere, de uitare, unde ]tia c` se va duce.) 32. Isaia 38:18. ^C`ci nu infernul te va l`uda." ({n partea din urm` a textului se vede clar, c` infernul amintit aici este ^groapa".) 33. Isaia 57:9. ^}i te-ai umilit p>n` la infern." (Aici, ad>ncimea simbolic` a degrad`rii.) 34. Ezec. 31:15-17. ^{n ziua [n care s-a pogor>t [n infern, f`cut-am s` pl>ng` pentru d>nsul … F`cut-am s` se [nsp`im>nte popoarele de vuietul c`derii sale, c>nd l-am pogor>t [n infern cu cei ce se pogoar` [n groap` … }i ace]tia s-au pogor>t cu d>nsul [n infern." (Descrierea simbolic` ]i profetic` a c`derii Babilonului [n distrugere, t`cere, morm>nt.) 35. Ezec. 32:21. ^Cei mai puternici dintre viteji de d>nsul vor vorbi din mijlocul infernului ]i de cei ce l-au ajutat." (O continuare a aceleia]i figuri reprezent>nd distrugerea Egiptului ca na\iune, unindu-se cu Babilonul [n nimicire.) 36. Ezec. 32:27. ^Care s-au pogor>t [n infern cu armele lor de rezbel ]i care au pus s`biile lor sub capetele lor ]i uneltele f`r`delegilor lor pe oasele lor, de]i erau frica celor puternici [n p`m>ntul celor vii." (Groapa este singurul ^infern" [n care cei c`zu\i dorm cu s`biile sub capul lor.) 37. Osea 13:14. ^Din m>na infernului i-a] r`scump`ra; de moarte i-a] m>ntui; dar haide moarte cu ciuma ta, haide infernule cu mort`ciunea ta! Comp`timirea fie ascuns` de ochii Mei!" (Aici este profe\it` [nvingerea r`scump`r`rii pentru [ntreg neamul omenesc, [ndeplinit` de Domnul nostru Isus Cristos la [nt>ia Lui venire, pe baza c`reia, la a doua Lui venire, [n {mp`r`\ia de o mie de ani, va pune cap`t mor\ii, va nimici morm>ntul, eliber>nd pe to\i mor\ii din el -- Apoc. 20:14; Ioan 5:28.) 38. Habacuc 2:5. ^(Cel) ce-]i [ntinde l`comia sa ca infernul (morm>ntul) ]i este nes`\ios ca ]i moartea." 39. Iona 2:1,2. ^}i s-a rugat Iona lui Iehova, Dumnezeul s`u, din p>ntecele pe]telui ]i a zis: @Strigat-am [n str>mtorarea mea c`tre Iehova ]i El m-a auzit, din p>ntecele infernului am strigat, ]i Tu ai auzit vocea mea." (P>ntecele pe]telui a fost pentru un timp morm>ntul s`u.)
Textele [n care ^]eol" este tradus
^morm>nt" ]i ^groap`" 1. Gen. 37:35. ^Pl>ng>nd m` voi cobor[ la fiul meu [n morm>nt!" 2. Gen. 42:38. ^… atunci voi, c`runte\ele mele le ve\i pogor[ cu [ntristare [n morm>nt." (Vezi, de asemenea, aceea]i exprimare [n cap. 44:29-32. Traduc`torilor nu le-a pl`cut s` trimit` pe Iacov, slujitorul lui Dumnezeu [n iad numai din cauza c` fiii lui au fost r`i.) 3. 1 Sam. 2:6. ^Iehova omoar` ]i [nvie, coboar` [n morm>nt ]i face s` [nvie." 4. 1 {mp. 2:6,9. ^… ]i c`runte\a lui s` nu se pogoare [n pace [n morm>nt … s` pogori cu s>nge c`runte\a lui [n morm>nt." 5. Iov 3:22. ^Se veselesc c>nd g`sesc morm>ntul." (Nimeni nu se poate veseli g`sind un chin ve]nic.) 6. Iov 7:9. ^… a]a ]i cel ce se pogoar` [n morm>nt." 7. Iov 14:13. ^O, de m-ai ascunde [n morm>nt, de mai acoperi p>n` ce-\i va trece m>nia; de mi-ai pune un termen, dup` care s`-|i aminte]ti iar`]i de mine" (s` m` [nviezi)! 8. Iov 17:1,13,14. ^Morm>ntul m` a]teapt` … Morm>ntul e casa mea; [n [ntuneric [mi a]tern culcu]ul meu." (Iov a]teapt` [nvierea -- ^diminea\a".) 9. Iov 21:13. ^Ei []i petrec zilele [n fericire ]i [ntr-o clipeal` se pogoar` [n morm>nt." 10. Iov 33:22-24,28. ^Sufletul s`u se apropie de morm>nt … Dar` de se afl` la d>nsul unu … ]i el se [ndur` de d>nsul ]i zice: @Ap`r`-l s` nu se pogoare [n morm>nt; am g`sit cu cale a-l ierta# (pe baza jertfei de isp`]ire dat` de Isus Hristos, Rom. 3:25, 26) … El ap`rat-a sufletul meu, s` nu se pogoare [n morm>nt (pentru todeauna, ci numai pentru un timp)." 11. Psalm 9:17. ^{n morm>nt (nu [ntr-un iad cu chinuri) se vor re[ntoarce nelegiui\ii." ^C` \`r>n` e]ti ]i [n \`r>n` te vei [ntoarce" -- Gen. 3:19. 12. Psalm 55:23. ^… Dumnezeu [i va cobor[ [n ad>ncul morm>ntului." 13. Psalm 88:4,5,11. ^Asem`nat sunt celor ce se coboar` [n morm>nt … ce zac [n morm>nt … Oare spune-vor [n morm>nt de [ndurarea Ta?" 14. Psalm 141:7. ^… a]a risipeasc`-se oasele noastre la gura morm>ntului." 15. Prov. 1:12. ^S`-i [nghi\im de vii, ca infernul ]i [ntregi, ca pe cei ce se pogoar` [n morm>nt" (compara\i cu Num. 16:30-33). 16. Prov. 5:5. ^… pa]ii s`i ies la morm>nt (duc la morm>nt)." 17. Prov. 9:18. ^}i el nu ]tie c` acolo sunt umbrele mor\ii ]i c` cei chema\i de ea sunt [n ad>ncul morm>ntului." (Aici invita\ii prostituatei sunt reprezenta\i ca mor\i, bolnavi sau muribunzi ]i mul\i, victime ale senzualit`\ii [n mormintele premature ale bolilor care, de asemenea, gr`besc posteritatea lor la morm>nt.) 18. Ecles. 9:10. ^Toate c>te-\i sunt la [ndem>n`, f`-le cu toat` puterea ta; c`ci nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt unde te duci." 19. Isaia 14:19. ^… ce se pogoar` la pietrele morm>ntului." 20. Psalm 30:3,9. ^… p`stratu-mi-ai via\a, ca s` nu m` cobor [n groap` … Ce folos este de s>ngele meu (de via\a mea), de m` voi pogor[ [n groap`." 21. Psalm. 107:20. ^… ]i s`-i scape din gropile lor." 22. Zaharia 9:11. ^… voi da drumul [nc`tu]a\ilor t`i din groapa [n care nu este ap`" (dar nici foc). Aceast` list` cuprinde toate textele [n care cuv>ntul evreiesc ^]eol" nu s-a tradus ^infern". Din aceast` examinare trebuie s` fie evident, tuturor cititorilor, c` descoperirea lui Dumnezeu de-a lungul a patru mii de ani nu con\ine nici o sugestie despre un ^iad" a]a cum este [n\eles acum, s` semnifice, acest cuv>nt.
^Iad" ]i ^infern" [n Noul Testament {n Noul Testament, cuv>ntul grecesc hades corespunde exact cuv>ntului ebraic ]eol. Ca dovad` vede\i citatele din Vechiul Testament date de apostoli, [n care ei [l redau hades. De exemplu, Faptele Apostolilor 2:27, ^… c` nu vei l`sa sufletul meu [n infern" este un citat din Psalmul 16:10, ^c`ci Tu nu vei l`sa infernului (]eolului) sufletul meu". }i [n 1 Cor. 15:54, 55: ^Moartea s-a [nghi\it [n biruin\`. Moarte unde este boldul t`u, iadule (hades) unde este biruin\a ta?", este o aluzie la Isaia 25:8, ^Va [nghi\i moartea pentru etern" ]i la Osea 13:14, ^… haide moarte cu ciuma ta, haide infernule (]eol) cu mort`ciunea ta".
Cuvintele ^iad" ]i ^infern"
traduse din cuv>ntul grecesc ^hades" 1. Matei 11:23. ^}i tu Capernaume! care te-ai [n`l\at p>n` la cer, te vei pogor[ p>n` la iad." Luca 10:15: ^… p>n` la iad te vei pogor[." (Cetatea a fost favorizat` din bel]ug cu privilegiile cuno]tin\ei ]i a ocaziilor, sau figurativ, a fost ^[n`l\at` la cer", dar datorit` folosirii gre]ite a favorurilor lui Dumnezeu, va fi [njosit`, sau figurativ cobor>t` [n iad, ruinat`, distrus`. Acum este at>t de complet [ngropat` [n uitare, [nc>t chiar ]i locul unde a fost este o chestiune de disput`. Capernaumul este [n mod sigur distrus, cobor>t la iad.) 2. Luca 16:23. ^}i [n iad ridic>ndu-]i ochii s`i, fiind [n chinuri." (O figur` parabolic` explicat` mai departe sub un titlu separat.) 3. Apoc. 6:8. ^}i am v`zut, ]i iac` un cal galben; ]i numele celui ce ]edea pe el era Moartea ]i Infernul urma dup` ea." (Simbol al distrugerii sau morm>ntul.) 4. Matei 16:18. ^… pe aceast` piatr` voi zidi Biserica Mea ]i por\ile iadului nu o vor birui." (De]i persecu\ie aspr` ]i ne[nduplecat` a [ndurerat Biserica [n timpul V>rstei Evanghelice, aceasta niciodat` nu va determina exterminarea ei ]i [n cele din urm` prin [nvierea sa [ndeplinit` de Domnul ei, Biserica va domni peste iad -- morm>nt.)
