|
|
CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE IAD?
Cuprins
Prefa\a edi\iei Bro]ura ^Ce spun Scripturile despre iad?" a fost scris` [n limba englez` [n anul 1900 de Charles Taze Russell, primele edi\ii [n limba rom>n` dat>nd din perioada interbelic`. Ne bucur`m nespus de mult de ocazia ce ni se ofer` de a reedita aceast` carte, deoarece, de]i au trecut c>teva decenii de la apari\ia primei edi\ii, mesajul ei, sus\inut cu nenum`rate dovezi biblice referitoare la acest subiect, are aceea]i importan\`, acum ca ]i atunci. De]i am cercetat [n am`nun\ime acest subiect, cu toate dovezile scripturale folosite [n carte ]i multe altele care se mai g`sesc [n Biblie ]i de]i am ajuns la convingerea c` cele sus\inute aici sunt Adev`r, c` reflect` caracterul lui Dumnezeu ]i aduce bucurie [n inimile fiilor Lui, noi nu dorim s` impunem credin\a noastr`. Consider`m c` Adev`rul de\ine for\a necesar` pentru a se impune singur. Singura condi\ie este ca oamenii s`-l doreasc` ]i s`-l caute. De aceea noi ne asum`m doar sarcina de a avertiza pe to\i cei ce se numesc dup` numele lui Cristos, c` este timpul s` renun\e la supersti\ii ]i prejudec`\i ]i s` cerceteze [n am`nun\ime acest subiect. Motivele ]i [mprejur`rile [n care a ap`rut doctrina ^iadului" cu ^chinul s`u ve]nic" le cunoa]tem din istorie ]i din revela\iile Bibliei (cele mai multe [n simboluri), pe care aceast` c`rticic` ne ajut` s` le [n\elegem mult mai clar dec>t p>n` acum. Ceea ce dorim [ns` s` subliniem este faptul c` Biblia [n unitatea [n\elesului ei, nu sus\ine aceast` doctrin`. At>t evreii c>t ]i primii cre]tini nu [nv`\au a]a ceva. Ei ]tiau despre Creator c` este IUBIRE; ]tiau c` plata p`catului este moartea ]i c` Dumnezeu nu a schimbat niciodat` aceast` sentin\`; ]tiau c` Isus a pl`tit pe deplin pre\ul de r`scump`rare pentru Adam ]i to\i fiii lui, c` acest fapt va fi ^m`rturie pentru timpurile sale" (1 Tim. 2:6) ]i c` va veni timpul c>nd popoarele vor beneficia [n mod real de el (Fapte. 3:18-24). Mai atragem aten\ia c` aceast` doctrin` a dus la [mp>nzirea multor edi\ii ale Bibliei cu acest cuv>nt (iad) ]i c` a servit pe deplin scopurilor necre]tine]ti pentru care a fost inventat`. O dovad` concludent` este c`, de]i au trecut c>teva decenii de c>nd traduc`torii Bibliei nu-]i mai permit s` traduc` cuvintele ^]eol" ]i ^hades" din textele originale prin ^iad" (din cauza emancip`rii popoarelor sau poate din sinceritate), el este at>t de [nr`d`cinat [n con]tiin\a ]i credin\a oamenilor, [nc>t ace]tia nici nu observ` acest fapt. Aceasta este o prejudecat` la care, ca ]i la multe altele, trebuie s` renun\`m; trebuie s` ducem o adev`rat` lupt` de eliberare pentru a cerceta Biblia [n condi\ii de libertate deplin`, deoarece Adev`rul p`trunde numai acolo unde este dorit ]i unde are loc. Nu putem dec>t s`-i comp`timim pe cei care [n\eleg c` ^vestirea Evangheliei" (a ve]tii bune, de bucurie pentru toate popoarele) [nseamn` vestirea ^chinului ve]nic", neobserv>nd c` cei [ntor]i din acest motiv au drept credin\` ^un ordin [nv`\at de la oameni" ]i neobserv>nd c` adev`ra\ii fii ai lui Dumnezeu sunt cei care vin din iubire fa\` de El, iubindu-]i totodat` semenii ]i iert>ndu-]i du]manii. Ace]tia fac voia lui Dumnezeu pentru c` o g`sesc minunat` ]i sunt ferici\i s` vesteasc` [n\elepciunea, iubirea ]i [ndurarea Lui. Dac` cineva a reu]it s` ^guste", cu mintea ]i cu inima, ^c>t de bun este Iehova" s` nu oboseac` ci s` vesteasc` [ndur`rile Lui, c` El r`spl`te]te ^f`r`delegea p`rin\ilor [n s>nul fiilor lor dup` d>n]ii", dar face ^mil` la mii" (Ier. 32:18) ]i ^nu va mustra [n etern" (Ps. 103:9), iar pe ceilal\i [i avertiz`m c` dumnezeul ]i viitorul descris de ei nu este acela]i cu Dumnezeul ]i viitorul descris de Biblie. ^Sau dispre\uie]ti tu bog`\ia bun`t`\ii Lui ]i a [ng`duin\ei ]i a [ndelungii Lui r`bd`ri, nelu>nd seam` c` bun`tatea lui Dumnezeu te aduce la poc`in\`?" (Rom. 2:4) Omenirea a trecut prin multe ^focuri" p>n` [n prezent, dar nici unul nu a avut efectele ^focului" descris, [n mod simbolic, [n Biblie. Nici unul n-a ^ars" at>t de complet p`catul [nc>t popoarele s` r`m>n` cu ^buze curate", ca ^toate s` cheme numele lui Iehova ]i s`-i serveasc` [ntr-un g>nd" (|ef. 3:9), s`-]i aminteasc` ve]nic urm`rile nefaste ale p`catului, ru]in>ndu-se ]i regret>nd experien\a cu el. Biblia d` tuturor mor\ilor, prin meritul lui Isus, speran\a [nvierii ^c`ci roua Ta este ca roua ierburilor" (Is. 26:19), c>nd se vor ^deschide fluvii pe [n`l\imi", c>nd ^ochii celor ce v`d nu vor fi [ntuneca\i ]i urechile celor ce aud vor fi ascult`toare" (Is. 41:18; 32:3-5), dar cei ce vor pieri [n acest ^foc" sufer` o ^etern` pierzare". Suntem siguri, c` El ^nu va obosi, nici nu va sl`bi, p>n` ce va [ntemeia dreptul pe p`m>nt, p>n` ]i \`rile dep`rtate vor a]tepta [nv`\`tura Lui" (Is. 42:4). Men\ion`m c` toate textele biblice citate sunt din Biblia de la 1874, una din traducerile rom>ne]ti [n care cuv>ntul ^iad" apare [n multe locuri ]i consider`m c` ar fi de un real folos citirea textelor ]i din traducerile recente ([n paralel), dar atragem aten\ia asupra faptului c`, [n multe locuri exist` diferen\e (mici) [ntre numerele versetelor din Biblia de la 1874 ]i cele din traducerile recente pe care le avem la dispozi\ie. Nu ne r`m>ne dec>t s` [ndemn`m cititorul, [n numele Domnului Isus, s` citeasc` cu aten\ie ]i r`bdare, s` mediteze c>t mai mult asupra principiilor expuse aici, s` cerceteze cu adev`rat ce spun Scripturile despre ^iad" ]i s`-]i [nsu]easc` ceea ce consider` c` este ADEV~R. Convingerea noastr` este c`, dac` cercetarea va fi sincer`, cititorul va g`si r`spuns la nenum`rate [ntreb`ri pe care ]i le-a pus sau poate nici nu ]i-a dat seama c` ]i le pune. Suntem siguri c` se va bucura ]i va r`m>ne cu o imagine nou` despre Creatorul lui, despre M>ntuitorul ]i R`scump`r`torul lui ]i despre Planul lui Dumnezeu de m>ntuire a omenirii.
Dumnezeu s` v` binecuv>nteze! 2001 CE SPUN SCRIPTURILE DESPRE IAD? *** ^La lege ]i m`rturie! C`ci pentru cei ce nu vorbesc dup` cuv>ntul acesta, nu le va r`s`ri nici o lumin`." Isaia 8:20 ***
O [n\elegere corect` a acestui subiect a devenit aproape o necesitate pentru stabilitatea cre]tinului. De secole, [nv`\`tura ^ortodoxiei" de toate nuan\ele a fost c` Dumnezeu, [nainte de a crea pe om, a creat un mare abis de foc ]i teroare [n care pot intra toate miliardele familiei umane pe care El a pl`nuit s` le aduc` [n existen\`; c` El a numit acest abis ^iad" ]i c` toate promisiunile ]i amenin\`rile din Biblie au fost inten\ionate s` opreasc` pe c>t de mul\i posibil (o ^mic` turm`"), de la gre]eli care ar face din acest loc [ngrozitor casa lor ve]nic`. Pe m`sur` ce cuno]tin\a cre]te ]i supersti\iile se sting, aceast` vedere monstruoas` despre aranjamentul ]i caracterul divin []i pierde for\a, iar oamenii cuget`tori nu mai pot crede legenda care era [n mod obi]nuit ilustrat` pe pere\ii bisericilor, la cel mai [nalt nivel artistic ]i realism, astfel de exemple fiind [nc` v`zute [n Europa. Unii pretind acum c` locul este literal, dar focul este simbolic etc., etc., [n timp ce al\ii resping doctrina ^iadului" [n orice sens ]i [n orice m`sur`. {n timp ce suntem bucuro]i s` vedem c` supersti\iile cad ]i idei mai adev`rate predomin` despre marele, [n\eleptul, dreptul ]i iubitorul Creator, suntem alarma\i observ>nd c` [nclina\ia celor care abandoneaz` aceast` [ndelung respectat` doctrin` este spre [ndoial`, scepticism, necredin\`. De ce ar fi a]a, c>nd mintea lor este pur ]i simplu eliberat` de o eroare, v` ve\i [ntreba? Deoarece cre]tinii au fost de at>ta timp [nv`\a\i c` temelia acestei [ngrozitoare blasfemii [mpotriva caracterului ]i guvern`rii lui Dumnezeu este ad>nc a]ezat` ]i bine fixat` [n Cuv>ntul lui Dumnezeu -- Biblia -- ]i, prin urmare, m`sura [n care aceast` credin\` [n ^iad" se clatin`, [n aceea]i m`sur` se clatin` ]i credin\a lor [n Biblie ca revela\ia adev`ratului Dumnezeu; astfel c` acei care au abandonat credin\a [ntr-un ^iad", [n ceva fel de chin ve]nic, sunt adesea necredincio]i pe fa\` ]i batjocoritori ai Cuv>ntului lui Dumnezeu. Condu]i prin providen\a Domnului spre o [n\elegere a faptului c` Biblia a fost calomniat`, la fel ca ]i Autorul ei divin, ]i c`, [n\eleas` corect ea nu [nva\` despre acest subiect nimic p`gubitor la adresa lui Dumnezeu, nici la adresa unei min\i inteligente, vom [ncerca s` ar`t`m deschis [nv`\`tura scriptural` cu privire la acest subiect, pentru ca prin ea credin\a [n Dumnezeu ]i [n Cuv>ntul S`u s` poat` fi restabilit` [n inimile poporului S`u, pe o temelie mai bun`, ra\ional`. {ntr-adev`r, opinia noastr` este c` oricine va g`si [n felul acesta c` vederea sa fals` s-a sprijinit pe concep\ii gre]ite ]i pe interpret`ri gre]ite, va [nv`\a, [n acela]i timp, s` se [ncread` pe viitor mai pu\in [n propria sa imagina\ie ]i [n imagina\ia altor oameni, ]i prin credin\` s` se \in` mai str>ns de Cuv>ntul lui Dumnezeu, care este [n stare s` dea [n\elepciune spre m>ntuire. C` sus\in`torii doctrinei chinului ve]nic au pu\in` credin\` [n ea, sau n-au deloc, se vede din faptul c` ea nu are nici o putere asupra comportamentului lor. {n timp ce toate denomina\iile cre]tin`t`\ii sus\in [nv`\`tura c` pedeapsa celor r`i este un chin ve]nic ]i o disperare nesf>r]it`, iremediabil`, ele sunt [n mare parte lini]tite, [ng`duindu-le celor r`i s`-]i urmeze cursul, [n timp ce ele []i urmeaz` lini]tite propria lor cale. Clopote melodioase, orgi r`sun`toare, coruri artistice, edificii costisitoare, strane capitonate ]i oratorie rafinat` care tot mai mult evit` orice referire la aceast` tem` alarmant`, permit odihn` ]i amuzament congrega\iilor moderne care se adun` [n ziua Domnului ]i sunt cunoscute lumii ca bisericile lui Cristos ]i reprezentantele [nv`\`turilor Sale. Dar pu\in pare s`-i intereseze binele ve]nic al mul\imii, sau chiar al lor propriu ]i al familiilor lor, de]i [n mod natural s-ar presupune c` av>nd perspectiva unei astfel de eventualit`\i [ngrozitoare, ei ar fi aproape [nnebuni\i [n eforturile lor de a-i salva pe cei care pier. Deduc\ia evident` este c` ei nu o cred. Singura clas` de oameni care [ntr-o oarecare m`sur` []i arat` credin\a [n ea prin fapte este Armata Salv`rii; iar ace]tia sunt subiect de r>s aproape pentru to\i ceilal\i cre]tini, pentru c` ei sunt oarecum consecven\i cu ceea ce cred. Totu]i, metodele lor speciale, adeseori absurde, at>t de izbitor [n contradic\ie cu ale Domnului despre care este scris, c` ^nu va striga, nici nu va ridica vocea Sa, nici nu va face s` o aud` pe uli\`" (Isaia 42:2), sunt foarte bl>nde [n compara\ie cu ceea ce s-ar putea a]tepta de la ei, dac` ar fi pe deplin convin]i de aceast` doctrin`. Nu ne putem [nchipui cum cei care cred sincer [n aceast` doctrin` groaznic` umbl` zi de zi dup` afacerile obi]nuite ale vie\ii sau se adun` lini]ti\i, cu elegan\`, [n fiecare duminic` s` asculte o prelegere de la amvon asupra unor subiecte deosebite c`rora li s-a f`cut adeseori publicitate. Pot ei face aceasta [n timp ce de fapt cred tot timpul c` semenii lor mor [n propor\ie de o sut` pe minut ]i intr` [n: ^|ara aceea izolat` de ad>nc` disperare, Unde Dumnezeu n-ascult` rug`ciunea lor amar`"? Dac` ei [ntr-adev`r ar crede aceasta, pu\ini sfin\i ar putea sta acolo lini]ti\i g>ndindu-se la cei care [n fiecare moment merg [n grab` spre acea stare [ngrozitoare descris` de acel om bine inten\ionat, dar foarte [n]elat, Isaac Watts (a c`rui inim` a fost nem`surat mai cald` ]i mai larg` dec>t aceea pe care el a atribuit-o marelui Iehova) c>nd a scris imnul: "Furtunile de foc ale m>niei Sufla-vor peste viermele rebel, }i peste sufletele sterpe se vor abate {n uragan etern". Adeseori oamenii ajung s` fie [nnebuni\i de sup`rare c>nd prietenii lor sunt prin]i [n vreo catastrof` [ngrozitoare, cum ar fi un foc sau un naufragiu, chiar dac` ]tiu c` ei vor fi elibera\i repede prin moarte; totu]i ei pretind a crede c` Dumnezeu este mai pu\in iubitor dec>t ei, ]i c` El poate privi cu nep`sare, dac` nu chiar cu pl`cere, la miliardele de creaturi ale Sale suferind o eternitate de chin [nc` ]i mai groaznic, pe care El l-a preg`tit pentru ei, [mpiedic>nd orice sc`pare din el pentru totdeuana. }i nu numai at>t, dar ei a]teapt` s` ajung` [n mod literal [n s>nul lui Avraam, de unde se vor uita peste pr`pastie, vor vedea ]i vor auzi chinurile mul\imilor (dintre care, pe unii ei [i iubesc acum ]i pl>ng dup` ei); ]i []i [nchipuie c` vor fi at>t de schimba\i ]i vor deveni at>t de mult [n asem`nare cu felul [n care-L v`d ei pe Dumnezeu, at>t de [mpietri\i fa\` de orice mil` ]i at>t de lipsi\i de iubire ]i comp`timire, [nc>t se vor bucura [n- tr-un astfel de Dumnezeu ]i [ntr-un astfel de plan. Este uimitor c` b`rba\i ]i femei de altfel sensibili, care []i iubesc semenii ]i care fondeaz` spitale, orfelinate, aziluri ]i societ`\i pentru [mpiedicarea cruzimii chiar ]i fa\` de crea\ia animal`, sunt at>t de neechilibra\i mintal, [nc>t s` poat` crede ]i sus\ine o asemenea doctrin`, ]i totu]i s` fie at>t de indiferen\i fa\` de investigarea autorit`\ii ei! Ne putem g>ndi la o singur` excep\ie -- cei care sus\in doctrina ultra-calvinist`; care cred c` Dumnezeu a hot`r>t astfel, c` toate eforturile pe care ei le-ar putea face n-ar putea schimba rezultatul nici m`car pentru o singur` persoan`; ]i c` toate