Cristos [n ^infern" (hades) ]i [nviat
din ^infern" (hades) Fapte. Ap. 2:1, 14, 22-31 ^… sosind ziua cincizecimii … Petru scul>ndu-se … le-a zis: @B`rba\i israeli\i, asculta\i cuvintele acestea: Isus Nazarineanul, b`rbat adeverit de la Dumnezeu [ntre voi … fiind dat dup` sfatul hot`r>t ]i dup` pre]tiin\a lui Dumnezeu (El a fost dat pentru p`catele noastre), lu>ndu-L ]i prin m>inile celor f`r`delege crucific>ndu-L, l-a\i omor>t. Pe care Dumnezeu L-a [nviat, dezleg>nd durerile (sau leg`turile) mor\ii fiindc` nu era cu putin\` ca s` fie El \inut de d>nsa (pentru c` Cuv>ntul lui Iehova declarase [nainte [nvierea Sa); C` David zice despre d>nsul (reprezent>ndu-l sau vorbind pentru el), v`zut-am (Eu, Cristos) pe Domnul (Iehova) [naintea Mea pururea, c` este de-a dreapta Mea, ca s` nu m` cl`tesc. Pentru aceasta s-a veselit inima Mea ]i s-a bucurat limba Mea, chiar ]i corpul Meu se va repausa [n speran\`, c` nu vei l`sa sufletul Meu [n infern (hades, morm>nt, condi\ia mor\ii), nici vei l`sa ca cel cucernic al T`u s` vad` stric`ciunea. Tu (Iehova) mi-ai f`cut cunoscut (mie, Cristos) c`ile vie\ii#." Aici Domnul nostru personificat prin profetul David exprim` credin\a Sa [n promisiunea lui Iehova privind [nvierea ]i [ndeplinirea complet` ]i glorioas` a planului lui Iehova prin El ]i se bucur` [n perspectiv`. Petru continu` spun>nd: ^B`rba\i, fra\i, s`-mi fie iertat a vorbi liber c`tre voi despre patriarhul David, c` a ]i murit ]i s-a [ngropat ]i morm>ntul lui este [ntre noi p>n` [n-tr-aceast` zi (a]a c` aceast` profe\ie nu s-a putut referi la el personal, pentru c` sufletul lui David a fost l`sat [n ^infern" -- hades, morm>nt, starea mor\ii -- ]i corpul s`u a v`zut stric`ciunea). Deci, fiind profet ]i ]tiind c` i s-a jurat Dumnezeu cu jur`m>nt c` din trupul coapselor lui, dup` corp va ridica pe Christos s` ]ad` pe tronul lui; mai-nainte v`z>nd aceasta a vorbit de [nvierea lui Christos (din ^infern" -- hades, morm>nt -- [n care a trebuit s` mearg` pentru nelegiuirile noastre), c` sufletul S`u nu s-a l`sat [n infern (hades -- starea mor\ii), nici corpul Lui nu a v`zut stric`ciunea". Astfel Petru prezint` un argument puternic, logic, bazat pe cuvintele profetului David -- ar`t>nd, [n primul r>nd, c` Cristos, care a fost dat de c`tre Dumnezeu pentru nelegiuirile noastre, a mers [n ^infern", [n morm>nt, [n starea mor\ii, distrugere (Psalmul 16:10), ]i [n al doilea r>nd c`, potrivit f`g`duin\ei a fost eliberat din infern, morm>nt, moarte, distrugere, prin [nviere -- o ridicare la via\`, fiind creat din nou aceea]i fiin\` identic`, dar mai glorioas` ]i [n`l\at` chiar la ^str`lucirea m`ririi ]i imaginea fiin\ei Lui (a Tat`lui)" (Evrei 1:3). }i acum ^acest Isus" (Fapte. 2:36), [n descoperirea Sa urm`toare Bisericii, declar`: Apoc. 1:18. ^… Cel ce sunt viu ]i am fost mort ]i iac` tr`iesc [n secolii secolilor; Amin, ]i am cheile infernului (hades, morm>nt) ]i ale mor\ii." Amin! Amin! r`spund inimile noastre; deoarece [n [nvierea Sa noi vedem rezultatul glorios al [ntregului plan al lui Iehova, care va fi [ndeplinit prin puterea Celui [nviat, care acum de\ine cheile morm>ntului ]i ale mor\ii, ]i la timpul potrivit va elibera to\i prizonierii care sunt, prin urmare, numi\i ^[nc`tu]a\i cu speran\`" (Zaharia 9:12; Luca 4:18). Nici o viclenie sau iscusin\`, prin nici un ]iretlic, nu poate denatura aceste scripturi complet ]i s` le foloseasc` gre]it [n spijinul acelor tradi\ii papale monstruoase ]i blasfematoare ale chinului ve]nic. Dac` aceasta ar fi fost pedeapsa noastr`, Cristos, pentru a fi sacrificiu [nlocuitor pentru noi, trebuie [nc` s` [ndure, ]i pentru toat`eternitatea, un astfel de chin, ceea ce nimeni nu va pretinde. Dar pedeapsa noastr` a fost moartea, ]i ^Christos a murit pentru p`catele noastre" ^]i pentru ale toat` lumea". 1 Corinteni 15:3; 1 Ioan 2:2 Apoc. 20:13,14. ^}i marea a dat pe mor\ii cei din-tr->nsa ]i moartea ]i infernul (morm>ntul) au dat pe mor\ii cei dintr->nsele ]i s-au judecat fiecare dup` faptele sale. }i moartea ]i infernul (morm>ntul) s-au aruncat [n lacul cel de foc. Acesta este mortea cea de a doua". (Lacul de foc este simbolul nimicirii finale ]i ve]nice. Moartea ]i infernul (morm>ntul) merg am>ndou` [n el. }i nu va mai fi moarte; ^Neamicul cel mai de pe urm` ce se va desfiin\a este moartea" -- 1 Corinteni 15:26; Apocalipsa 21:4.)
Alte locuri unde este cuv>ntul ^iad" Dup` ce am examinat cuv>ntul ]eol, singurul cuv>nt [n Vechiul Testament redat prin ^infern", ]i cuv>ntul hades, cel mai frecvent redat [n Noul Testament prin ^iad", acum remarc`m fiecare loc r`mas [n Scripturi unde se folose]te cuv>ntul ^iad". {n Noul Testament, alte dou` cuvinte sunt redate prin ^iad", ]i anume, gheena ]i tartaroo, pe care le vom analiza [n ordinea numit`.
Acest cuv>nt apare [n urm`toarele texte -- [n total de dou`sprezece ori: Matei 5:22, 29, 30; 10:28; 18:9; 23:15, 33; Marcu 9:43-47; Luca 12:5; Iacov 3:6. Aceasta este forma greceasc` a cuvintelor ebraice care sunt traduse prin ^Valea Hinnom". Aceast` vale este a]ezat` chiar [n afara cet`\ii Ierusalimului ]i a servit de canal pentru scurgere ]i pentru arderea gunoaielor din acea cetate. Acolo erau aruncate cadavrele, gunoaiele etc. ]i focul era men\inut arz>nd continuu pentru a mistui cu totul orice era depozitat acolo, ad`ug>ndu-se pucioas` ca s` ajute arderea ]i s` asigure o distrugere complet`. Dar nu era permis s` fie aruncat [n gheena nimic ce era viu. Evreilor nu le era permis s` tortureze nici o creatur`. C>nd ne g>ndim c` prin poporul Israel Dumnezeu ne-a dat [nv`\`turi ilustr>nd procedurile ]i planurile Sale, prezente ]i viitoare, trebuie s` ne a]tept`m ca aceast` Vale Hinnom sau gheena s`-]i joace ]i ea rolul ei [n ilustrarea lucrurilor viitoare. }tim c` preo\imea ]i templul lui Israel au ilustrat Preo\imea {mp`r`teasc`, Biserica cre]tin`, deoarece ea va fi adev`ratul templu al lui Dumnezeu; ]i ]tim c` cetatea lor principal` a fost o ilustra\ie a Ierusalimului Nou, sediul puterii {mp`r`\iei ]i centrul autorit`\ii -- cetatea (guvernul) marelui {mp`rat, Emanuel. Ne amintim, de asemenea, c` guvernul lui Cristos este reprezentat [n cartea Apocalipsei (cap. 21:10-27) printr-o cetate -- Ierusalimul cel Nou. Acolo, dup` descrierea clasei c`reia i s-a permis s` intre [n privilegiile ]i binecuv>nt`rile acelei {mp`r`\ii -- cei onorabili ]i glorio]i, ]i to\i cei care au dreptul la pomii vie\ii -- afl`m c` este, de asemenea, declarat c` nu va intra [n ea nimic [ntinat, sau care tr`ie]te [n ur>ciune sau minciun`, ci numai cei pe care Mielul [i va scrie ca vrednici de via\`. Aceast` cetate, care astfel va reprezenta lumea [ntreag` m>ntuit` la sf>r]itul Mileniului, a fost simbolizat` prin cetatea p`m>nteasc` Ierusalim; iar cei [ntina\i, cei care tr`iesc [n ur>ciune etc., clasa celor nevrednici de via\` ve]nic`, cei care nu vor intra [n ea, au fost reprezenta\i prin cadavrele respinse ]i murdare, lipsite de via\`, aruncate [n gheena afar` din cetate -- a c`ror distrugere complet` -- moartea a doua -- a fost astfel simbolizat`. {n consecin\`, g`sim declarat c` acei care n-au fost g`si\i vrednici de via\` sunt arunca\i [n ^lacul cel de foc" (Apocalipsa 20:15) -- focul aici, ca ]i peste tot, fiind folosit ca simbol al nimicirii, iar simbolul lacului ^cel de foc" fiind scos din aceea]i gheena sau Valea Hinnom. De aceea, fiindc` gheena a servit unui scop util pentru cetatea Ierusalim, ca un loc pentru arderea gunoiului, aceast` vale, ca ]i cetatea [ns`]i, a fost un tip ]i a ilustrat procedeele viitoare ale lui Dumnezeu, resping>nd ]i d>nd la nimicire toate elementele necurate, [mpiedic>ndu-le astfel s` [ntineze cetatea sf>nt`, Noul Ierusalim, dup` ce [ncercarea din veacul Milenar va fi dovedit pe deplin ]i va fi separat cu o corectitudine negre]it` ^oile" de ^capre". A]adar, gheena a fost un tip sau o ilustra\ie a mor\ii a doua -- distrugerea final` ]i complet`, din care nu poate fi nici o revenire; pentru c` dup` aceea, ^nu mai r`m>ne sacrificiu pentru p`cate, ci … o r>vn` arz`toare care va mistui pe cei [mpotrivitori" (Evrei 10:26, 27). S` ne amintim c` Israel, pentru a fi folosit ca tip al viitoarelor procedee ale lui Dumnezeu cu neamul omenesc, a fost tratat tipic, ca ]i cum r`scump`rarea ar fi fost deja dat` [nainte de ie]irea lor din Egipt, de]i numai un miel tipic fusese [njunghiat. C>nd a fost construit Ierusalimul ]i templul -- care a reprezentat templul adev`rat, Biserica ]i {mp`r`\ia adev`rat` a]a cum va fi ea stabilit` prin Cristos [n Mileniu -- acel popor a simbolizat lumea [n Veacul Milenar. Preo\ii lor au reprezentat Preo\imea {mp`r`teasc` glorificat` ]i Legea lor cu cerin\ele ei de ascultare perfect` a reprezentat Legea ]i condi\iile sub Noul Leg`m>nt, care vor fi puse [n aplicare pentru binecuv>ntarea tuturor celor ascult`tori ]i pentru condamnarea tuturor celor care, acord>ndu-li-se cea mai deplin` ocazie, nu se vor supune din inim` conducerii drepte ]i legilor marelui {mp`rat. V`z>nd, deci, c` organizarea politic` a lui Israel, condi\iile etc. le-au prefigurat pe cele din lume [n veacul viitor, ce potrivit este s` g`sim [n Valea sau abisul gheena o ilustra\ie a mor\ii a doua, distrugerea complet` [n veacul care vine a tot ce este nevrednic s` fie p`strat; ]i c>t de potrivit este, de asemenea, simbolul ^lacul de foc care arde cu pucioas`" (Apoc. 19:20), inspirat din aceea]i gheena sau Valea Hinnom, care arde continuu cu pucioas`. Expresia ^care arde cu pucioas`" m`re]te puterea simbolului ^foc", pentru a exprima distrugerea complet` ]i irevocabil` a mor\ii a doua, deoarece pucioasa arz>nd` este cel mai ucig`tor agent cunoscut. Ce ra\ional este, de asemenea, s` a]tept`m ca Israelul s` aib` tribunale ]i judec`tori care se aseam`n` sau prefigureaz` judec`\ile din veacul viitor ]i ca sentin\a acelor tribunale (figurative) ale acelui popor (figurativ) sub acele legi (figurative) la acel abis (figurativ), din afara acelei cet`\i (figurative), s` corespund` considerabil sentin\elor (reale) ale tribunalului (real) ]i ale judec`torilor din veacul viitor. Dac` aceste puncte vor fi re\inute, ele ne vor ajuta mult s` [n\elegem cuvintele Domnului nostru referitoare la gheena; pentru c`, de]i a fost men\ionat` ]i s-a f`cut referire la valea literal`, totu]i aceste cuvinte con\in [nv`\`turi legate de veacul viitor ]i de gheena antitipic` -- moartea a doua.