rug`ciunile pe care ei le-ar putea face n-ar schimba nici o iot` din planul [ngrozitor pe care ei cred c` Dumnezeu l-a f`cut pentru ve]nica pl`cere a Lui ]i a lor. Ace]tia, [n- tr-adev`r ar putea sta lini]ti\i, [n ceea ce prive]te efortul pentru semenii lor; dar de ce s` c>nte laude unui astfel de plan pentru condamnarea aproapelui lor, pe care Dumnezeu a poruncit s`-l iubeasc` ca pe ei [n]i]i? De ce nu [ncep, mai degrab`, s` se [ndoiasc` de ^[nv`\`turile demonilor", de aceast` blasfemie contra marelui Dumnezeu, urzit` [n ^veacurile [ntunecate", c>nd o preo\ime viclean` [nv`\a c` este drept a face r`u ca s` rezulte bine? Doctrina chinului ve]nic a fost, f`r` [ndoial`, introdus` de papalitate pentru a-i face pe p`g>ni s` se uneasc` cu ea ]i s`-i sus\in` sistemul. Ea a [nflorit pe vremea c>nd ^luptele cu tauri" ]i [ntrecerile gladiatorilor erau distrac\iile publice care pl`ceau cel mai mult; c>nd cruciadele erau numite ^r`zboaie sfinte" ]i c>nd b`rba\i ]i femei erau numi\i ^eretici" ]i erau adesea m`cel`ri\i pentru c` g>ndeau sau vorbeau contrar [nv`\`turilor papalit`\ii; [ntr-un timp c>nd soarele adev`rului evanghelic era [ntunecat; c>nd Cuv>ntul lui Dumnezeu c`zuse [n uitare ]i era interzis s` fie citit de altcineva dec>t de cler, a c`ror iubire fa\` de aproapele lor era ar`tat` adeseori prin torturarea ^ereticilor" pentru a-i face s` retracteze ]i s`-]i t`g`duiasc` credin\a ]i Biblia -- ca s`-i scape, dac` era posibil, ziceau ei, de viitorul ]i mai groaznic al ^ereticilor" -- chinul ve]nic. Ei n-au [mprumutat aceast` doctrin` de la p`g>ni, c`ci nici un popor p`g>n din lume nu are o doctrin` at>t de crud`, at>t de diavoleasc` ]i at>t de nedreapt`. S` afle, oricine poate, ]i s` expun` faptul [n toat` [ntunecimea lui, ca dac` este posibil, s` poat` fi ar`tat c` esen\a barbariei, a r`ut`\ii, a urii ]i a lipsei de evlavie n-a fost [nsu]it`, nicidecum de la al\ii, de c`tre cei pe care Dumnezeu i-a favorizat cel mai mult cu lumin` de toate felurile ]i c`rora Dumnezeu le-a [ncredin\at Cuv>ntul S`u. O, ru]inea ]i confuzia care va acoperi fa\a multora, chiar oameni buni, care cu adev`rat g>ndeau c` fac serviciu lui Dumnezeu [n timp ce propagau aceast` doctrin` blasfematoare, c>nd se vor trezi la [nviere, ca s` afle despre iubirea ]i dreptatea lui Dumnezeu, ]i c>nd vor ajunge s` ]tie c` Biblia nu [nva\` aceast` ^erezie nimicitoare" a chinului ve]nic, care dezonoreaz` pe Dumnezeu, stinge iubirea, [ntunec` adev`rul, [mpiedic` pe sfin\i ]i [mpietre]te pe p`c`to]i. 2 Petru 2:1 Noi [ns` repet`m c`, [n lumina ]i dezvoltarea moral` a zilei de azi, oamenii sensibili nu mai cred aceast` doctrin`. Totu]i, deoarece ei cred c` Biblia o [nva\`, fiecare pas pe care-l fac [n inteligen\` adev`rat` ]i [n bun`voin\` fr`\easc`, care [mpiedic` credin\a [n chinul ve]nic, este [n cele mai multe cazuri un pas de [ndep`rtare de la Cuv>ntul lui Dumnezeu, care este acuzat pe nedrept c` este autoritatea pentru aceast` [nv`\`tur`. Prin urmare, a doua recolt` de roade rele, pe care o produce altoirea acestei erori de c`tre diavol, este scepticismul. Astfel oamenii cuget`tori, inteligen\i, cinsti\i, sunt dep`rta\i de la Biblie c`tre filosofiile ]i ]tiin\ele de]arte, pe nedrept numite astfel, ]i c`tre necredin\`. Nici oamenii ^lume]ti" nu cred cu adev`rat aceast` doctrin`; ea nici nu este o piedic` [n calea crimei, c`ci condamna\ii ]i clasele de jos sunt cei care cred cel mai tare [n ea. Dar, va zice cineva, n-a produs eroarea ]i ceva bun? N-au fost adu]i mul\i [n biserici prin propov`duirea acestei doctrine [n trecut? Nici o eroare, r`spundem noi, n-a f`cut vreodat` un bine adev`rat, ci [ntotdeauna pagub`. Cei pe care eroarea [i aduce [ntr-o biseric`, ]i pe care adev`rul nu-i va mi]ca, sunt o pagub` pentru Biseric`. Miile de oameni teroriza\i, dar [n inim` neconverti\i, pe care aceast` doctrin` i-a for\at s` adere la papalitate, ]i care i-au umflat num`rul ]i bog`\ia, au diluat pu\inul adev`r pe care-l de\ineau [nainte ]i l-au amestecat cu sentimentele lor nesfinte ]i cu erorile, a]a [nc>t, ca s` fac` fa\` st`rii de lucruri schimbate, ^clerul" a g`sit necesar s` adauge eroare la eroare ]i a recurs la metode, forme etc., ne[nv`\ate de Scripturi ]i nefolositoare celor cu adev`rat converti\i, care sunt st`p>ni\i de adev`r. Printre acestea au fost: icoane, chipuri, m`t`nii, ve]minte, lum>n`ri, catedrale m`re\e, altare etc., ca s`-i ajute pe p`g>nii neconverti\i spre o form` de evlavie care s` corespund` mai mult vechiului lor cult p`g>n, dar c`reia [i lipsea toat` puterea unei evlavii vii. P`g>nilor nu le-a folosit, deoarece ei erau tot p`g>ni [n ochii lui Dumnezeu, dar au fost am`gi\i ca s` imite ceea ce nu [n\elegeau sau nu f`ceau din inim`. Ei erau ^neghin`" adus`, ca s` [n`bu]e ^gr>ul", f`r` ca neghinei s`-i foloseasc`. Domnul ne spune cine a sem`nat s`m>n\a acestei recolte uria]e (Matei 13:39). Acela]i lucru este adev`rat ]i despre cei care []i iau ast`zi numele de ^cre]tini", care nu sunt [n realitate converti\i de adev`r, ci sunt numai speria\i de eroare sau ademeni\i de avantaje p`m>nte]ti promise, cum sunt cele sociale sau de afaceri. Unii ca ace]tia nu contribuie cu nimic la Biserica adev`rat`; prin ideile ]i purtarea lor, ei devin pietre de poticnire pentru adev`ra\ii consacra\i, ]i prin incapacitatea lor de a digera adev`rul, hrana adev`rat` a sfin\ilor, ei fac ]i pe pu\inii p`stori adev`ra\i s` [n]ele pe ^oile" adev`rate pentru a mul\umi cerin\ele acestor ^capre" cu ceva pl`cut gusturilor lor neconvertite. Nu, aceast` eroare n-a f`cut bine [n nici un fel, dec>t [n sensul c` Dumnezeu este [n stare s` fac` p>n` ]i ^furia omului" s`-L laude. Tot a]a, El va face ca acest lucru r`u s` serveasc` [n cele din urm` scopurilor Sale. {n cur>nd, c>nd to\i oamenii ([n timpul Mileniului) vor ajunge s` vad` aceast` mare [n]elare prin care Satan a orbit lumea [n privin\a adev`ratului caracter al lui Dumnezeu, poate va de]tepta [n ei o iubire mai cald`, mai puternic` pentru Dumnezeu. V`z>nd, deci, caracterul nera\ional al vederilor oamenilor, s` l`s`m la o parte opiniile ]i teoriile omene]ti, ]i s` venim la Cuv>ntul lui Dumnezeu, singura autoritate [n acest subiect, amintindu-ne c`, ^Dumnezeu {]i este singur interpret ]i Se explic` singur".
{n primul r>nd s` avem [n vedere c` scripturile Vechiului Testament au fost scrise [n limba ebraic`, iar ale Noului Testament [n greac`. Cuv>ntul ^iad" este un cuv>nt ales uneori de traduc`torii Bibliei pentru a exprima sensul cuv>ntului evreiesc ]eol ]i al cuvintelor grece]ti hades, tartaroo ]i gheena, uneori traduse prin ^morm>nt" ]i ^groap`". Cuv>ntul ^iad" (hell -- n. e.) [n engleza veche, [nainte de a fi preluat de teologii papali ]i a-i fi dat o semnifica\ie nou` ]i special` care s` se potriveasc` cu scopurile lor, a [nsemnat pur ]i simplu a t`inui, a ascunde, a acoperi; prin urmare, locul t`inuit, ascuns sau acoperit. {n literatura englez` veche se pot g`si relat`ri despre (helling) [ngroparea cartofilor -- punerea cartofilor [n gropi; ]i despre (helling) acoperirea unei case -- acoperind-o sau pun>ndu-i acoperi]. Cuv>ntul iad (hell) a fost, deci, folosit [n mod potrivit ca sinonim pentru cuvintele ^morm>nt" ]i ^groap`", pentru a traduce cuvintele ]eol ]i hades, [nsemn>nd starea secret` sau ascuns` a mor\ii. Totu]i, acela]i spirit care a fost dispus s` deformeze cuv>ntul pentru a teroriza pe ignoran\i este [nc` dispus s` continue eroarea -- probabil spun>nd -- ^S` facem r`ul ca s` poat` urma binele". Dac` traduc`torii Versiunii Revizuite a Bibliei (engleze -- n. e.) ar fi fost cu totul desc>lci\i din eroarea papal` ]i [ntru-totul cinsti\i, ei ar fi f`cut mai mult pentru a-l ajuta pe cercet`torul englez, dec>t doar s` foloseasc` cuv>ntul ebraic ]eol ]i cuv>ntul grecesc hades, a]a cum au f`cut ei. Ar fi trebuit s` traduc` cuvintele.* Dar le-a fost evident fric` s` spun` adev`rul ]i le-a fost ru]ine s` spun` minciuni; ]i astfel ne-au dat ]eol ]i hades netraduse ]i au permis deduc\ia c` aceste cuvinte au aceea]i semnifica\ie ca ]i semnifica\ia denaturat` a cuv>ntului ^iad". Aceast` procedur`, de]i [i protejeaz` un timp, totu]i dezonoreaz` pe Dumnezeu ]i Biblia, despre care oamenii obi]nui\i [nc` presupun c` ea [nva\` despre un ^iad" de chin prin cuvintele ]eol ]i hades. {ns` oricine poate vedea c` dac` cuv>ntul ]eol a fost potrivit s` fie tradus de treizeci ]i unu de ori ^morm>nt" ]i de trei ori ^groap`", nu putea fi nepotrivit s` fi fost tradus la fel ]i [n celelalte locuri. O particularitate de observat [n compararea acestor cazuri, a]a cum vom face imediat, este c` [n acele texte unde ideea chinului ar fi o absurditate, traduc`torii versiunii King James au folosit cuvintele ^morm>nt" sau ^groap`", pe c>nd [n toate celelalte cazuri au folosit cuv>ntul ^iad"; iar cititorul, [nv`\at de mult cu ideea papal` a chinului ve]nic, cite]te cuv>ntul ^iad" ]i se g>nde]te c` [nseamn` un loc de chin, [n loc de morm>nt, locul sau starea ascuns` sau acoperit`. De exemplu, s` compar`m Iov 14:13 cu Ps. 86:13. Primul spune, ^O, de m-ai ascunde [n morm>nt" (]eol), iar [n al doilea, ^… ]i Tu ai m>ntuit sufletul meu din infernul (]eol) cel mai de jos". Cuv>ntul ebraic fiind acela]i [n ambele cazuri, nu vedem nici un motiv de ce acela]i cuv>nt ^morm>nt" s` nu fie folosit [n am>ndou`. Dar c>t de absurd ar fi fost pentru Iov s` se roage lui Dumnezeu ca s`-l ascund` [ntr-un iad de chin ve]nic! Cititorul ar fi pus [ntreb`ri ]i secretul ar fi ie]it la iveal` repede. {n timp ce traduc`torii din vremea Reformei sunt [ntruc>tva de scuzat pentru [nclinarea lor mintal` [n aceast` problem`, fiindc` de-abia se desprinseser` din vechiul sistem papal, traduc`torii no]tri moderni, [n special cei ai recentei Versiuni Revizuite, nu sunt [ndrep`\i\i la nici o astfel de considera\ie. Profesorii de teologie ]i p`storii congrega\iilor consider` c` ei sunt [ndrept`\i\i s` urmeze calea acestor traduc`tori, de a nu explica sensul cuv>ntului ebraic ]eol ]i al celui grecesc hades, ]i folosind aceste cuvinte, ei de asemenea dau de [n\eles turmelor lor [ncrez`toare c` este vorba de un loc de tortur`, un iaz de foc. {n vreme ce le atribuim celor ne]tiutori numai cele mai bune motive, este evident c` numai f`\`rnicia ]i la]itatea [i fac pe oamenii educa\i, care cunosc adev`rul despre acest subiect, s` prefere s` continue a [nv`\a eroarea prin deduc\ie. Dar nu to\i slujitorii biserice]ti ]tiu despre erorile traduc`torilor ]i acoper` ]i ascund inten\ionat aceste erori de popor. {ntr-adev`r, mul\i nu ]tiu despre ele, accept>nd doar, f`r` o cercetare sistematic` ]i am`nun\it`, teoriile profesorilor lor de la seminar. Profesorii ]i [nv`\a\ii sunt cei vrednici de blamat. Ace]tia au \inut ascuns adev`rul despre ^iad" din c>teva motive: {n primul r>nd exist` evident un fel de [n\elegere sau etichet` printre ei, c` dac` doresc s`-]i men\in` pozi\ia [n ^profesie", ei ^nu trebuie s` divulge secretele ]colii", adic` nu trebuie s` divulge secretele profesionale ^oamenilor de r>nd", ^laicilor". {n al doilea r>nd, cu to\ii se tem c` a l`sa s` se ]tie c` ei au predat o doctrin` nescriptural` ani de zile, ar distruge respectul popular ]i reveren\a fa\` de ^cler", fa\` de denomina\ii ]i de ]colile teologice, ]i ar tulbura [ncrederea [n [n\elepciunea lor. O, ]i c>t de mult at>rn` de [ncrederea ]i reveren\a fa\` de oameni, c>nd Cuv>ntul lui Dumnezeu este at>t de general ignorat! {n al treilea r>nd, ei ]tiu c` mul\i dintre membrii sectelor lor nu sunt contr>n]i de ^iubirea lui Christos" (2 Corinteni 5:14), ci numai de frica iadului, ]i ei v`d clar, prin urmare, c` a l`sa adev`rul s` fie cunoscut acum ar [nsemna a pierde numele ]i banii multora din turmele lor, iar aceasta, pentru ^c>\i vor s` se f`leasc` de corp" (^cei care doresc s` arate bine [n fa\a oamenilor", traducerea Cornilescu revizuit` -- n.e.) -- Galateni 6:12, ar p`rea s` fie o mare nenorocire. Dar care va fi judecata lui Dumnezeu, al c`rui caracter ]i plan sunt ponegrite prin doctrina blasfematoare, care este sprijinit` de aceste cuvinte netraduse? {i va l`uda El pe ace]ti slujitori necredincio]i? Le va [ndrept`\i El calea? P`storul cel Mare [i va numi pe ace]tia prietenii S`i iubi\i ]i le va face cunoscute planurile Sale viitoare (Ioan 15:15) ca ei s` le denatureze, de asemenea, pentru a-]i p`stra propria demnitate ]i reveren\`? Va continua El s` trimit` ^lucruri noi ]i vechi", ^hran` la timp" pentru casa credin\ei prin m>na slujitorilor necredincio]i? Nu, ace]tia nu vor continua s` fie purt`torii Lui de cuv>nt sau s` p`storeasc` turma Sa (Ezechiel 34:9,10). El va alege [n locul lor, ca ]i la prima venire, purt`tori de cuv>nt dintre laici -- ^oameni de r>nd" -- ]i le va da cuvinte la care nimeni dintre marii preo\i nu va fi [n stare s` r`spund` sau s` se [mpotriveasc` (Luca 21:15). }i, dup` cum a fost prezis, ^[n\elepciunea [n\elep\ilor lui va pieri ]i cumin\ia cumin\ilor s`i se va acunde". Isaia 29:9-19
Cuv>ntul ^infern", [n Biblia de la 1874, apare de patruzeci ]i patru de ori [n Vechiul Testament ]i [n fiecare caz [n ebraic` este ]eol. Nu [nseamn` un iaz de foc ]i de pucioas`, nici altceva asem`n`tor c>t de c>t cu acest g>nd, nici [n cea mai mic` m`sur`! Chiar contrariul: [n locul unui loc de foc arz`tor, este descris [n context ca o stare de ^[ntuneric" (Iov 10:21); [n locul unui loc unde se aud \ipete ]i gemete, este descris [n context ca un loc al ^t`cerii" (Psalmul 115:17); [n loc s` reprezinte [n vreun sens durere ]i suferin\`, sau p`rere de r`u, contextul [l descrie ca pe un loc sau o stare a uit`rii (Psalmul 88:12), ^c`ci nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt (]eol) unde te duci". Eclesiastul 9:10 Semnifica\ia cuv>ntului ]eol este ^stare ascuns`", a]a cum se aplic` la starea omului [n moarte, [n care ]i dincolo de care totul este ascuns, cu excep\ia ochiului credin\ei; ca atare, prin asociere potrivit` ]i str>ns`, cuv>ntul a fost adesea folosit [n sensul de morm>nt -- groap`, loc ascuns sau locul dincolo de care numai cei care au ochiul [n\elegerii luminat pot vedea [nvierea, restabilirea fiin\ei. }i s` observ`m, [n mod special, c` acela]i cuv>nt ]eol este tradus de c`re traduc`torii Bibliei de la 1874 ^infern" de patruzeci ]i patru de ori, ^morm>nt" de dou`zeci ]i ]apte de ori ]i ^groap`" de patru ori. Toate textele [n care ^]eol" este tradus ^infern" 1. Prov. 27:20. ^Precum infernul ]i ad>ncul nu se satur`, a]a nu se satur` nici ochii omului." 2. Amos 9:2. ^De vor s`pa p>n` [n infern ]i de acolo m>na Mea [i va lua." (O expresie figurativ` deoarece, cu siguran\`, gropile din p`m>nt sunt singurele infernuri [n care oamenii pot s` sape.) 3. Psalm 6:5. ^{n infern cine Te va l`uda?" 4. Psalm 16:10. ^C`ci Tu nu vei l`sa infernului sufletul meu, nici nu vei l`sa pe cuviosul T`u s` vad` morm>ntul (^putrezirea" [n traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.)