Vinovat va fi de focul gheenei -- Matei 5:21, 22 ^A\i auzit c` s-a zis celor de demult: @S` nu ucizi# ]i cine va ucide vinovat va fi judec`\ii. Iar eu zic vou`, c` tot cel ce se m>nie asupra fratelui s`u f`r` cauz`, vinovat va fi ([n viitor -- sub regulamentele adev`ratei {mp`r`\ii) judec`\ii ]i cine va zice fratelui s`u Raca (prostule, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.), vinovat va fi sinedriului, dar` cine va zice, nebunule, vinovat va fi de focul gheennei." Pentru a [n\elege aceste cuvinte referitoare la sinedriu, judec`tori ]i gheena, to\i ar trebui s` ]tim c>te ceva despre regulamentele evreie]ti. ^Curtea cu juri" se compunea din ]apte b`rba\i (sau dou`zeci ]i trei -- num`rul este disputat), care aveau puterea s` judece unele categorii de nelegiuiri. {naltul Consiliu, sau Sinedriul, era format din ]aptezeci ]i unu de b`rba\i, recunoscu\i ca [nv`\a\i ]i capabili. Acesta era cel mai [nalt tribunal al evreilor ]i supravegherea lui era peste cazurile cele mai grave. Pedeapsa cea mai aspr` era moartea; [ns` unii criminali foarte [nr`i\i erau supu]i dup` moarte unei [njosiri, refuz>ndu-li-se [ngroparea ]i fiind arunca\i [mpreun` cu cadavrele c>inilor ]i cu gunoaiele din cetate etc. [n gheena, ca s` fie nimici\i acolo. Scopul acestei arderi [n gheena era ca s` fac` nelegiuirile ]i pe nelegiui\i detestabili [n ochii poporului ]i [nsemna c` acuzatul era un caz f`r` speran\`. Trebuie s` ne amintim c` Israelul spera [ntr-o [nviere din morm>nt, ]i c` de aceea erau deosebit de aten\i [n tratarea corpurilor celor mor\i. Ne[n\eleg>nd pe deplin puterea lui Dumnezeu, se pare c` ei se g>ndeau c` El avea nevoie de ajutorul lor (Exodul 13:19; Evrei 11:22; Fapte. Ap. 7:15, 16). Prin urmare, nimicirea corpului [n gheena, dup` moarte, sugera (simbolic) pierderea speran\ei vie\ii viitoare printr-o [nviere. Astfel pentru ace]tia gheena a reprezentat moartea a doua [n acela]i mod figurativ [n care ei ca popor au reprezentat sau ilustrat o nou` ordine de lucruri viitoare sub Noul Leg`m>nt. Remarca\i c` Domnul nostru, [n cuvintele de mai sus, le-a ar`tat c` interpretarea Legii de c`tre ei, oric>t de sever` era, a fost mult inferioar` semnifica\iei reale a acelei Legi, a]a cum va fi ea interpretat` sub {mp`r`\ia real` ]i sub Judec`torii reali, care au fost reprezenta\i prin [mp`r`\ia ]i judec`torii lor. El le-a ar`tat c` porunca din Legea lor ^s` nu ucizi" mergea mult mai departe dec>t presupuneau ei; c` m>nia r`ut`cioas` ]i insulta ^vor fi" considerate sub Noul Leg`m>nt o [nc`lcare a Legii lui Dumnezeu ]i c`, acei care sub condi\iile favorabile ale Veacului Nou nu se vor reforma at>t de am`nun\it ca s` respecte deplin Legea lui Dumnezeu, vor fi socoti\i vrednici de ceea ce a simbolizat gheena din apropierea lor -- moartea a doua. Totu]i, rigurozitatea strict` a acelei Legi va fi aplicat` numai [n m`sura [n care vor fi nesocotite disciplin`rile, avantajele ]i ajutorul din veacul acela, care-i vor face capabili pe fiecare s` se conformeze legilor lui. Aceea]i idee este continuat` [n ^… iar eu v` zic vou` … c` mai de folos [\i este ca s` piar` unul din membrii t`i, dec>t tot corpul t`u s` se arunce [n gheenn`." Aici iar`]i, lucrarea Legii lui Dumnezeu sub Noul Leg`m>nt este comparat` cu lucrarea ei sub Vechiul Leg`m>nt sau Leg`m>ntul evreiesc, ]i ca [ndemn este dat` lec\ia st`p>nirii de sine, prin declara\ia c` este cu mult mai folositor ca oamenii s` refuze a-]i mul\umi dorin\ele degradate (chiar dac` le-ar fi dragi ca ochiul drept ]i li s-ar p`rea indispensabile ca m>na dreapt`), dec>t s` ]i le mul\umeasc` ]i s` piard` [n moartea a doua via\a viitoare preg`tit` prin isp`]ire pentru to\i cei care se vor [ntoarce la perfec\iune, la sfin\enie ]i la Dumnezeu. Aceste expresii ale Domnului nostru servesc nu numai pentru a ar`ta perfec\iunea (Romani 7:12) Legii lui Dumnezeu ]i c>t de deplin va fi ea definit` ]i aplicat` [n Mileniu, ci ele au servit ]i ca o lec\ie pentru evrei, care p>n` atunci au v`zut [n poruncile lui Moise numai aspectul exterior, general al Legii lui Dumnezeu. Deoarece [n starea lor dec`zut` ei au constatat c` era greu s` \in` nec`lcat` chiar ]i semnifica\ia de suprafa\` a Legii, ei trebuie s` vad` acum imposibilitatea \inerii semnifica\iei mai fine a Legii descoperite prin Cristos. Dac` ei ar fi [n\eles ]i ar fi primit [nv`\`tura Lui pe deplin, ar fi strigat: vai! dac` Dumnezeu ne judec` astfel, dup` [ns`]i g>ndurile ]i inten\iile inimii, to\i suntem necura\i, to\i suntem imperfec\i ]i nu ne putem a]tepta dec>t s` fim condamna\i la gheena (la nimicire complet` ca animalele). Ei ar fi strigat: ^Arat`-ne o preo\ime mai [nalt` dec>t a lui Aaron, un mare Preot ]i un {nv`\`tor pe deplin capabil s` aprecieze Legea, ]i pe deplin capabil s` aprecieze ]i s` comp`timeasc` cu starea noastr` dec`zut` ]i cu sl`biciunile noastre mo]tenite, ]i s` ofere El pentru noi @mai bune sacrificii# ]i s` aplice pentru noi acea mai mare iertare a p`catului necesar`, ]i El, ca mare medic, s` ne vindece ]i s` ne restabileasc`, a]a [nc>t s` ne putem supune Legii perfecte a lui Dumnezeu din inima noastr`". Atunci ei L-ar fi g`sit pe Cristos. Dar ei n-au [nv`\at aceast` lec\ie, pentru c` urechile [n\elegerii lor erau ^amor\ite" ]i de aceea n-au ]tiut c` Dumnezeu preg`tise tocmai preotul, sacrificiul, [nv`\`torul ]i medicul de care aveau ei nevoie, care la timpul cuvenit i-a r`scump`rat pe cei sub Legea tipic`, precum ]i pe cei care nu erau sub ea, ]i care, de asemenea, la timpul cuvenit, nu peste mult, {]i va [ncepe lucrarea de restabilire -- red>nd vedere ochilor orbi ai [n\elegerii lor ]i auz urechilor surde ale lor. Atunci va fi ^[nl`turat v`lul" -- v`lul ignoran\ei, al m>ndriei ]i al [n\elepciunii umane pe care Satan [l folose]te acum pentru a orbi lumea fa\` de legea adev`rat` a lui Dumnezeu ]i fa\` de planul adev`rat al m>ntuirii [n Cristos. {nv`\`tura Domnului nostru, nu numai c` a ar`tat aici Legea Noului Leg`m>nt ]i le-a dat evreilor o lec\ie, ci ea este de folos ]i Bisericii Evanghelice. {n m`sura [n care [nv`\`m stricte\ea Legii lui Dumnezeu ]i [n ce ar consta perfec\iunea sub cerin\ele ei, vedem c` R`scump`r`torul nostru a fost perfect ]i c` noi, complet incapabili a ne recomanda singuri lui Dumnezeu ca [mplinitori ai acelei Legi, putem afla acceptare la Tat`l numai [n meritul R`scump`r`torului nostru, [n timp ce nimeni nu poate fi din acel ^Corp", acoperit cu haina drept`\ii Lui, [n afar` de consacra\ii care se str`duiesc s` fac` numai acele lucruri bine pl`cute lui Dumnezeu, ceea ce include evitarea p`catului [n m`sura capacit`\ii. Totu]i, acceptarea lor de c`tre Dumnezeu nu se bazeaz` pe perfec\iunea lor, ci pe perfec\iunea lui Cristos, at>ta vreme c>t ei r`m>n [n El. Ace]tia [ns` beneficiaz` de o [n\elegere clar` a Legii perfecte a lui Dumnezeu, chiar dac` ei nu sunt dependen\i de o \inere perfect` a acestei Legi. Lor le place s` fac` voia lui Dumnezeu [n m`sura capacit`\ii lor ]i cu c>t cunosc mai bine Legea perfect` a Lui, cu at>t sunt mai capabili s` se conduc` pe ei [n]i]i ]i s` se conformeze acestei legi. Astfel deci, cuvintele Domnului nostru au ]i pentru noi o lec\ie valoroas`. {ns` punctul care trebuie [n mod special observat aici este c` gheena, pe care evreii o ]tiau ]i despre care Domnul nostru le vorbea, nu era un lac de foc arz>nd toat` eternitatea, [n care va fi aruncat oricine se ^m>nie asupra fratelui s`u" ]i [i zice ^nebunule". Nu; evreii n-au [n\eles o idee at>t de extrem` din cuvintele Domnului. Teoria chinului ve]nic le era necunoscut`; nu-]i avea locul [n teologia lor, dup` cum se va ar`ta. Ea este o inven\ie relativ modern`, care a venit, dup` cum am ar`tat, de la papalitate -- marea apostazie. Ideea este c` gheena simbolizeaz` moartea a doua -- nimicirea total`, complet` ]i ve]nic`. Acest lucru este ar`tat clar prin faptul c` ea este pus` [n contrast cu via\a, ca opus al acesteia. ^… [\i este mai bine s` intri [n via\` ]chiop sau ciung, dec>t av>nd am>doau` m>inile sau am>ndou` picioarele s` fii aruncat [n focul cel etern … [\i este mai bine s` intri [n via\` cu un ochi, dec>t av>nd am>ndoi ochii s` fii aruncat [n focul gheennei" (Matei 18:8, 9). Este mai bine s`-\i negi pl`cerile p`c`toase dec>t s`-\i pierzi toat` via\a viitoare ]i s` fii nimicit [n moartea a doua.
Poate s` piard` ]i sufletul ]i corpul [n gheen`
Matei 10:28; Luca 12:5 ^}i nu v` teme\i de cei ce ucid corpul, dar sufletul nu pot s`-l ucid`, ci teme\i-v` mai bine de cel ce poate s` piard` ]i sufletul ]i corpul [n gheenn`". Vezi, de asemenea, [nc` o relatare a aceleia]i expuneri f`cut` de Luca -- 12:4, 5. Domnul nostru le arat`, aici, urma]ilor S`i marea cauz` pentru care s` aib` curaj ]i vitejie [n [mprejur`rile cele mai grele. Ei trebuiau s` se a]tepte la persecu\ie ]i [mpotriva lor s` se vorbeasc` tot felul de rele pe nedrept, din pricina Lui ]i din pricina ^ve]tilor bune", a c`ror slujitori ]i vestitori i-a f`cut El; da, venea timpul c>nd oricine [i va omor[ s` cread` c` face un serviciu lui Dumnezeu. Consolarea sau r`splata lor pentru aceasta urma s` fie primit`, nu [n via\a aceasta, ci [n via\a viitoare. Ei au fost asigura\i ]i au crezut c` El venise s`-}i dea via\a o r`scump`rare pentru mul\i ]i c` to\i cei din morminte vor trebui, prin urmare, s` aud` la timpul cuvenit glasul Eliberatorului ]i s` ias` afar`, fie la r`splat` (dac` au trecut cu succes [ncercarea [n aceast` via\`), fie la o [ncercare sau judecat` viitoare, cum va trebui s` fie cazul cu marea majoritate care [n via\a prezent` nu vin la cuno]tin\a ]i la ocazia necesar`, esen\iale pentru o [ncercare complet`. {n condi\iile prezente oamenii ne pot omor[ trupul, dar nimic din ceea ce pot face nu ne va afecta fiin\a viitoare (sufletul), pe care Dumnezeu a promis c` o va re[nsufle\i sau restabili prin puterea Sa [n ziua [nvierii -- Veacul Milenar. Sufletele noastre re[nsufle\ite vor avea corpuri noi (spirituale sau materiale -- ^… iar Dumnezeu [i d` (fiec`rei semin\e) corpul precum voie]te", ]i pe acestea nimeni nu va avea libertatea s` le ucid`. Numai Dumnezeu are puterea s` distrug` cu totul -- sufletul ]i trupul. De aceea, numai de El trebuie s` ne temem, iar de [mpotrivirea oamenilor, chiar p>n` la moarte, nu trebuie s` ne temem, dac` prin aceasta c>]tig`m aprobarea divin`. {ndemnul Domnului nostru este deci: Nu v` teme\i de cei care pot pune cap`t vie\ii prezente ([n curs de moarte) din aceste s`rmane corpuri pe moarte. Nu v` [ngriji\i prea mult de ea -- de hrana, [mbr`c`mintea, pl`cerile ei, [n compara\ie cu acea existen\` sau fiin\` viitoare pe care Dumnezeu a preg`tit-o pentru voi, ]i care, dac` este asigurat`, poate fi partea voastr` ve]nic`. Nu v` teme\i de amenin\`rile, privirile sau faptele oamenilor, a c`ror putere nu poate trece dincolo de existen\a prezent`; care pot v`t`ma ]i ucide aceste corpuri, dar nu pot face mai mult. Mai degrab` ave\i respect ]i considera\ie fa\` de Dumnezeu, de la care sunt pornirile vie\ii ve]nice -- teme-\i-v` de Acela care poate s` distrug` [n gheena, [n moartea a doua, at>t existen\a prezent` pe moarte, c>t ]i orice speran\` de existen\` viitoare.
Viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge
Matei 18:8, 9; Marcu 9:43-48 Aici este ar`tat [n concluzie c` gheena ca ilustra\ie reprezint` moartea a doua -- nimicirea complet` care trebuie s` urmeze [n cazul tuturor celor care, dup` ce au primit ocaziile vie\ii sau existen\ei viitoare prin sacrificiul Domnului nostru, se dovedesc nevrednici de darul lui Dumnezeu ]i refuz` s`-l accepte, prin aceea c` refuz` s` asculte de cerin\ele Lui drepte. Nu se spune c` Dumnezeu va p`stra sufletul sau corpul [n gheena, ci se spune c` El le poate ^distruge" ]i le va ^distruge" pe am>ndou` [n ea. Astfel ne [nva\` c` to\i cei condamna\i la moartea a doua sunt f`r` speran\` ]i sunt ]ter]i pe veci din existen\`. (Deoarece aceste dou` pasaje se refer` la aceea]i cuv>ntare a Domnului, cit`m din Marcu -- remarc>nd c` versetele 44 ]i 46, ]i o parte din versetul 45, nu se afl` [n manuscrisele grece]ti vechi, de]i versetul 48, care spune acel]i lucru, se afl` [n toate manuscrisele. Cit`m textul a]a cum este [n aceste manuscrise vechi ]i demne de [ncerdere.) ^}i de-\i va fi de piedic` m>na ta taie-o; mai bine-\i este ciung s` intri [n via\`, dec>t dou` m>ini av>nd s` intri [n gheenna, [n focul nestins unde viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge. }i de-\i va fi de piedic` piciorul t`u ta-ie-l; mai bine-\i este ]chiop s` intri [n via\`, dec>t dou` picioare av>nd s` fii aruncat [n gheenna, [n focul nestins unde viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge. }i de-\i va fi de piedic` ochiul t`u scoate-l; mai bine-\i este cu un ochi s` intri [n {mp`r`\ia lui Dumnezeu, dec>t doi ochi av>nd s` fii aruncat [n focul gheennei, unde viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge." Dup` citirea celor de mai sus, to\i trebuie s` fie de acord cu profetul, c` Domnul nostru }i-a deschis gura ]i a vorbit [n parabole ]i cuvinte tainice (Psalmul 78:2; Matei 13:35). Nimeni nu va presupune nici m`car un moment c` Domnul nostru a sf`tuit poporul s`-]i mutileze trupurile, t`indu-]i membrele sau sco\>ndu-]i ochii. Nici n-a vrut ca noi s` [n\elegem c` v`t`m`rile ]i desfigur`rile din via\a prezent` vor continua dincolo de morm>nt, c>nd vom ^intra [n via\`". Evreii, c`rora li S-a adresat, neav>nd nici o idee despre vreun loc de chin ve]nic, ]i care ]tiau c` cuv>ntul gheena se referea la valea din afara cet`\ii lor, care nu era un loc de tortur` ]i nici un loc [n care s` fie aruncat ceva viu, ci un loc pentru nimicirea complet` a ceea ce se arunca, recunosc>nd c` expresia Domnului [n privin\a membrelor ]i ochilor era figurativ`, ]tiau c`gheena, de asemenea, era folosit` [n acela]i sens figurativ, pentru a simboliza nimicirea complet`. Domnul a vrut s` spun` doar aceasta: Via\a viitoare de care Dumnezeu S-a [ngrijit pentru omul r`scump`rat este de o valoare inestimabil` ]i va merita din bel]ug s` face\i orice sacrificiu pentru a o primi ]i a v` bucura de acea via\`. Dac` v-ar costa chiar un ochi, o m>n` sau un picior, a]a [nc>t toat` eternitatea s` fi\i obliga\i s` [ndura\i pierderea acestora, totu]i via\a ar fi ieftin` chiar cu un astfel de pre\. Ar fi mult mai bine, dec>t s` v` p`stra\i membrele ]i s` pierde\i totul [n gheena. F`r` [ndoial` c` ascult`torii au tras ]i [nv`\`tura c` aceasta se aplic` la toate afacerile vie\ii, ]i au [n\eles c` {nv`\`torul a vrut s` spun` c` ar merita cu prisosin\` s`-]i nege multe comodit`\i, pl`ceri ]i gusturi dragi, ca m>na dreapt`, pre\ioase ca un ochi ]i folositoare ca un picior, mai degrab`, dec>t prin mul\umire s` piard` via\a viitoare ]i s` fie cu totul nimici\i [n gheena -- moartea a doua. Dar ce [nseamn`, ^viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge"? R`spundem: {n gheena literal`, care este baza ilustra\iei Domnului nostru, trupurile moarte ale animalelor etc., adeseori c`deau pe col\urile st>ncilor ]i nu [n focul care continua s` ard` dedesubt. Astfel expuse, acestea f`ceau viermi ]i erau mistuite de ei, la fel de complet ]i de sigur ca ]i cele care ardeau. Nimeni nu avea voie s` intervin` [n aranjamentul acestei v`i; astfel viermii ]i focul [mpreun` completau lucrarea de distrugere -- focul nu se stingea ]i viermii nu mureau. Aceasta n-ar [nsemna un foc nesf>r]it, nici viermi ve]nici. Ideea este c` viermii nu mureau l`s>nd cadavrele acolo, ci continuau ]i completau lucrarea de nimicire. La fel ]i focul: nu se stingea, ci ardea p>n` c>nd mistuia totul. {ntocmai a]a, dac` o cas` ar fi [n fl`c`ri ]i focul n-ar putea fi \inut sub control sau stins, ci ar arde p>n` c>nd ar distruge cl`direa, noi l-am putea numi [n mod potrivit ^foc nestins". Domnul nostru a vrut s` ne [ntip`reasc` ideea c` moartea a doua, simbolizat` prin gheena, are un caracter complet ]i final. To\i c>\i vor ajunge [n moartea a doua vor fi nimici\i cu des`v>r]ire, pentru totdeauna; nici o r`scump`rare nu se va mai da, vreodat`, pentru cineva (Romani 6:9), deoarece nici unul care va fi vrednic de via\` nu va fi aruncat [n moartea a doua, sau [n ^lacul de foc", ci numai aceia care iubesc nedreptatea dup` ce au venit la cuno]tin\a adev`rului. Moartea a doua este clar ilustrat` prin gheena nu numai [n locurile de mai sus, ci este evident c` acela]i {nv`\`tor a folosit aceea]i ilustra\ie pentru a reprezenta acela]i lucru [n simbolurile Apocalipsei chiar dac` acolo nu este numit` gheena, ci ^lac de foc". Aceea]i vale a fost [nc` o dat` folosit` [nainte, ca baza unei cuv>nt`ri a profetului Isaia (Isaia 66:24). Chiar dac` nu-i d` nici un nume, el o descrie; ]i s` observe to\i c` vorbe]te, nu dup` cum s-ar putea a]tepta unii care au idei false despre miliardele de oameni vii [n fl`c`ri ]i chin, ci despre trupurile moarte ale celor care au p`c`tuit [mpotriva Domnului, care sunt astfel reprezenta\i ca distru]i complet [n moartea a doua. Cele dou` versete precedente arat` timpul c>nd se va [mplini aceast` profe\ie, ]i este [n deplin` armonie cu simbolurile Apocalipsei; ea apar\ine dispensa\iei noi, Mileniului, ^cerului nou ]i p`m>ntului nou". Atunci to\i drep\ii vor vedea at>t dreptatea c>t ]i [n\elepciunea [n faptul distrugerii complete a inamicilor incorigibili, voi\i, ai drept`\ii, dup` cum este scris: ei ^vor fi ur` la toat` carnea".
Clasa c`reia i se adreseaz` aici n-au fost p`g>nii care n-aveau nici o cuno]tin\` de adev`r, nici cei mai de jos sau cei mai ignoran\i din poporul lui Israel, ci c`rturarii ]i fariseii, [n aparen\` cei mai religio]i, conduc`torii ]i [nv`\`torii poporului. Acestora Domnul nostru le-a spus: ^Cum ve\i sc`pa de judecata gheennei?". Ace]ti oameni erau f`\arnici; ei nu erau sinceri [n privin\a convingerilor lor. Li se adusese m`rturie [mbel]ugat` despre adev`r, dar ei au refuzat s`-l accepte ]i s-au str`duit s` se opun` infuen\ei lui ]i s` descurajeze poporul [n a-l accepta. }i [mpotrivindu-se astfel spiritului sf>nt al luminii ]i adev`rului, ei []i [mpietreau inimile fa\` de [nsu]i mijlocul pe care Dumnezeu l-a inten\ionat pentru binecuv>ntarea lor. Deci, ei cu r`utate s-au [mpotrivit harului S`u, ]i o astfel de cale, dac` era urmat`, trebuia ca [n cele din urm` s` sf>r]easc` [n condamnarea la moartea a doua, gheena. Fiecare pas [n direc\ia orbirii voite ]i a opozi\iei fa\` de adev`r face [ntoarcerea mai grea, ]i-l face pe r`uf`c`tor tot mai mult de un caracter pe care Dumnezeu [l detest` ]i pe care moartea a doua este menit` s`-l distrug` complet. C`rturarii ]i fariseii [naintau repede pe aceast` cale, de aceea a fost [ntrebarea prevenitoare a Domnului: ^Cum ve\i sc`pa?" etc. {n\elesul este acesta: De]i voi v` l`uda\i cu evlavia voastr`, totu]i ve\i fi cu siguran\` distru]i [n gheena, dac` nu v` schimba\i calea!
Aprins` de focul gheenei -- Iacov 3:6 ^… a]a (important`) se afl` limba [ntre m`dularele noastre, [nc>t spurc` tot corpul ]i aprinde cursul firii ]i (sau c>nd) este [ns`]i aprins` de focul gheennei". Aici, [n limbaj puternic simbolic, apostolul arat` influen\a mare ]i rea a unei limbi rele -- o limb` aprins` (figurativ) de gheena. A fi o limb` aprins` de gheena [nseamn` c` ea este fixat` [n r`u, printr-o dispozi\ie corupt`, [nc`p`\>nat`, egoist`, plin` de ur`, rea; prin felul de dispozi\ie care, [n ciuda cuno]tin\ei ]i ocaziei, dac` nu este st`p>nit` ]i reformat`, va fi socotit` vrednic` s` fie distrus` -- clasa pentru care este inten\ionat` ^moartea a doua", adev`ratul ^lac de foc", adev`rata gheen`. Un individ cu o astfel de atitudine poate aprinde cu limba lui un foc mare, o tulburare distructiv`, care, oriunde ajunge, produce r`u [n tot cursul vie\ii. C>teva cuvinte r`ut`cioase adeseori aprind toate patimile rele ale celui care le spune, are acela]i efect asupra celorlal\i ]i se r`sfr>ng asupra lui [nsu]i. Iar continuarea pe o astfel de cale rea stric` [n final toat` fiin\a ]i o aduce sub sentin\` ca [n [ntregime nevrednic` de via\`.