." (Acesta se refer` la cele trei zile ale Domnului nostru [n morm>nt -- Fapte. Ap. 2:31;3:15.) 5,6. Psalm 18:5 ]i 2 Sam. 22:6. ^Leg`turile infernului m` [nv`luiau, peste mine c`zur` lan\urile mor\ii." (Un limbaj figurativ [n care se arat` cum necazurile gr`besc pe cineva spre morm>nt.) 7. Psalm 30:3. ^Iehova, scos-ai din infern sufletul meu." Nimeni nu va crede c` sufletul lui David a fost scos dintr-un chin ve]nic, deoarece partea din urm` a versetului arat` infernul din care David a sc`pat, zic>nd: ^P`stra-tu-mi-ai via\a ca s` nu m` cobor [n groap`." 8. Psalm 31:17. ^Ru]ineze-se nelegiui\ii, tac` [n infern." ({ntr-adev`r, ^acolo r`ii [nceteaz` de a tulbura" -- Iov 3:17.) 9. Psalm 49:14. ^Ca oile [n infern vor fi pu]i, moartea [i va pa]te." (Moartea [i duce pe to\i [n infern, [n morm>nt, [n pulbere.) ^}i mutra (frumuse\ea sau puterea) lor o va m>nca infernul (nimicirea)." 10. Psalm 49:15. ^Dar Dumnezeu va r`scump`ra sufletul meu din puterea infernului." (Dumnezeu a r`scump`rat via\a tuturor oamenilor prin Fiul S`u Isus ]i acum to\i a]teapt` ^diminea\a [nvierii", c>nd vor fi elibera\i din pulbere -- Ioan 5:28.) 11. Psalm 55:15. ^Coboare-se de vii [n infern!" Textul marginal (englez), ^groap`". 12. Psalm 86:13. ^}i Tu ai m>ntuit sufletul meu din infernul cel mai de jos." Textul marginal (englez), ^groap`". 13. Psalm 88:3. ^}i via\a mea se apropie de infern" (nimicire). 14. Psalm 89:48. ^Care este omul … care va sc`pa sufletul s`u de infern?" ({n loc ca sufletul s` fie nemuritor, [ntrebarea este, cine va sc`pa sufletul s`u de la moarte? Dac` Dumnezeu nu preg`tea o r`scump`rare ]i [nviere, neamul omenesc se stingea din via\`.) 15. Psalm 116:3. ^Funiile mor\ii m` [nconjuraser`, str>mtor`rile infernului m-aflaser`." (Bolile ]i necazurile sunt m>inile simbolice ale morm>ntului care ne prind.) 16. Psalm 139:8. ^… ]i de m` voi culca [n infern, iac` Tu ]i acolo e]ti." (Puterea lui Dumnezeu este nem`rginit`; chiar ]i asupra celor din morm>nt El are putere ]i va exercita-o aduc>ndu-i afar` pe to\i care sunt [n morminte -- Ioan 5:28.) 17. Numeri 16:30-33. ^… ]i p`m>ntul []i va deschide gura sa ]i-i va [nghi\i pe ei … ]i pe to\i oamenii care erau a lui Core ]i toat` averea lor. Se pogor>r` … de vii [n infern ]i p`m>ntul [i acoperi." (Aceasta nu este, nicidecum, o dovad` c` s-au cobor>t [ntr-un iad de chinuri; ei au fost [nghi\i\i de p`m>nt.) 18. Deut. 32:22. ^C` focul s-a aprins [n m>nia Mea, ]i va arde p>n` la cele mai ad>nci ale infernului." (O reprezentare figurativ` a distrugerii, o deplin` ruin` a lui Israel ca na\iune -- ^m>nia spre pierzare", cum a numit-o apostolul, m>nia lui Dumnezeu a ^ars" acea na\iune p>n` la baza temeliilor ei -- 1 Tes. 2:16.) 19. Iov 11:8. ^{nalt` ca cerurile este ([n\elepciunea lui Dumnezeu)! Ce po\i face? Mai ad>nc` dec>t infernul (dec>t orice groap`)! Ce po\i cunoa]te?" 20. Iov 17:16. ^S-a pogor>t sub z`voarele infernului, de este repaus m`car [n pulbere." (Cu siguran\`, [n pulbere este repaus -- Iov 3:17,18.) 21. Iov 26:6. ^Gol este infernul (morm>ntul) [naintea Lui ]i f`r` acoperi] ad>ncul." 22. Prov. 7:27. ^Calea spre infern (morm>nt) este casa ei, duc`toare la c`m`rile mor\ii." 23. Prov. 15:11. ^Infernul ]i ad>ncul sunt [naintea lui Iehova." (Aici morm>ntul este asociat cu nimicirea ]i nu cu via\a [n chinuri.) 24. Prov. 15:24. ^Calea vie\ii merge tot [n sus pentru cel [n\elept, ca s` se dep`rteze de infernul de jos." (Aceasta ilustreaz` speran\a [nvierii din morm>nt.) 25. Prov. 30:15,16. ^Trei lucruri sunt ce nu se mai satur`, da patru, ce nu zic @destul#: infernul (distrugerea), mitra stearp`, p`m>ntul nead`pat de ap` ]i focul ce niciodat` nu zice: @destul#." (Dup` cum focul nimice]te totul, tot astfel ]i moartea distruge totul.) 26. C. C>nt`rilor 8:6. ^… tare ca moartea este iubirea; puternic` ca infernul (distrugerea) gelozia ei." 27. Isaia 5:14. ^De aceea se l`rge]te infernul ]i deschide gura sa cea f`r` de margini." (Aici groapa este un simbol al nimicirii.) 28,29. Isaia 14:9,15. ^Infernul (textul marginal englez, morm>ntul) de dedesupt s-a cutremurat pentru tine, ca s` te [nt>mpine la venirea ta … Dar` [n infern iac`-te aruncat." (Morm>ntul redat la fel [n versetul 11.) 30. Isaia 28:15-18. ^Pentru c` a\i zis: @noi am [ncheiat leg`m>nt cu moartea ]i cu infernul (morm>ntul) am f`cut [nvoial`; c>nd biciul inund`rii va trece, el nu va ajunge la noi c`ci ne-am f`cut minciuna locul nostru de sc`pare ]i sub min\ire ne vom ascunde#. Pentru aceasta a]a zice Iehova, Domnul @… leg`m>ntul vostru cu moartea se va rupe ]i [nvoiala voastr` cu infernul (morm>ntul) nu va sta." (Dumnezeu declar`, astfel, c` ideea predominant`, prezent`, prin care moartea ]i morm>ntul sunt [nf`\i]ate mai degrab` ca prieteni, dec>t du]mani va [nceta ]i omul va [nv`\a c` moartea este plata p`catului ]i c` ea este [n puterea lui Satan -- Romani 6:23, Evrei 2:14 -- ]i nu [n a unui [nger trimis de Dumnezeu.) 31. Isaia 38:10. ^Zis-am pe la miaz`ziua zilelor mele: @M` voi duce la por\ile infernului, lipsi-m`-voi de r`m`]i\a anilor mei#." (Din aceste cuvinte ale lui Ezechia, bunul rege al lui Iuda, desigur nimeni nu va crede c` el, Ezechia, a]tepta s` mearg` la por\ile unui chin ve]nic. Fiind bolnav, el se sim\ea aproape de moarte, de stingere, de uitare, unde ]tia c` se va duce.) 32. Isaia 38:18. ^C`ci nu infernul te va l`uda." ({n partea din urm` a textului se vede clar, c` infernul amintit aici este ^groapa".) 33. Isaia 57:9. ^}i te-ai umilit p>n` la infern." (Aici, ad>ncimea simbolic` a degrad`rii.) 34. Ezec. 31:15-17. ^{n ziua [n care s-a pogor>t [n infern, f`cut-am s` pl>ng` pentru d>nsul … F`cut-am s` se [nsp`im>nte popoarele de vuietul c`derii sale, c>nd l-am pogor>t [n infern cu cei ce se pogoar` [n groap` … }i ace]tia s-au pogor>t cu d>nsul [n infern." (Descrierea simbolic` ]i profetic` a c`derii Babilonului [n distrugere, t`cere, morm>nt.) 35. Ezec. 32:21. ^Cei mai puternici dintre viteji de d>nsul vor vorbi din mijlocul infernului ]i de cei ce l-au ajutat." (O continuare a aceleia]i figuri reprezent>nd distrugerea Egiptului ca na\iune, unindu-se cu Babilonul [n nimicire.) 36. Ezec. 32:27. ^Care s-au pogor>t [n infern cu armele lor de rezbel ]i care au pus s`biile lor sub capetele lor ]i uneltele f`r`delegilor lor pe oasele lor, de]i erau frica celor puternici [n p`m>ntul celor vii." (Groapa este singurul ^infern" [n care cei c`zu\i dorm cu s`biile sub capul lor.) 37. Osea 13:14. ^Din m>na infernului i-a] r`scump`ra; de moarte i-a] m>ntui; dar haide moarte cu ciuma ta, haide infernule cu mort`ciunea ta! Comp`timirea fie ascuns` de ochii Mei!" (Aici este profe\it` [nvingerea r`scump`r`rii pentru [ntreg neamul omenesc, [ndeplinit` de Domnul nostru Isus Cristos la [nt>ia Lui venire, pe baza c`reia, la a doua Lui venire, [n {mp`r`\ia de o mie de ani, va pune cap`t mor\ii, va nimici morm>ntul, eliber>nd pe to\i mor\ii din el -- Apoc. 20:14; Ioan 5:28.) 38. Habacuc 2:5. ^(Cel) ce-]i [ntinde l`comia sa ca infernul (morm>ntul) ]i este nes`\ios ca ]i moartea." 39. Iona 2:1,2. ^}i s-a rugat Iona lui Iehova, Dumnezeul s`u, din p>ntecele pe]telui ]i a zis: @Strigat-am [n str>mtorarea mea c`tre Iehova ]i El m-a auzit, din p>ntecele infernului am strigat, ]i Tu ai auzit vocea mea." (P>ntecele pe]telui a fost pentru un timp morm>ntul s`u.)