^Tartaroo" nu este un loc de tortur` Cuv>ntul grecesc ^tartaroo" apare numai o dat` [n Scripturi [n 2 Petru 2:4, unde citim: ^… Dumnezeu pe [ngerii care au p`c`tuit nu i-a cru\at, ci … i-a aruncat [n tartar ]i i-a dat spre a se p`zi la judecat`". Cuv>ntul tartaroo, folosit de Petru, se aseam`n` foarte mult cu tartarus, un cuv>nt folosit [n mitologia greac` drept numele unui abis [ntunecos sau [nchisoare . Dar tartaroo pare s` se refere mai mult la un act dec>t la un loc. C`derea [ngerilor care au p`c`tuit a fost o c`dere de la onoare ]i demnitate, [n dezonoare ]i condamnare, iar ideea pare s` fie: ^Dumnezeu n-a cru\at pe [ngerii care au p`c`tuit, ci i-a degradat ]i i-a predat lan\urilor [ntunericului". Aceasta este cu certitudine [n armonie cu faptele cunoscute de noi din alte scripturi; c`ci aceste spirite c`zute au vizitat p`m>ntul [n zilele Domnului nostru ]i ale apostolilor. Prin urmare, ei n-au fost [n ceva loc [n ad>nc, ci ^[n ad>nc" [n sensul c` au fost degrada\i de la cinstea ]i libertatea avute mai [nainte, ]i au fost restr>n]i [n [ntuneric, ca [ntr-un lan\. Ori de c>te ori aceste spirite c`zute []i manifest` puterile prin medii, [n ]edin\e spiritiste, pretinz>nd c` sunt anumite fiin\e umane moarte, ele trebuie s`-]i fac` lucrarea [n [ntuneric, pentru c` [ntunericul este lan\ul [n care sunt legate p>n` la marea zi Milenar` de judecat`. Dac` aceasta implic` faptul c` [n viitorul apropiat ele se vor putea materializa la lumina zilei este greu de spus. Dac` este a]a, atunci ar cre]te mult puterea lui Satan de a orbi ]i a [n]ela pentru pu\in` vreme -- p>n` c>nd Soarele Drept`\ii va fi r`s`rit deplin ]i Satan va fi legat complet. Cu acestea [ncheiem investigarea folosirii biblice a cuv>ntului ^iad". Mul\umim lui Dumnezeu c` nu g`sim un asemenea loc de tortur` ve]nic`, a]a cum [nva\` [n mod eronat crezurile, c`r\ile de c>nt`ri ]i cum se [nva\` de la multe amvoane. Totu]i am g`sit un ^iad" ]eol, hades, la care a fost condamnat tot neamul nostru omenesc din cauza p`catului lui Adam, ]i din care to\i sunt r`scump`ra\i prin moartea Domnului nostru; ]i c` ^iadul" este morm>ntul -- starea mor\ii. }i mai g`sim un ^iad" (Gheena -- moartea a doua -- nimicirea total`), care ne este ar`tat ca fiind pedeapsa final` a tuturor celor care, dup` ce au fost r`scump`ra\i ]i adu]i la o deplin` cuno]tin\` a adev`rului ]i la o deplin` capacitate de a se supune, vor alege totu]i moartea, aleg>nd o cale de [mpotrivire lui Dumnezeu ]i drept`\ii. }i inimile noastre spun: Amin! ^Drepte ]i adev`rate (sunt) c`ile Tale, Rege al sfin\ilor. Cine nu se va teme de Tine, Doamne ]i nu va m`ri Numele T`u? C`ci Tu singur e]ti sf>nt; c`ci toate na\iunile vor veni ]i se vor [nchina [naintea Ta; c`ci judec`\ile Tale s-au ar`tat." Apocalipsa 15:3, 4
Pilda cu bogatul ]i Laz`r
Luca 16:19-31 Marea greutate pentru mul\i care citesc aceast` scriptur` este c`, de]i o privesc ca o pild`, totu]i ei o judec` ]i trag concluzii din ea ca ]i cum ar fi o expunere literal`. A o privi ca o expunere literal` ar [nsemna a implica ni]te absurdit`\i; de exemplu, c` bogatul a mers [n ^iad" din cauz` c` s-a bucurat de multe binecuv>nt`ri p`m>nte]ti ]i nu i-a dat nimic lui Laz`r, dec>t f`r>mituri. Nici un cuv>nt nu se spune despre r`utatea lui. Apoi, Laz`r a fost binecuv>ntat, nu pentru c` a fost un copil sincer al lui Dumnezeu, plin de credin\` ]i [ncredere, nu pentru c` el a fost bun, ci numai pentru c` a fost s`rac ]i bolnav. Dac` acestea ar fi interpretate literal, singura [nv`\`tur` logic` ce s-ar putea scoate din ea este c`, dac` nu suntem ni]te bie\i cer]etori plini de bube, nu vom intra niciodat` [n fericirea viitoare; ]i c` dac` acum purt`m in sub\ire ]i purpur`, ]i avem hran` din bel]ug [n fiecare zi, suntem siguri de un chin viitor. De asemenea, r>vnitul loc de favoare este ^s>nul lui Avraam"; ]i dac` toat` declara\ia este literal`, s>nul trebuie s` fie ]i el literal, ]i desigur n-ar [nc`pea [n el foarte mul\i din milioanele de bolnavi ]i de s`raci de pe p`m>nt. Dar de ce s` analiz`m absurdit`\ile? Ca pild` este u]or de interpretat. Lucrurile spuse [ntr-o pild` nu sunt niciodat` lucrurile la care se face referire. }tim acest lucru din explica\iile date de Domnul nostru pildelor Sale. C>nd a spus ^gr>u", El a avut [n vedere pe ^fiii [mp`r`\iei", c>nd a spus ^neghin`", El a avut [n vedere pe ^fiii celui r`u", c>nd a spus ^secer`tori", trebuia s` se [n\eleag` servii S`i etc. (Mat. 13). Acelea]i clase au fost reprezentate prin diferite simboluri [n diferite pilde. Astfel ^gr>ul" dintr-o pild` corespunde cu ^servul bun ]i credincios" ]i cu ^fecioarele [n\elepte" din alte pilde. Tot a]a, [n aceast` pild` ^bogatul" reprezint` o clas` de oameni, iar ^Laz`r" o alt` clas`. {n [ncercarea de a explica o pild` ca aceasta, la care Domnul nu ne d` o explica\ie, este desigur potrivit` modestia [n exprimarea opiniei noastre [n privin\a ei. De aceea oferim urm`toarea explica\ie, f`r` nici o [ncercare de a ne impune vederile asupra cititorului, dec>t at>t c>t propria lui judecat` i le-ar putea recomanda ca fiind [n acord cu Cuv>ntul ]i planul lui Dumnezeu. Dup` [n\elegerea noastr`, Avraam a reprezentat pe Dumnezeu, iar ^bogatul" a reprezentat pe poporul lui Israel. Pe vremea c>nd s-a spus aceast` pild`, ]i o vreme [ndelungat` [nainte, evreii se [mbr`cau ^[n purpur` ]i [n m`tase veselindu-se [n str`lucire [n toate zilele" -- fiind primitorii speciali ai favorurilor lui Dumnezeu. Dup` cum spune Pavel: ^Care, deci, este prerogativa iudeului sau care este folosul circumciziunei? Este mare din toate punctele de vedere; mai [nt>i c` lor li s-au [ncredin\at cuvintele (Legea ]i Profe\ia) lui Dumnezeu". F`g`duin\ele f`cute lui Avraam ]i lui David ]i organizarea lor ca {mp`r`\ie tipic` a lui Dumnezeu au investit pe acel popor cu regalitate, cum este reprezentat prin ^purpura" bogatului. Jertfele tipice ale Legii au f`cut din ei, [n sens tipic, o na\iune sf>nt` (dreapt`), lucru reprezentat prin ^inul sub\ire" al bogatului -- simbol al [ndrept`\irii (^inul este dreptatea sfin\ilor"). Apoc. 19:8 Laz`r a reprezentat pe cei de sub lege, [ndep`rta\i din favoarea divin`, care, bolnavi de p`cat, fl`m>nzeau ]i [nsetau dup` dreptate. ^Vame]ii ]i p`c`to]ii" din Israel, c`ut>nd o via\` mai bun` ]i neamurile fl`m>nde dup` adev`r, care-L ^c`utau pe Dumnezeu", au constituit clasa Laz`r. Ace]tia, la vremea c>nd a fost spus` pilda, erau cu totul lipsi\i de acele binecuv>nt`ri divine de care se bucura Israel. Ei z`ceau la poarta bogatului. Nu aveau nici o f`g`duin\` bogat`, de regalitate; nu erau cur`\a\i nici m`car tipic, ci [n boal` moral`, murd`rie ]i p`cat ei erau tovar`]i ai ^c>inilor". {n zilele acelea c>inii erau privi\i ca ni]te creaturi detestabile, iar evreul cur`\at [n mod tipic [i numea pe cei dinafar` ^p`g>ni" ]i ^c>ini", ]i niciodat` n-ar fi m>ncat ]i nu s-ar fi c`s`torit cu ei, ]i nici n-ar fi avut vreun fel de leg`tur` cu ei. Ioan 4:9 {n privin\a [ntreb`rii cum m>ncau ace]tia din ^f`r>miturile" favorii divine care c`deau de la masa [nbel]ugat` a lui Israel, ne dau o cheie cuvintele Domnului c`tre femeia sirofenician`. El a zis c`tre aceast` femeie dintre neamuri: ^Nu este bine (potrivit) a lua p>inea copiilor (a israeli\ilor) ]i a o arunca c>inilor (la p`g>ni)"; iar ea a r`spuns: ^Adev`rat, Doamne; cu toate acestea c>inii m`n>nc` din f`r>miturile ce cad din masa st`p>nilor lor" (Matei 15:26, 27). Isus i-a vindecat fiica, d>ndu-i astfel f`r>mitura de favoare dorit`. A venit [ns` o mare schimbare dispensa\ional` [n istoria Israelului, c>nd ca na\iune ei L-au respins ]i L-au r`stignit pe Fiul lui Dumnezeu. Atunci dreptatea lor tipic` a [ncetat -- atunci promisiunea de regalitate a [ncetat s` mai fie a lor, ]i [mp`r`\ia a fost luat` de la ei pentru a fi dat` unui popor care s` aduc` road` din ea -- Bisericii Evanghelice, ^un neam ales … na\iune sf>nt`" (Tit 2:14; 1 Petru 2:7,9; Matei 21:43). Astfel ^bogatul" a murit fa\` de toate aceste avantaje speciale, ]i cur>nd el (poporul evreu) s-a g`sit [n-tr-o stare de p`r`sire -- [n necaz ]i suferin\`. {n astfel de stare acest popor a suferit din zilele acelea p>n` ast`zi. A murit ]i Laz`r: starea bietelor neamuri ]i a celor ^r`sp>ndi\i" din Israel care-L c`utau pe Dumnezeu a suferit o mare schimbare, fiind du]i de [ngeri (mesageri -- apostoli etc.) [n s>nul lui Avraam. Avraam este reprezentat ca p`rintele credincio]ilor, ]i-i prime]te pe to\i copiii credin\ei, care sunt astfel recunoscu\i ca mo]tenitori ai tuturor f`g`duin\elor f`cute lui Avraam; c`ci copiii dup` trup nu sunt copiii lui Dumnezeu, ci ^fiii promisiunii se socotesc [n s`m>n\` (copii ai lui Avraam)"; ^semin\iei tale care este Christos" -- ]i ^de sunte\i voi ai lui Christos (credincio]i), atunci semin\ie (copii) a lui Avraam sunte\i ]i mo]tenitori dup` f`g`duin\` (avraamic`)" -- Galateni 3:29. Da, terminarea st`rii de lucruri care a existat atunci a fost bine reprezentat` printr-o ilustra\ie, moartea, descompunerea statului na\ional evreu ]i retragerea favorurilor de care Israel se bucurase at>ta timp. Atunci ei au fost respin]i ]i nu li s-a mai ar`tat nici ^o favoare", [n timp ce bietele neamuri, care [nainte fuseser` ^[nstr`ina\i de cet`\enia (str`ini de [ntocmirile statale) lui Israel ]i str`ini de a]ez`mintele f`g`duin\ei (date p>n` atunci numai lui Israel), neav>nd speran\` ]i f`r` Dumnezeu [n lume", au fost adu]i ^aproape prin s>ngele lui Christos", [mp`ca\i cu Dumnezeu. Efeseni 2:12, 13 La simbolurile mor\ii ]i [ngrop`rii folosite pentru a ar`ta descompunerea lui Israel ]i [ngroparea sau ascunderea lor printre alte neamuri, Domnul nostru a mai ad`ugat o ilustra\ie: ^}i [n iad (hades, morm>nt) ridic>ndu-]i ochii s`i, fiind [n chinuri vede pe Avraam de departe" etc. Cei mor\i nu-]i pot ridica ochii, nu pot vedea aproape sau departe, nici nu pot sta de vorb`; c`ci este clar declarat c`, ^nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt unde te duci" ]i despre mor\i se spune c` sunt ^pogor>\i [n locul t`cerii" (Eclesiastul 