Textele [n care ^]eol" este tradus
^morm>nt" ]i ^groap`" 1. Gen. 37:35. ^Pl>ng>nd m` voi cobor[ la fiul meu [n morm>nt!" 2. Gen. 42:38. ^… atunci voi, c`runte\ele mele le ve\i pogor[ cu [ntristare [n morm>nt." (Vezi, de asemenea, aceea]i exprimare [n cap. 44:29-32. Traduc`torilor nu le-a pl`cut s` trimit` pe Iacov, slujitorul lui Dumnezeu [n iad numai din cauza c` fiii lui au fost r`i.) 3. 1 Sam. 2:6. ^Iehova omoar` ]i [nvie, coboar` [n morm>nt ]i face s` [nvie." 4. 1 {mp. 2:6,9. ^… ]i c`runte\a lui s` nu se pogoare [n pace [n morm>nt … s` pogori cu s>nge c`runte\a lui [n morm>nt." 5. Iov 3:22. ^Se veselesc c>nd g`sesc morm>ntul." (Nimeni nu se poate veseli g`sind un chin ve]nic.) 6. Iov 7:9. ^… a]a ]i cel ce se pogoar` [n morm>nt." 7. Iov 14:13. ^O, de m-ai ascunde [n morm>nt, de mai acoperi p>n` ce-\i va trece m>nia; de mi-ai pune un termen, dup` care s`-|i aminte]ti iar`]i de mine" (s` m` [nviezi)! 8. Iov 17:1,13,14. ^Morm>ntul m` a]teapt` … Morm>ntul e casa mea; [n [ntuneric [mi a]tern culcu]ul meu." (Iov a]teapt` [nvierea -- ^diminea\a".) 9. Iov 21:13. ^Ei []i petrec zilele [n fericire ]i [ntr-o clipeal` se pogoar` [n morm>nt." 10. Iov 33:22-24,28. ^Sufletul s`u se apropie de morm>nt … Dar` de se afl` la d>nsul unu … ]i el se [ndur` de d>nsul ]i zice: @Ap`r`-l s` nu se pogoare [n morm>nt; am g`sit cu cale a-l ierta# (pe baza jertfei de isp`]ire dat` de Isus Hristos, Rom. 3:25, 26) … El ap`rat-a sufletul meu, s` nu se pogoare [n morm>nt (pentru todeauna, ci numai pentru un timp)." 11. Psalm 9:17. ^{n morm>nt (nu [ntr-un iad cu chinuri) se vor re[ntoarce nelegiui\ii." ^C` \`r>n` e]ti ]i [n \`r>n` te vei [ntoarce" -- Gen. 3:19. 12. Psalm 55:23. ^… Dumnezeu [i va cobor[ [n ad>ncul morm>ntului." 13. Psalm 88:4,5,11. ^Asem`nat sunt celor ce se coboar` [n morm>nt … ce zac [n morm>nt … Oare spune-vor [n morm>nt de [ndurarea Ta?" 14. Psalm 141:7. ^… a]a risipeasc`-se oasele noastre la gura morm>ntului." 15. Prov. 1:12. ^S`-i [nghi\im de vii, ca infernul ]i [ntregi, ca pe cei ce se pogoar` [n morm>nt" (compara\i cu Num. 16:30-33). 16. Prov. 5:5. ^… pa]ii s`i ies la morm>nt (duc la morm>nt)." 17. Prov. 9:18. ^}i el nu ]tie c` acolo sunt umbrele mor\ii ]i c` cei chema\i de ea sunt [n ad>ncul morm>ntului." (Aici invita\ii prostituatei sunt reprezenta\i ca mor\i, bolnavi sau muribunzi ]i mul\i, victime ale senzualit`\ii [n mormintele premature ale bolilor care, de asemenea, gr`besc posteritatea lor la morm>nt.) 18. Ecles. 9:10. ^Toate c>te-\i sunt la [ndem>n`, f`-le cu toat` puterea ta; c`ci nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt unde te duci." 19. Isaia 14:19. ^… ce se pogoar` la pietrele morm>ntului." 20. Psalm 30:3,9. ^… p`stratu-mi-ai via\a, ca s` nu m` cobor [n groap` … Ce folos este de s>ngele meu (de via\a mea), de m` voi pogor[ [n groap`." 21. Psalm. 107:20. ^… ]i s`-i scape din gropile lor." 22. Zaharia 9:11. ^… voi da drumul [nc`tu]a\ilor t`i din groapa [n care nu este ap`" (dar nici foc). Aceast` list` cuprinde toate textele [n care cuv>ntul evreiesc ^]eol" nu s-a tradus ^infern". Din aceast` examinare trebuie s` fie evident, tuturor cititorilor, c` descoperirea lui Dumnezeu de-a lungul a patru mii de ani nu con\ine nici o sugestie despre un ^iad" a]a cum este [n\eles acum, s` semnifice, acest cuv>nt.
^Iad" ]i ^infern" [n Noul Testament {n Noul Testament, cuv>ntul grecesc hades corespunde exact cuv>ntului ebraic ]eol. Ca dovad` vede\i citatele din Vechiul Testament date de apostoli, [n care ei [l redau hades. De exemplu, Faptele Apostolilor 2:27, ^… c` nu vei l`sa sufletul meu [n infern" este un citat din Psalmul 16:10, ^c`ci Tu nu vei l`sa infernului (]eolului) sufletul meu". }i [n 1 Cor. 15:54, 55: ^Moartea s-a [nghi\it [n biruin\`. Moarte unde este boldul t`u, iadule (hades) unde este biruin\a ta?", este o aluzie la Isaia 25:8, ^Va [nghi\i moartea pentru etern" ]i la Osea 13:14, ^… haide moarte cu ciuma ta, haide infernule (]eol) cu mort`ciunea ta".
Cuvintele ^iad" ]i ^infern"
traduse din cuv>ntul grecesc ^hades" 1. Matei 11:23. ^}i tu Capernaume! care te-ai [n`l\at p>n` la cer, te vei pogor[ p>n` la iad." Luca 10:15: ^… p>n` la iad te vei pogor[." (Cetatea a fost favorizat` din bel]ug cu privilegiile cuno]tin\ei ]i a ocaziilor, sau figurativ, a fost ^[n`l\at` la cer", dar datorit` folosirii gre]ite a favorurilor lui Dumnezeu, va fi [njosit`, sau figurativ cobor>t` [n iad, ruinat`, distrus`. Acum este at>t de complet [ngropat` [n uitare, [nc>t chiar ]i locul unde a fost este o chestiune de disput`. Capernaumul este [n mod sigur distrus, cobor>t la iad.) 2. Luca 16:23. ^}i [n iad ridic>ndu-]i ochii s`i, fiind [n chinuri." (O figur` parabolic` explicat` mai departe sub un titlu separat.) 3. Apoc. 6:8. ^}i am v`zut, ]i iac` un cal galben; ]i numele celui ce ]edea pe el era Moartea ]i Infernul urma dup` ea." (Simbol al distrugerii sau morm>ntul.) 4. Matei 16:18. ^… pe aceast` piatr` voi zidi Biserica Mea ]i por\ile iadului nu o vor birui." (De]i persecu\ie aspr` ]i ne[nduplecat` a [ndurerat Biserica [n timpul V>rstei Evanghelice, aceasta niciodat` nu va determina exterminarea ei ]i [n cele din urm` prin [nvierea sa [ndeplinit` de Domnul ei, Biserica va domni peste iad -- morm>nt.)
Cristos [n ^infern" (hades) ]i [nviat
din ^infern" (hades) Fapte. Ap. 2:1, 14, 22-31 ^… sosind ziua cincizecimii … Petru scul>ndu-se … le-a zis: @B`rba\i israeli\i, asculta\i cuvintele acestea: Isus Nazarineanul, b`rbat adeverit de la Dumnezeu [ntre voi … fiind dat dup` sfatul hot`r>t ]i dup` pre]tiin\a lui Dumnezeu (El a fost dat pentru p`catele noastre), lu>ndu-L ]i prin m>inile celor f`r`delege crucific>ndu-L, l-a\i omor>t. Pe care Dumnezeu L-a [nviat, dezleg>nd durerile (sau leg`turile) mor\ii fiindc` nu era cu putin\` ca s` fie El \inut de d>nsa (pentru c` Cuv>ntul lui Iehova declarase [nainte [nvierea Sa); C` David zice despre d>nsul (reprezent>ndu-l sau vorbind pentru el), v`zut-am (Eu, Cristos) pe Domnul (Iehova) [naintea Mea pururea, c` este de-a dreapta Mea, ca s` nu m` cl`tesc. Pentru aceasta s-a veselit inima Mea ]i s-a bucurat limba Mea, chiar ]i corpul Meu se va repausa [n speran\`, c` nu vei l`sa sufletul Meu [n infern (hades, morm>nt, condi\ia mor\ii), nici vei l`sa ca cel cucernic al T`u s` vad` stric`ciunea. Tu (Iehova) mi-ai f`cut cunoscut (mie, Cristos) c`ile vie\ii#." Aici Domnul nostru personificat prin profetul David exprim` credin\a Sa [n promisiunea lui Iehova privind [nvierea ]i [ndeplinirea complet` ]i glorioas` a planului lui Iehova prin El ]i se bucur` [n perspectiv`. Petru continu` spun>nd: ^B`rba\i, fra\i, s`-mi fie iertat a vorbi liber c`tre voi despre patriarhul David, c` a ]i murit ]i s-a [ngropat ]i morm>ntul lui este [ntre noi p>n` [n-tr-aceast` zi (a]a c` aceast` profe\ie nu s-a putut referi la el personal, pentru c` sufletul lui David a fost l`sat [n ^infern" -- hades, morm>nt, starea mor\ii -- ]i corpul s`u a v`zut stric`ciunea). Deci, fiind profet ]i ]tiind c` i s-a jurat Dumnezeu cu jur`m>nt c` din trupul coapselor lui, dup` corp va ridica pe Christos s` ]ad` pe tronul lui; mai-nainte v`z>nd aceasta a vorbit de [nvierea lui Christos (din ^infern" -- hades, morm>nt -- [n care a trebuit s` mearg` pentru nelegiuirile noastre), c` sufletul S`u nu s-a l`sat [n infern (hades -- starea mor\ii), nici corpul Lui nu a v`zut stric`ciunea". Astfel Petru prezint` un argument puternic, logic, bazat pe cuvintele profetului David -- ar`t>nd, [n primul r>nd, c` Cristos, care a fost dat de c`tre Dumnezeu pentru nelegiuirile noastre, a mers [n ^infern", [n morm>nt, [n starea mor\ii, distrugere (Psalmul 16:10), ]i [n al doilea r>nd c`, potrivit f`g`duin\ei a fost eliberat din infern, morm>nt, moarte, distrugere, prin [nviere -- o ridicare la via\`, fiind creat din nou aceea]i fiin\` identic`, dar mai glorioas` ]i [n`l\at` chiar la ^str`lucirea m`ririi ]i imaginea fiin\ei Lui (a Tat`lui)" (Evrei 1:3). }i acum ^acest Isus" (Fapte. 2:36), [n descoperirea Sa urm`toare Bisericii, declar`: Apoc. 1:18. ^… Cel ce sunt viu ]i am fost mort ]i iac` tr`iesc [n secolii secolilor; Amin, ]i am cheile infernului (hades, morm>nt) ]i ale mor\ii." Amin! Amin! r`spund inimile noastre; deoarece [n [nvierea Sa noi vedem rezultatul glorios al [ntregului plan al lui Iehova, care va fi [ndeplinit prin puterea Celui [nviat, care acum de\ine cheile morm>ntului ]i ale mor\ii, ]i la timpul potrivit va elibera to\i prizonierii care sunt, prin urmare, numi\i ^[nc`tu]a\i cu speran\`" (Zaharia 9:12; Luca 4:18). Nici o viclenie sau iscusin\`, prin nici un ]iretlic, nu poate denatura aceste scripturi complet ]i s` le foloseasc` gre]it [n spijinul acelor tradi\ii papale monstruoase ]i blasfematoare ale chinului ve]nic. Dac` aceasta ar fi fost pedeapsa noastr`, Cristos, pentru a fi sacrificiu [nlocuitor pentru noi, trebuie [nc` s` [ndure, ]i pentru toat`eternitatea, un astfel de chin, ceea ce nimeni nu va pretinde. Dar pedeapsa noastr` a fost moartea, ]i ^Christos a murit pentru p`catele noastre" ^]i pentru ale toat` lumea". 1 Corinteni 15:3; 1 Ioan 2:2 Apoc. 20:13,14. ^}i marea a dat pe mor\ii cei din-tr->nsa ]i moartea ]i infernul (morm>ntul) au dat pe mor\ii cei dintr->nsele ]i s-au judecat fiecare dup` faptele sale. }i moartea ]i infernul (morm>ntul) s-au aruncat [n lacul cel de foc. Acesta este mortea cea de a doua". (Lacul de foc este simbolul nimicirii finale ]i ve]nice. Moartea ]i infernul (morm>ntul) merg am>ndou` [n el. }i nu va mai fi moarte; ^Neamicul cel mai de pe urm` ce se va desfiin\a este moartea" -- 1 Corinteni 15:26; Apocalipsa 21:4.)
Alte locuri unde este cuv>ntul ^iad" Dup` ce am examinat cuv>ntul ]eol, singurul cuv>nt [n Vechiul Testament redat prin ^infern", ]i cuv>ntul hades, cel mai frecvent redat [n Noul Testament prin ^iad", acum remarc`m fiecare loc r`mas [n Scripturi unde se folose]te cuv>ntul ^iad". {n Noul Testament, alte dou` cuvinte sunt redate prin ^iad", ]i anume, gheena ]i tartaroo, pe care le vom analiza [n ordinea numit`.
Acest cuv>nt apare [n urm`toarele texte -- [n total de dou`sprezece ori: Matei 5:22, 29, 30; 10:28; 18:9; 23:15, 33; Marcu 9:43-47; Luca 12:5; Iacov 3:6. Aceasta este forma greceasc` a cuvintelor ebraice care sunt traduse prin ^Valea Hinnom". Aceast` vale este a]ezat` chiar [n afara cet`\ii Ierusalimului ]i a servit de canal pentru scurgere ]i pentru arderea gunoaielor din acea cetate. Acolo erau aruncate cadavrele, gunoaiele etc. ]i focul era men\inut arz>nd continuu pentru a mistui cu totul orice era depozitat acolo, ad`ug>ndu-se pucioas` ca s` ajute arderea ]i s` asigure o distrugere complet`. Dar nu era permis s` fie aruncat [n gheena nimic ce era viu. Evreilor nu le era permis s` tortureze nici o creatur`. C>nd ne g>ndim c` prin poporul Israel Dumnezeu ne-a dat [nv`\`turi ilustr>nd procedurile ]i planurile Sale, prezente ]i viitoare, trebuie s` ne a]tept`m ca aceast` Vale Hinnom sau gheena s`-]i joace ]i ea rolul ei [n ilustrarea lucrurilor viitoare. }tim c` preo\imea ]i templul lui Israel au ilustrat Preo\imea {mp`r`teasc`, Biserica cre]tin`, deoarece ea va fi adev`ratul templu al lui Dumnezeu; ]i ]tim c` cetatea lor principal` a fost o ilustra\ie a Ierusalimului Nou, sediul puterii {mp`r`\iei ]i centrul autorit`\ii -- cetatea (guvernul) marelui {mp`rat, Emanuel. Ne amintim, de asemenea, c` guvernul lui Cristos este reprezentat [n cartea Apocalipsei (cap. 21:10-27) printr-o cetate -- Ierusalimul cel Nou. Acolo, dup` descrierea clasei c`reia i s-a permis s` intre [n privilegiile ]i binecuv>nt`rile acelei {mp`r`\ii -- cei onorabili ]i glorio]i, ]i to\i cei care au dreptul la pomii vie\ii -- afl`m c` este, de asemenea, declarat c` nu va intra [n ea nimic [ntinat, sau care tr`ie]te [n ur>ciune sau minciun`, ci numai cei pe care Mielul [i va scrie ca vrednici de via\`. Aceast` cetate, care astfel va reprezenta lumea [ntreag` m>ntuit` la sf>r]itul Mileniului, a fost simbolizat` prin cetatea p`m>nteasc` Ierusalim; iar cei [ntina\i, cei care tr`iesc [n ur>ciune etc., clasa celor nevrednici de via\` ve]nic`, cei care nu vor intra [n ea, au fost reprezenta\i prin cadavrele respinse ]i murdare, lipsite de via\`, aruncate [n gheena afar` din cetate -- a c`ror distrugere complet` -- moartea a doua -- a fost astfel simbolizat`. {n consecin\`, g`sim declarat c` acei care n-au fost g`si\i vrednici de via\` sunt arunca\i [n ^lacul cel de foc" (Apocalipsa 20:15) -- focul aici, ca ]i peste tot, fiind folosit ca simbol al nimicirii, iar simbolul lacului ^cel de foc" fiind scos din aceea]i gheena sau Valea Hinnom. De aceea, fiindc` gheena a servit unui scop util pentru cetatea Ierusalim, ca un loc pentru arderea gunoiului, aceast` vale, ca ]i cetatea [ns`]i, a fost un tip ]i a ilustrat procedeele viitoare ale lui Dumnezeu, resping>nd ]i d>nd la nimicire toate elementele necurate, [mpiedic>ndu-le astfel s` [ntineze cetatea sf>nt`, Noul Ierusalim, dup` ce [ncercarea din veacul Milenar va fi dovedit pe deplin ]i va fi separat cu o corectitudine negre]it` ^oile" de ^capre". A]adar, gheena a fost un tip sau o ilustra\ie a mor\ii a doua -- distrugerea final` ]i complet`, din care nu poate fi nici o revenire; pentru c` dup` aceea, ^nu mai r`m>ne sacrificiu pentru p`cate, ci … o r>vn` arz`toare care va mistui pe cei [mpotrivitori" (Evrei 10:26, 27). S` ne amintim c` Israel, pentru a fi folosit ca tip al viitoarelor procedee ale lui Dumnezeu cu neamul omenesc, a fost tratat tipic, ca ]i cum r`scump`rarea ar fi fost deja dat` [nainte de ie]irea lor din Egipt, de]i numai un miel tipic fusese [njunghiat. C>nd a fost construit Ierusalimul ]i templul -- care a reprezentat templul adev`rat, Biserica ]i {mp`r`\ia adev`rat` a]a cum va fi ea stabilit` prin Cristos [n Mileniu -- acel popor a simbolizat lumea [n Veacul Milenar. Preo\ii lor au reprezentat Preo\imea {mp`r`teasc` glorificat` ]i Legea lor cu cerin\ele ei de ascultare perfect` a reprezentat Legea ]i condi\iile sub Noul Leg`m>nt, care vor fi puse [n aplicare pentru binecuv>ntarea tuturor celor ascult`tori ]i pentru condamnarea tuturor celor care, acord>ndu-li-se cea mai deplin` ocazie, nu se vor supune din inim` conducerii drepte ]i legilor marelui {mp`rat. V`z>nd, deci, c` organizarea politic` a lui Israel, condi\iile etc. le-au prefigurat pe cele din lume [n veacul viitor, ce potrivit este s` g`sim [n Valea sau abisul gheena o ilustra\ie a mor\ii a doua, distrugerea complet` [n veacul care vine a tot ce este nevrednic s` fie p`strat; ]i c>t de potrivit este, de asemenea, simbolul ^lacul de foc care arde cu pucioas`" (Apoc. 19:20), inspirat din aceea]i gheena sau Valea Hinnom, care arde continuu cu pucioas`. Expresia ^care arde cu pucioas`" m`re]te puterea simbolului ^foc", pentru a exprima distrugerea complet` ]i irevocabil` a mor\ii a doua, deoarece pucioasa arz>nd` este cel mai ucig`tor agent cunoscut. Ce ra\ional este, de asemenea, s` a]tept`m ca Israelul s` aib` tribunale ]i judec`tori care se aseam`n` sau prefigureaz` judec`\ile din veacul viitor ]i ca sentin\a acelor tribunale (figurative) ale acelui popor (figurativ) sub acele legi (figurative) la acel abis (figurativ), din afara acelei cet`\i (figurative), s` corespund` considerabil sentin\elor (reale) ale tribunalului (real) ]i ale judec`torilor din veacul viitor. Dac` aceste puncte vor fi re\inute, ele ne vor ajuta mult s` [n\elegem cuvintele Domnului nostru referitoare la gheena; pentru c`, de]i a fost men\ionat` ]i s-a f`cut referire la valea literal`, totu]i aceste cuvinte con\in [nv`\`turi legate de veacul viitor ]i de gheena antitipic` -- moartea a doua.