9:10; Psalmul 115:17). Domnul [ns` a voit s` arate c` peste ei ca popor aveau s` vin` mari suferin\e ]i ^chinuri" dup` dezmembrarea lor na\ional` ]i dup` [ngroparea lor printre alte popoare moarte [n gre]eli ]i p`cate; ]i c` [n zadar vor cere eliberare ]i m>ng>iere de la clasa Laz`r care [nainte fusese dispre\uit`. Iar istoria a confirmat aceast` profe\ie alegoric`. Timp de optsprezece secole, evreii au fost nu numai [n suferin\` mintal` pentru respingerea lor din favoarea lui Dumnezeu ]i pentru pierderea templului lor ]i a altor lucruri necesare aducerii jertfelor, dar au fost ]i persecuta\i necontenit de c`tre toate clasele, inclusiv de c`tre cre]tinii declara\i. De la ace]tia din urm`, evreii au a]teptat mil`, a]a cum se spune [n pild`: ^trimite pe Laz`r, s`-]i ating` v>rful degetului s`u [n ap` ca s`-mi r`coreasc` limba"; dar ^marele ad>nc" stabilit [ntre ei a [mpiedicat lucrul acela. Cu toate acestea, Dumnezeu recunoa]te [nc` leg`tura stabilit` [n leg`m>ntul S`u cu ei ]i [i nume]te fii ai leg`m>ntului (vers. 25). Aceste ^chinuri" au fost pedepsele venite din cauza c`lc`rii leg`m>ntului lor, ]i ele aveau s` vin` peste ei tot at>t de sigur cum aveau s` vin` ]i binecuv>nt`rile promise pentru ascultare. Vezi Leviticul 26. ^Marele ad>nc" reprezint` marea deosebire dintre Biserica Evanghelic` ]i evrei -- cei dint>i bucur>ndu-se de harul liber, de bucurie, m>ng>iere ]i pace, [n calitate de copii adev`ra\i ai lui Dumnezeu, iar cei din urm` \in>nd la lege, care-i condamn` ]i-i chinuie. Prejudecata, m>ndria ]i eroarea, din partea evreiasc`, formeaz` zidul de netrecut al acestei pr`p`stii care-i [mpiedic` pe evrei s` vin` [n starea de fii adev`ra\i ai lui Dumnezeu, accept>nd pe Cristos ]i Evanghelia harului S`u. Zidul de netrecut al acestei pr`p`stii care-i [mpiedic` pe fiii adev`ra\i ai lui Dumnezeu s` mearg` la evrei -- sub robia Legii -- este cuno]tin\a lor c` prin faptele Legii nimeni nu poate fi [ndrept`\it [naintea lui Dumnezeu, ]i c` dac` cineva \ine Legea (i se supune pentru a [ncerca s` se recomande lui Dumnezeu prin ascultare de ea) aceluia Cristos nu-i folose]te la nimic (Galateni 5:2-4). Astfel deci, noi care suntem din clasa Laz`r, s` nu [ncerc`m s` amestec`m Legea cu Evanghelia, ]tiind c` ele nu pot fi amestecate, ]i c` nu-i putem ajuta cu nimic pe aceia care se aga\` [nc` de Lege ]i resping jertfa pentru p`cate dat` de Domnul nostru. Iar ace]tia, nev`z>nd schimbarea de dispensa\ie care a avut loc, sus\in c` a nega Legea ca putere care m>ntuie]te ar [nseamna a nega toat` istoria trecut` a poporului lor, precum ]i a nega toate rela\iile speciale ale lui Dumnezeu cu ^p`rin\ii" lor (promisiuni ]i rela\ii care, din cauza m>ndriei ]i a egoismului, ei nu le-au putut [n\elege ]i folosi); ca atare ei nu pot veni [n s>nul lui Avraam, [n odihna ]i pacea adev`rat` -- partea tuturor copiilor adev`ra\i ai credin\ei. Ioan 8:39; Romani 4:16; Galateni 3:29. Este adev`rat, [n decursul Veacului Evanghelic c>\iva evrei au venit probabil [n credin\a cre]tin`, dar at>t de pu\ini [nc>t au fost ignora\i [ntr-o pild` care reprezint` poporul evreu ca [ntreg. Dup` cum la [nceput bogatul reprezint` pe evreii ortodoc]i (evreii religio]i care \in legea -- n. e.), ]i nu pe cei ^r`sp>ndi\i ai lui Israel", tot a]a, p>n` la sf>r]itul pildei el continu` s` reprezinte o clas` similar`, ]i ca atare nu reprezint` pe acei evrei care au renun\at la Leg`m>ntul Legii ]i au [mbr`\i]at Noul Leg`m>nt, sau pe aceia care au devenit necredincio]i. Cererea ^bogatului" ca ^Laz`r" s` fie trimis la ceilal\i cinci fra\i ai s`i o interpret`m [n felul urm`tor: Poporul din Iudeea, pe vremea c>nd Domnul nostru a spus aceast` pild`, era [n mod repetat numit ^Israel", ^oile cele pierdute ale casei lui Israel", ^cet`\ile lui Israel" etc., deoarece toate semin\iile erau reprezentate acolo; dar de fapt majoritatea poporului era din cele dou` semin\ii, Iuda ]i Beniamin, doar pu\ini din cele zece semin\ii [ntorc>n- du-se din Babilon sub permisiunea general` a lui Cir. Dac` poporul evreu ([n principal cele dou` semin\ii) a fost reprezentat prin acel singur ^bogat", ar fi o armonie numeric` s` [n\elegem c` cei ^cinci fra\i" reprezint` pe cele zece semin\ii [mpr`]tiate peste tot. Cererea referitoare la cei cinci fra\i a fost f`r` [ndoial` adus` [n discu\ie pentru a ar`ta c` toat` favoarea special` a lui Dumnezeu a [ncetat fa\` de tot Israelul (cele zece semin\ii, precum ]i fa\` de cele dou` c`rora li se adresa mai direct). Ni se pare clar c` numai la Israel se refer`, deoarece nici un alt popor n-avea pe ^Moise ]i pe profe\i" ca instructori (vers. 29). Majoritatea din cele zece semin\ii au nesocotit at>t de mult pe Moise ]i pe profe\i, [nc>t nu s-au mai [ntors [n \ara f`g`duin\ei, ci au preferat s` locuiasc` printre idolatri; ]i ca atare era inutil a [ncerca s` mai comunice cu ei, chiar ]i prin unul dintre mor\i -- clasa Laz`r moart` figurativ, dar acum [nviat` figurativ. Efeseni 2:5 De]i pilda nu men\ioneaz` nici o punte de trecere a acestui ^mare ad>nc", alte scripturi arat` c` ad>ncul trebuia s` fie ^stabilit" (Luca 16:26, traducerea King James -- n. e.) numai [n Veacul Evanghelic ]i c` la sf>r]itul lui, ^bogatul" primindu-]i m`sura de pedeaps` pentru p`catele sale,* va trece din aceste necazuri [nfocate peste puntea f`g`duin\elor lui Dumnezeu, [nc` ne[mplinite fa\` de acest popor. *Vezi Isaia 40:1, 2; Romani 11:26-33 ]i Studii [n Scripturi, Vol. 2, pag. 252 Cu toate c`, de secole, evreii au fost amarnic persecuta\i de p`g>ni, de mahomedani ]i de cre]tinii pretin]i, totu]i ei se ridic` acum treptat la libertate ]i influen\` politic`; ]i de]i mare parte din ^str>mtorarea lui Iacov" este acum aproape, totu]i ca popor ei vor fi foarte proeminen\i printre popoare la [nceputul Mileniului. ^V`lul" (2 Corinteni 3:13-16) prejudec`\ii lor exist` [nc`, dar treptat va fi ridicat, pe m`sur` ce r`sare lumina dimine\ii Milenare; nu trebuie s` fim surprin]i auzind despre mari treziri printre evrei ]i c` mul\i ajung s`-L recunoasc` pe Cristos. Ei vor p`r`si astfel starea de hades (moartea na\ional`) ]i chinul, ]i vor ajunge, primii dintre popoare, s` fie binecuv>nta\i de c`tre s`m>n\a adev`rat` a lui Avraam, care este Cristos, Cap ]i corp. Zidul de netrecut al prejudec`\ii ]i m>ndriei lor na\ionale cade [n unele locuri, iar cei smeri\i, cei s`raci [n spirit [ncep, deja, s` se uite spre Acela pe care L-au str`puns ]i s` [ntrebe: Nu este acesta Cristosul? }i pe m`sur` ce privesc, Domnul revars` peste ei spiritul favorii ]i al rug`ciunii (Zaharia 12:10). De aceea, ^Vorbi\i la inima Ierusalimului ]i striga\i c`tre d>nsul c` timpul o]tirei lui s-a [mplinit (timpul lui de suferin\` s-a sf>r]it, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.)" -- Isaia 40:1, 2. Pe scurt, aceast` pild` pare s` [nve\e exact ceea ce explic` apostolul Pavel [n Romani 11:19-32. Din cauza necredin\ei, ramurile naturale au fost rupte, iar ramurile s`lbatice au fost altoite [n butucul f`g`duin\ei lui Avraam. Pilda las` pe evrei [n necazul lor ]i nu se refer` la restabilirea lor final` [n favoare -- f`r` [ndoial`, fiindc` aceasta nu era legat` de aspectul subiectului tratat; dar Pavel ne asigur` c` atunci c>nd va intra plin`tatea neamurilor -- num`rul deplin dintre neamuri ca s` completeze Mireasa lui Cristos -- ^prin mila voastr` (a Bisericii) s` se miluiasc` ]i ei (Israelul natural)". El ne asigur` c` acesta este leg`m>ntul lui Dumnezeu cu Israelul trupesc (care a pierdut f`g`duin\ele mai [nalte spirituale, dar sunt totu]i posesorii anumitor f`g`duin\e p`m>nte]ti), ca s` devin` na\iunea de c`petenie a p`m>ntului. Ca dovad` la aceast` declara\ie, el citeaz` din profe\i zic>nd: ^Veni-va din Sion M>ntuitorul (Biserica glorificat`) ]i va [ntoarce nepietatea de la Iacob (s`m>n\a trupeasc`)". ^({n) adev`r sunt [n privin\a evangheliei (chem`rii de sus) neamici (respin]i), pentru voi; dar [n privin\a alegerii, iubi\i pentru p`rin\i … C`ci Dumnezeu a [nchis pe to\i [n necredin\`, ca s`-i miluiasc` pe to\i. O, ad>nc al bog`\iei ]i al [n\elepciunii ]i al ]tiin\ei lui Dumnezeu!" Romani 11:26-33
Pilda cu oile ]i caprele -- Matei 25:31-46 ^}i vor merge ace]tia la chinul etern (pedeapsa ve]nic`, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.), iar drep\ii [n via\` etern`." (vers. 46) De]i, dup` cum am v`zut, Scripturile nu [nva\` doctrina blasfematoare a chinului ve]nic, totu]i ele [nva\` foarte accentuat pedeapsa ve]nic` a celor r`i, clasa reprezentat` [n aceast` pild` prin ^capre". S` examin`m pilda, ]i apoi sentin\a pronun\at` la sf>r]itul ei. S-a spus pe drept c` ^ordinea este prima lege a cerului"; totu]i pu\ini, credem noi, []i dau sema c>t de adev`rat este acest lucru. Privind [n urm` peste planul veacurilor, nimic nu vedem care s` dea o dovad` at>t de concludent` despre un Conduc`tor divin, ca ordinea observat` [n toate aspectele acestui plan. Dumnezeu a avut timpuri ]i perioade definite ]i declarate pentru fiecare parte a lucr`rii Sale; ]i la sf>r]itul fiec`reia din aceste perioade a fost o [ncheiere a lucr`rii ei ]i o evacuare a molozului, ca preg`tire pentru [nceperea lucr`rii noi a dispensa\iei urm`toare. Astfel, la sf>r]itul Veacului Iudeu se observ` ordine -- o secerare ]i o separare complet` a clasei ^gr>u" de clasa ^pleav`"; ]i o deplin` respingere din favoarea lui Dumnezeu a clasei din urm`. Cu cei pu\ini care au fost judeca\i vrednici la sf>r]itul acelui veac a [nceput un veac nou -- Veacul Evanghelic. }i acum noi ne g`sim [n mijlocul scenelor de [ncheiere, [n ^seceri]ul" acestui veac; ^gr>ul" ]i ^neghina", care au crescut [mpreun` [n timpul acestui veac, sunt [n proces de separare. Cu clasa dint>i, al c`rei Cap este Domnul nostru Isus, un veac nou este pe punctul de a fi inaugurat, iar ace]tia care sunt ^gr>u" vor domni ca regi ]i preo\i [n noua dispensa\ie, [n timp ce elementul ^neghin`" este judecat ca fiind complet nevrednic de acea favoare. {n timp ce observ`m aceast` ordine [n leg`tur` cu Veacul Iudeu ]i cu cel care tocmai se [ncheie, Domnul nostru ne informeaz` prin pilda pe care o analiz`m c` aceea]i ordine va fi observat` ]i [n leg`tur` cu veacul care urmeaz` acestui Veac Evanghelic. Seceri]ul Veacului Iudeu a fost asem`nat cu desp`r\irea gr>ului de pleav`; seceri]ul acestui veac cu desp`r\irea gr>ului de neghin`, iar seceri]ul Veacului Milenar cu desp`r\irea oilor de capre. C` pilda cu oile ]i caprele se refer` la Veacul Milenar este indicat clar [n versetele 31 ]i 32: ^C>nd va veni Fiul Omului [n m`rirea Sa, ]i to\i sfin\ii [ngeri cu d>nsul, atunci va ]edea pe tronul m`ririi Sale. }i se vor aduna [naintea Lui toate popoarele ]i El ([i) va desp`r\i pe d>n]ii unul de altul, precum desparte p`storul oile de capre". Dup` cum [n veacul prezent, fiecare fapt` a celor ce sunt [n [ncercare (Biserica) constituie o parte din acel caracter care, la timpul cuvenit, va hot`r[ decizia final` a Judec`torului [n cazul nostru, la fel va fi ]i cu lumea (^popoarele") [n veacul viitor. Dup` cum [n veacul prezent [ncercarea majorit`\ii membrilor individuali ai Bisercii se sf>r]e]te ]i se ajunge la o decizie [n cazul lor cu mult timp [nainte de sf>r]itul veacului (2 Timotei 4:7, 8), la fel sub domnia Milenar` decizia [n unele cazuri individuale se va lua cu mult [nainte de sf>r]itul veacului (Isaia 65:20); dar [n fiecare veac este un ^seceri]" sau un timp general de separare la sf>r]itul veacului. {n zorii Veacului Milenar, dup` timpul de ^str>mtorare mare", va fi o adunare a popoarelor aflate [n via\`, [naintea lui Cristos, ]i la timpul ]i [n ordinea stabilit`, mor\ii tuturor popoarelor vor fi chema\i s` se prezinte [naintea scaunului de judecat` al lui Cristos -- nu ca s` primeasc` o sentin\` imediat`, ci ca s` primeasc` o [ncercare individual` corect` ]i impar\ial` (Ezechiel 18:2-4, 19, 20), sub cele mai favorabile [mprejur`ri, rezultatul [ncerc`rii acesteia fiind o sentin\` final`, ca vrednici sau nevrednici de via\` ve]nic`.* *Vezi Studii [n Scripturi, Vol. 1, Cap. 8 -- Ziua de judecat` Scena acestei pilde este, prin urmare, dup` timpul de str>mtorare, c>nd popoarele vor fi fost supuse, Satan legat (Apocalipsa 20:1, 2) ]i autoritatea {mp`r`\iei lui Cristos stabilit`. {nainte de aceasta, Mireasa lui Cristos (Biserica biruitoare) va fi fost a]ezat` cu El pe tronul S`u de putere spiritual` ]i va fi luat parte la executarea judec`\ilor din marea zi a m>niei. Atunci Fiul Omului ]i Mireasa Sa, Biserica glorificat`, se vor descoperi ]i vor fi v`zu\i de oameni cu ochii [n\elegerii, ]i ^vor str`luci ca soarele [n {mp`r`\ia P`rintelui lor". Matei 13:43 Aici este Noul Ierusalim a]a cum l-a v`zut Ioan (Apocalipsa 21), ^… cetatea cea sf>nt` (simbol al guvernului) … pogor>ndu-se de la Dumnezeu din cer". {n decursul timpului de str>mtorare el se va cobor[, ]i [nainte de sf>r]itul lui, el va atinge p`m>ntul. Aceasta este piatra desprins` din mun\i f`r` ajutorul vreunei m>ini (dar prin puterea lui Dumnezeu), ]i apoi ea va deveni un munte ({mp`r`\ie) mare care va umple tot p`m>ntul (Daniel 2:35), venirea ei sf`r>m>nd [n buc`\i [mp`r`\iile rele ale prin\ului [ntunericului. Daniel 2:34, 35 Aici este acea glorioas` cetate (guvern) g`tit` ca o mireas` [mpodobit` pentru b`rbatul ei (Apocalipsa 21:2), ]i devreme, [n zorii zilei milenare, popoarele vor [ncepe s` umble [n lumina ei (vers. 24). Acestea vor putea s`-]i aduc` [n cetate m`rirea ]i onoarea lor, dar ^nu va intra [ntr->nsa tot ce este spurcat (adic` s` devin` parte din ea)" etc., cu nici un chip (vers. 27). Aici, din mijlocul tronului iese un izvor curat, cu apa vie\ii (adev`rul neamestecat cu eroare), iar ^Spiritul ]i mireasa zic: Vino! … }i cel [nsetat s` vin`; ]i cel ce voie]te s` ia apa vie\ii [n dar" (Apocalipsa 22:17). Aici va [ncepe probarea lumii, ziua cea mare de judecat` a lumii -- o mie de ani.* *Vezi Studii [n Scripturi, Vol. 1, Cap. 8 -- Ziua de judecat` Dar chiar ]i [n acest timp favorizat, de binecuv>ntare ]i vindecare a popoarelor, c>nd Satan va fi legat, c>nd r`ul va fi oprit, c>nd omenirea va fi [n proces de eliberare din str>nsoarea mor\ii, ]i c>nd cuno]tin\a de Domnul va umple [ntreg p`m>ntul, se vor dezvolta dou` clase, pe care Domnul nostru le aseam`n` aici cu oile ]i caprele. El ne spune c` pe acestea le va desp`r\i. Clasa oilor -- cei ce sunt bl>nzi, ascult`tori ]i dornici s` se lase condu]i, vor fi aduna\i [n decursul Veacului Milenar la dreapta Judec`torului -- simbol al aprob`rii ]i favorii; dar clasa caprelor [nd`r`tnice ]i [nc`p`\>nate, [ntotdeauna c`\`r>ndu-se pe st>nci -- c`ut>nd [nt>ietate ]i aprobare printre oameni -- ]i hr`nindu-se cu resturi s`r`c`cioase, [n timp ce oile pasc [n p`]unile bogate ale adev`rului date de bunul P`stor -- acestea vor fi adunate de partea st>ng` a Judec`torului, opusul pozi\iei de favoare -- ca subiec\i ai dizgra\iei ]i condamn`rii Lui. Pentru a fi [ndeplinit` aceast` lucrare de desp`r\ire a oilor ]i caprelor se va cere [ntregul Veac Milenar. {n decursul acelui veac, fiecare individ, ajung>nd treptat la o cuno]tin\` de Dumnezeu ]i de voin\a Sa, []i va lua locul la dreapta favorii sau la st>nga dizgra\iei, dup` cum vor profita sau vor neglija ocaziile din acea epoc` de aur. P>n` la sf>r]itul acelui veac, toat` omenirea va fi fost a]ezat` [n dou` clase, [ntocmai cum este ar`tat [n pild`. Sf>r]itul acelui veac va fi sf>r]itul [ncerc`rii sau judec`\ii lumii, ]i atunci se va face plasarea final` a celor dou` clase. R`splata clasei ^oilor" Sale le va fi acordat` fiindc` pe parcursul veacului de [ncercare ]i disciplinare, ei au cultivat ]i au manifestat frumosul caracter de iubire, pe care Pavel [l descrie ca fiind [mplinirea legii lui Dumnezeu (Romani 13:10). Ei vor fi manifestat acest spirit unii fa\` de al\ii [n [mprejur`rile de cea mai mare nevoie; iar ceea ce vor fi f`cut ei unul pentru altul va fi socotit de c`tre Domnul ca fiind f`cut Lui, socotindu-i pe to\i ca fra\ii Lui -- copiii lui Dumnezeu, de]i ei vor fi de natur` uman`, [n timp ce El este de natur` divin`. Condamnarea clasei ^caprelor" este ar`tat` c` va fi pentru lipsa acestui spirit al iubirii. {n acelea]i [mprejur`ri favorabile ca ]i ^oile", ei se vor [mpotrivi cu voia influen\ei modelatoare a disciplin`rii Domnului ]i []i vor [mpietri inimile. Bun`tatea lui Dumnezeu nu-i va conduce spre o poc`in\` adev`rat`, ci, asemenea lui faraon, ei vor profita de bun`tatea Lui ]i vor face r`u. ^Caprele", care nu vor fi dezvoltat elementul iubirii, legea vie\ii ]i a {mp`r`\iei lui Dumnezeu, vor fi socotite nevrednice de via\` ve]nic` ]i vor fi distruse, [n timp ce ^oile", care vor fi dezvoltat asem`narea cu Dumnezeu (iubirea), ]i o vor fi dovedit-o [n caracterul lor, vor fi instala\i ca st`p>nitori subordona\i ai p`m>ntului pentru veacurile viitoare. La sf>r]itul Veacului Milenar, la punerea [n ordine final` a afacerilor umane, Cristos Se va adresa oilor Sale astfel: ^Veni\i, binecuv>nta\ii P`rintelui Meu! mo]teni\i [mp`r`\ia cea g`tit` vou` de la [ntemeierea lumii". Este clar c` ^oile" c`rora li se adreseaz` aici, la [ncheierea Mileniului, nu sunt oile din Veacul Evanghelic, Biserica Evanghelic`, ci sunt acele ^alte oi" la care S-a referit Domnul [n Ioan 10:16. Iar {mp`r`\ia preg`tit` pentru ei [n planul divin, de la [ntemeierea lumii, nu este {mp`r`\ia preg`tit` pentru Biserica Evanghelic`. Biserica []i va primi {mp`r`\ia la [nceputul Mileniului, dar aceasta este {mp`r`\ia preg`tit` pentru ^oile" din Veacul Milenar. {mp`r`\ia lor va fi st`p>nirea peste p`m>nt, care la [nceput i-a fost dat` lui Adam, dar care a fost pierdut` prin p`cat, ]i care va fi iar`]i restaurat` c>nd omul va fi adus la perfec\iune ]i astfel f`cut potrivit s` o primeasc` ]i s` se bucure de ea. Aceast` st`p>nire nu va fi st`p>nirea unora din neamul omenesc peste al\ii, ci o st`p>nire comun`, [n care fiecare om va fi rege ]i to\i vor avea drepturi ]i privilegii egale [n [nsu]irea ]i folosirea tuturor bunurilor p`m>ntului. Acesta va fi un popor suveran -- o republic` mare ]i grandioas` pe baza unei drept`\i perfecte, [n care drepturile fiec`rui om vor fi respectate, pentru c` ^regula de aur" va fi scris` [n toate inimile ]i fiecare om va iubi pe aproapele s`u ca pe sine [nsu]i. St`p>nirea tuturor va fi peste [ntreg p`m>ntul ]i peste toate rezervele binecuv>nt`rii lui bogate ]i generoase (Genesa 1:28; Psalmul 8:5-8). {mp`r`\ia lumii, care va fi dat` la sf>r]itul Mileniului celor des`v>r]i\i ]i vrednici din neamul omenesc r`scump`rat, se deosebe]te clar de toate celelalte prin faptul c` este numit` [mp`r`\ia preg`tit` pentru ei ^de la [ntemeierea lumii", p`m>ntul fiind f`cut ca s` fie locuin\a ]i [mp`r`\ia ve]nic` a oamenilor perfec\i. Dar {mp`r`\ia d`ruit` lui Cristos, [n care Biserica, ^Mireasa" Lui, devine ^[mpreun` mo]tenitoare", este o [mp`r`\ie spiritual`, ^c>nd va desfiin\a toat` domnia ]i toat` autoritatea ]i puterea" ]i care, de asemenea, ^nu va avea sf>r]it", {mp`r`\ia Milenar` a lui Cristos, care va avea sf>r]it, fiind numai [nceputul puterii ]i domniei lui Cristos (1 Corinteni 15:24-28). Aceast` [mp`r`\ie cereasc`, spiritual`, f`r` sf>r]it, a fost preg`tit` cu mult` vreme [nainte de [ntemeierea P`m>ntului -- [nceputul ei fiind recunoscut [n Cristos, ^[nceputul facerii lui Dumnezeu". Ea a fost inten\ionat` pentru Cristos Isus, {nt>iul-n`scut; dar chiar ]i Biserica, Mireasa ]i mo]tenitoarea [mpreun` cu El, a fost aleas` sau hot`r>t`, de asemenea [n El, [nainte de [ntemeierea lumii. Efeseni 1:4 {mp`r`\ia sau conducerea P`m>ntului este [mp`r`\ia care a fost [n preg`tire pentru omenire de la [ntemeierea lumii. A fost folositor ca omul s` sufere ]ase mii de ani sub st`p>nirea r`ului, pentru a afla rezultatele lui inevitabile, de suferin\` ]i moarte, pentru ca prin contrast s` se dovedeasc` dreptatea, [n\elepciunea ]i bun`tatea legii iubirii lui Dumnezeu. Apoi se va cere a ]aptea mie de ani, sub domnia lui Cristos, pentru a-l restabili din ruin` ]i moarte la starea des`v>r]it`, prin aceasta preg`tindu-l ca s` mo]teneasc` ^[mp`r`\ia cea g`tit`" lor ^de la [ntemeierea lumii". {mp`r`\ia aceea, [n care to\i vor fi regi, va fi o republic` mare, universal`, a c`rei stabilitate ]i influen\` binecuv>ntat` vor fi asigurate prin perfec\iunea tuturor cet`\enilor ei, un rezultat care este mult dorit acum, dar care este o imposibilitate din cauza p`catului. {mp`r`\ia lui Cristos [n decursul Mileniului va fi [ns`, o teocra\ie care va c>rmui lumea ([n decursul perioadei de imperfec\iune ]i restaurare) f`r` a se \ine seama de consim\`m>ntul sau aprobarea ei. Fra\ii din Biserica Evanghelic` nu sunt singurii ^fra\i" ai lui Cristos. To\i cei care vor fi restabili\i atunci la perfec\iune vor fi recunoscu\i ca fii ai lui Dumnezeu -- fii [n acela]i sens [n care Adam a fost fiu al lui Dumnezeu (Luca 3:38) -- fii umani. }i to\i fiii lui Dumnezeu, fie c` sunt umani fie c` nu, de pe planul [ngeresc sau divin, sunt fra\i. Iubirea Domnului nostru pentru ace]tia, pentru fra\ii S`i umani, este exprimat` aici. Dup` cum lumea are acum ocazia s` serveasc` celor care [n cur>nd vor fi fii divini ai lui Dumnezeu ]i fra\i ai lui Cristos, tot a]a [n timpul veacului viitor va avea ocazie [mbel]ugat` s` serveasc` (unul altuia) fra\ilor umani. Popoarele care au mers [n moarte, c>nd vor fi aduse iar`]i [n existen\`, vor avea nevoie de hran`, [mbr`c`minte ]i ad`post. Oric>t de mari au fost posesiunile lor [n via\a prezent`, moartea i-a adus pe to\i la acela]i nivel: pruncul ]i omul matur, milionarul ]i s`racul, [nv`\atul ]i ne[nv`\atul, educatul ]i ignorantul ]i degradatul, to\i vor avea ocazie din bel]ug pentru exercitarea bun`voin\ei, ]i astfel vor fi privilegia\i s` fie lucr`tori [mpreun` cu Dumnezeu. Aici ni se aminte]te de ilustra\ia dat` [n cazul lui Laz`r: Isus doar l-a trezit din moarte, iar apoi prietenilor care se bucurau li s-a permis s`-i desfac` [nvelitoarea de p>nz`, s`-l [mbrace ]i s`-l hr`neasc`. Mai mult, se spune despre ei c` sunt ^bolnavi" ]i ^[n [nchisoare" (mai potrivit, sub paz`). Morm>ntul este marea [nchisoare [n care milioanele din omenire au fost \inu\i [n captivitate inco]tient`; dar c>nd vor fi elibera\i din morm>nt, restabilirea lor la perfec\iune nu va fi o lucrare instantanee. Nefiind [nc` perfec\i, ei pot fi numi\i [n mod potrivit bolnavi, ]i sub paz`; nu mor\i, ]i nici [nc` des`v>r]i\i [n via\`; ]i orice stare [ntre acestea dou` poate fi [n mod potrivit simbolizat` prin boal`. Ei vor continua s` fie sub supraveghere sau paz` p>n` c>nd se vor [ns`n`to]i -- vor fi perfec\i fizic, mintal ]i moral. {n acel timp vor fi ocazii abundente pentru ajutorare reciproc`, simpatie, instruire ]i [ncurajare, ]i orice lips` de ajutor va marca o lips` a spiritului de iubire al Domnului. Deoarece nu toat` omenirea va fi ridicat` deodat`, ci treptat, [n timpul miei de ani, fiecare grup nou va g`si o armat` de ajutoare [n cei care [i vor fi precedat. Iubirea ]i bun`voin\a pe care oamenii le vor ar`ta atunci unii fa\` de al\ii (fra\ii lui Cristos) va fi socotit` de {mp`rat ca fiind ar`tat` fa\` de El. Ca baz` a onorurilor ]i favorurilor conferite celor drep\i nu se vor cere ceva fapte mari: ei vor trebui doar s` vin` [n armonie cu legea lui Dumnezeu de iubire ]i s` o dovedeasc` prin faptele lor. ^Iubirea este [ndeplinirea legii (Romani 13:10), ]i ^Dumnezeu este iubirea". Astfel, c>nd omul va fi restabilit iar`]i la chipul lui Dumnezeu -- ^foarte bun" -- omul, de asemenea, va fi o expresie vie a iubirii. ^Mo]teni\i [mp`r`\ia cea g`tit` vou` de la [ntemeierea lumii", nu [nseamn` c` omul va st`p>ni independent de legea ]i suprema\ia divin`; c`ci, cu toate c` la [nceput Dumnezeu a dat omului st`p>nirea p`m>ntului ]i inten\ioneaz` s` i-o dea iar`]i c>nd El [l va fi preg`tit pentru aceast` mare [ncredere, totu]i nu trebuie s` presupunem c` Dumnezeu are [n inten\ie ca omul s-o conduc` altfel dec>t sub sau [n armonie cu legea Sa suprem`. ^Fie voia Ta precum [n cer ]i pe p`m>nt", trebuie s` fie ve]nic principiul de guvernare. Omul va conduce de atunci [ncolo domeniul s`u [n armonie cu legea cerului -- bucur>ndu-se continuu s`-I fac` voia Aceluia a c`rui favoare [nseamn` via\` ]i ^la dreapta" c`ruia (starea de favoare) ^sunt desf`t`ri f`r` cap`t" (Psalmul 16:11). O, cine nu va zice, ^Gr`bi\i-v` veacuri ale gloriei!" ]i nu va da slav` ]i cinste Aceluia ale c`rui planuri iubitoare [nfloresc [n asemenea plin`tate a binecuv>nt`rii? S` examin`m acum mesajul c`tre cei de la st>nga -- ^Duce\i-v` de la Mine, blestema\ilor (condamna\ilor)" -- condamna\i ca vase nepotrivite pentru slava ]i onoarea vie\ii, care n-a\i cedat influen\elor de modelare ]i formare ale iubirii divine. C>nd ace]ti ^fra\i" au fost fl`m>nzi ]i [nseta\i, sau goi, bolnavi ]i [n [nchisoare, nu le-a\i servit necesit`\ile, astfel dovedindu-v` continuu lipsi\i de armonie cu cetatea ([mp`r`\ia) cereasc`; pentru c`, [n nici un caz, ^nu va intra [ntr->nsa tot ce este spurcat". Decizia sau sentin\a [n privin\a acestei clase este: ^Duce\i-v` de la Mine, blestema\ilor, [n focul cel etern (simbolul distrugerii) care este g`tit diavolului ]i [ngerilor lui". {n alt` parte (Evrei 2:14), citim, f`r` s` fie simbol, c` Cristos ^s` desfiin\eze pe cel ce are st`p>nirea mor\ii, adic` pe diavolul". ^}i vor merge ace]tia (^caprele") la chinul etern (pedeapsa ve]nic`, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.) (grece]te, aionios -- durabil), iar drep\ii [n via\` etern` (grece]te, aionios -- durabil`)". Pedeapsa va fi tot at>t de durabil` ca ]i r`splata. Am>ndou` vor fi ve]nice. Caracterul ve]nic al pedepsei fiind astfel stabilit, r`m>ne un singur punct deschis pentru discu\ii, ]i anume, natura pedeapsei. Lua\i concordan\a biblic` ]i c`uta\i ce spune marele Judec`tor despre pedeapsa p`c`to]ilor cu voia, care dispre\uiesc ]i resping toate preg`tirile Sale binecuv>ntate f`cute pentru ei prin Cristos. Ce g`si\i? Spune Dumnezeu c` p`c`to]ii vor tr`i ve]nic [n chinuri? Nu; nu g`sim nici un singur text [n care acelei clase s`-i fie promis` via\` [n vreo stare. Declara\iile lui Dumnezeu ne asigur` c` [n cele din urm` El va avea un univers curat, lipsit de ruina p`catului ]i a p`c`to]ilor, deoarece ^Iehova … pe to\i nelegiui\ii [i nimice]te". Psalmul 145:20 Dar, de]i nu g`sim nici un verset [n Biblie care s` spun` c` aceast` clas` poate avea via\` [n chinuri, sau [n oricare alt` stare, g`sim totu]i numeroase pasaje care [nva\` contrariul. Din acestea d`m doar c>teva ca exemple: ^… plata p`catului este moartea" (Romani 6:23), ^Omul ce p`c`tuie]te acela va muri" (Ezechiel 18:4, 20). ^… iar nelegiui\ii vor pieri" (Psalmul 37:20). ^{nc` pu\in ]i nelegiuitul nu va mai fi" (Psalmul 37:10). Astfel Dumnezeu ne-a spus clar natura pedepsei ve]nice a celor r`i -- c` va fi moartea, nimicirea. Ideile false despre planul lui Dumnezeu de a proceda cu cei incorigibili, [nv`\ate tot timpul [ncep>nd de la marea ^apostazie" care a culminat [n papalitate, ]i [ntroduse [n min\ile noastre [nc` din copil`rie, sunt singurele responsabile pentru opinia sus\inut` [n general, c` pedeapsa ve]nic` preg`tit` pentru p`c`to]ii cu voia este o via\` [n chinuri. Aceast` p`rere este sus\inut`, [n ciuda nenum`ratelor declara\ii clare ale Cuv>ntului lui Dumnezeu c` pedeapsa lor va fi moartea. Aici Pavel declar` foarte explicit care va fi pedeapsa. Vorbind despre aceea]i Zi Milenar` ]i despre aceea]i clas`, care, [n ciuda tuturor ocaziilor favorabile de atunci ]i a cuno]tin\ei depline, nu vor veni [n armonie cu Cristos, ]i ca atare nu ^cunosc pe Dumnezeu" [n adev`ratul sens ]i ^nici nu ascult`", el zice c`, ^vor fi pedepsi\i". Da, dar ce fel de pedeaps`? El ne spune ce fel: ^etern` pierzare (nimicire din care nu va mai fi revenire, r`scump`rare sau [nviere -- Evrei 10:26-29) de la fa\a Domnului ]i de la m`rirea puterii Sale" (2 Tesaloniceni 1:9). Aceast` pierzare este reprezentat` [n pild` prin ^focul cel etern care este g`tit diavolului ]i [ngerilor lui" ]i este ^lacul de foc care arde cu pucioas`", care este moartea a doua (Apocalipsa 20:14; 19:20), [n care este trimis` clasa ^caprelor" din aceast` pild`. Matei 25:41 Astfel se pot vedea imediat, c>nd sunt privite din punct de vedere corect, semnifica\ia ]i caracterul ra\ional al acestei declara\ii privind pedeapsa ve]nic`. Focul din pild`, prin care se va realiza pedeapsa (nimicirea), nu va fi un foc literal, deoarece ^focul" este un simbol la fel cum sunt ]i ^oile" ]i ^caprele". Focul aici, ca ]i [n alte locuri, simbolizeaz` nimicirea ]i nicidecum p`strarea. Am putea l`sa acest subiect aici ]i s` consider`m c` am ar`tat pe deplin c` pedeapsa ve]nic` a clasei ^caprelor" va fi nimicirea, dar [ndrept`m aten\ia asupra unui alt punct care argumenteaz` adev`rul asupra acestui subiect. Ne referim la cuv>ntul grecesc kolasin, tradus ^chin" (^pedeaps`", [n traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.) [n versetul 46. Acest cuv>nt nu con\ine nici cea mai vag` idee de chin. Semnifica\ia lui principal` este a t`ia, a cur`\a, sau a tunde de crengi, ca [n cur`\area arborilor; iar al doilea sens este a re\ine. Cei r`i vor fi re\inu\i sau t`ia\i pe vecie de la via\` [n a doua moarte. Ilustra\ii de folosire a cuv>ntului kolasin se pot g`si u]or [n scrierile clasice grece]ti. Cuv>ntul grecesc pentru ^chin" este basinos, un cuv>nt care nu are nici o leg`tur` cu cuv>ntul kolasin. Cuv>ntul kolasin, folosit [n Matei 25:46, apare numai [nc` [ntr-un loc [n Biblie [n 1 Ioan 4:18, unde este tradus nepotrivit prin ^chinuire" [n Biblia de la 1874, [n timp ce ar trebui tradus, ^frica are re\inere". Cei care au Concordan\a Analitic` de Young (Young's Analytical Concordance), vor vedea (pagina 995) c` defini\ia cuv>ntului kolasin este, ^t`iere, cur`\are, re\inere". Iar autorul lui Emphatic Diaglott, dup` ce a tradus kolasin [n Matei 25:46 prin cuv>ntul ^t`iere", spune [ntr-o not` de subsol: ^Versiunea Comun` ]i multe alte traduceri moderne redau cuvintele kolasin aionion prin @pedeaps` ve]nic`#, d>nd ideea, a]a cum se interpreteaz` [n general, de basinos, care [nseamn` chin. Kolasin [n diferitele lui forme se afl` numai [n alte trei locu |