Vinovat va fi de focul gheenei -- Matei 5:21, 22 ^A\i auzit c` s-a zis celor de demult: @S` nu ucizi# ]i cine va ucide vinovat va fi judec`\ii. Iar eu zic vou`, c` tot cel ce se m>nie asupra fratelui s`u f`r` cauz`, vinovat va fi ([n viitor -- sub regulamentele adev`ratei {mp`r`\ii) judec`\ii ]i cine va zice fratelui s`u Raca (prostule, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.), vinovat va fi sinedriului, dar` cine va zice, nebunule, vinovat va fi de focul gheennei." Pentru a [n\elege aceste cuvinte referitoare la sinedriu, judec`tori ]i gheena, to\i ar trebui s` ]tim c>te ceva despre regulamentele evreie]ti. ^Curtea cu juri" se compunea din ]apte b`rba\i (sau dou`zeci ]i trei -- num`rul este disputat), care aveau puterea s` judece unele categorii de nelegiuiri. {naltul Consiliu, sau Sinedriul, era format din ]aptezeci ]i unu de b`rba\i, recunoscu\i ca [nv`\a\i ]i capabili. Acesta era cel mai [nalt tribunal al evreilor ]i supravegherea lui era peste cazurile cele mai grave. Pedeapsa cea mai aspr` era moartea; [ns` unii criminali foarte [nr`i\i erau supu]i dup` moarte unei [njosiri, refuz>ndu-li-se [ngroparea ]i fiind arunca\i [mpreun` cu cadavrele c>inilor ]i cu gunoaiele din cetate etc. [n gheena, ca s` fie nimici\i acolo. Scopul acestei arderi [n gheena era ca s` fac` nelegiuirile ]i pe nelegiui\i detestabili [n ochii poporului ]i [nsemna c` acuzatul era un caz f`r` speran\`. Trebuie s` ne amintim c` Israelul spera [ntr-o [nviere din morm>nt, ]i c` de aceea erau deosebit de aten\i [n tratarea corpurilor celor mor\i. Ne[n\eleg>nd pe deplin puterea lui Dumnezeu, se pare c` ei se g>ndeau c` El avea nevoie de ajutorul lor (Exodul 13:19; Evrei 11:22; Fapte. Ap. 7:15, 16). Prin urmare, nimicirea corpului [n gheena, dup` moarte, sugera (simbolic) pierderea speran\ei vie\ii viitoare printr-o [nviere. Astfel pentru ace]tia gheena a reprezentat moartea a doua [n acela]i mod figurativ [n care ei ca popor au reprezentat sau ilustrat o nou` ordine de lucruri viitoare sub Noul Leg`m>nt. Remarca\i c` Domnul nostru, [n cuvintele de mai sus, le-a ar`tat c` interpretarea Legii de c`tre ei, oric>t de sever` era, a fost mult inferioar` semnifica\iei reale a acelei Legi, a]a cum va fi ea interpretat` sub {mp`r`\ia real` ]i sub Judec`torii reali, care au fost reprezenta\i prin [mp`r`\ia ]i judec`torii lor. El le-a ar`tat c` porunca din Legea lor ^s` nu ucizi" mergea mult mai departe dec>t presupuneau ei; c` m>nia r`ut`cioas` ]i insulta ^vor fi" considerate sub Noul Leg`m>nt o [nc`lcare a Legii lui Dumnezeu ]i c`, acei care sub condi\iile favorabile ale Veacului Nou nu se vor reforma at>t de am`nun\it ca s` respecte deplin Legea lui Dumnezeu, vor fi socoti\i vrednici de ceea ce a simbolizat gheena din apropierea lor -- moartea a doua. Totu]i, rigurozitatea strict` a acelei Legi va fi aplicat` numai [n m`sura [n care vor fi nesocotite disciplin`rile, avantajele ]i ajutorul din veacul acela, care-i vor face capabili pe fiecare s` se conformeze legilor lui. Aceea]i idee este continuat` [n ^… iar eu v` zic vou` … c` mai de folos [\i este ca s` piar` unul din membrii t`i, dec>t tot corpul t`u s` se arunce [n gheenn`." Aici iar`]i, lucrarea Legii lui Dumnezeu sub Noul Leg`m>nt este comparat` cu lucrarea ei sub Vechiul Leg`m>nt sau Leg`m>ntul evreiesc, ]i ca [ndemn este dat` lec\ia st`p>nirii de sine, prin declara\ia c` este cu mult mai folositor ca oamenii s` refuze a-]i mul\umi dorin\ele degradate (chiar dac` le-ar fi dragi ca ochiul drept ]i li s-ar p`rea indispensabile ca m>na dreapt`), dec>t s` ]i le mul\umeasc` ]i s` piard` [n moartea a doua via\a viitoare preg`tit` prin isp`]ire pentru to\i cei care se vor [ntoarce la perfec\iune, la sfin\enie ]i la Dumnezeu. Aceste expresii ale Domnului nostru servesc nu numai pentru a ar`ta perfec\iunea (Romani 7:12) Legii lui Dumnezeu ]i c>t de deplin va fi ea definit` ]i aplicat` [n Mileniu, ci ele au servit ]i ca o lec\ie pentru evrei, care p>n` atunci au v`zut [n poruncile lui Moise numai aspectul exterior, general al Legii lui Dumnezeu. Deoarece [n starea lor dec`zut` ei au constatat c` era greu s` \in` nec`lcat` chiar ]i semnifica\ia de suprafa\` a Legii, ei trebuie s` vad` acum imposibilitatea \inerii semnifica\iei mai fine a Legii descoperite prin Cristos. Dac` ei ar fi [n\eles ]i ar fi primit [nv`\`tura Lui pe deplin, ar fi strigat: vai! dac` Dumnezeu ne judec` astfel, dup` [ns`]i g>ndurile ]i inten\iile inimii, to\i suntem necura\i, to\i suntem imperfec\i ]i nu ne putem a]tepta dec>t s` fim condamna\i la gheena (la nimicire complet` ca animalele). Ei ar fi strigat: ^Arat`-ne o preo\ime mai [nalt` dec>t a lui Aaron, un mare Preot ]i un {nv`\`tor pe deplin capabil s` aprecieze Legea, ]i pe deplin capabil s` aprecieze ]i s` comp`timeasc` cu starea noastr` dec`zut` ]i cu sl`biciunile noastre mo]tenite, ]i s` ofere El pentru noi @mai bune sacrificii# ]i s` aplice pentru noi acea mai mare iertare a p`catului necesar`, ]i El, ca mare medic, s` ne vindece ]i s` ne restabileasc`, a]a [nc>t s` ne putem supune Legii perfecte a lui Dumnezeu din inima noastr`". Atunci ei L-ar fi g`sit pe Cristos. Dar ei n-au [nv`\at aceast` lec\ie, pentru c` urechile [n\elegerii lor erau ^amor\ite" ]i de aceea n-au ]tiut c` Dumnezeu preg`tise tocmai preotul, sacrificiul, [nv`\`torul ]i medicul de care aveau ei nevoie, care la timpul cuvenit i-a r`scump`rat pe cei sub Legea tipic`, precum ]i pe cei care nu erau sub ea, ]i care, de asemenea, la timpul cuvenit, nu peste mult, {]i va [ncepe lucrarea de restabilire -- red>nd vedere ochilor orbi ai [n\elegerii lor ]i auz urechilor surde ale lor. Atunci va fi ^[nl`turat v`lul" -- v`lul ignoran\ei, al m>ndriei ]i al [n\elepciunii umane pe care Satan [l folose]te acum pentru a orbi lumea fa\` de legea adev`rat` a lui Dumnezeu ]i fa\` de planul adev`rat al m>ntuirii [n Cristos. {nv`\`tura Domnului nostru, nu numai c` a ar`tat aici Legea Noului Leg`m>nt ]i le-a dat evreilor o lec\ie, ci ea este de folos ]i Bisericii Evanghelice. {n m`sura [n care [nv`\`m stricte\ea Legii lui Dumnezeu ]i [n ce ar consta perfec\iunea sub cerin\ele ei, vedem c` R`scump`r`torul nostru a fost perfect ]i c` noi, complet incapabili a ne recomanda singuri lui Dumnezeu ca [mplinitori ai acelei Legi, putem afla acceptare la Tat`l numai [n meritul R`scump`r`torului nostru, [n timp ce nimeni nu poate fi din acel ^Corp", acoperit cu haina drept`\ii Lui, [n afar` de consacra\ii care se str`duiesc s` fac` numai acele lucruri bine pl`cute lui Dumnezeu, ceea ce include evitarea p`catului [n m`sura capacit`\ii. Totu]i, acceptarea lor de c`tre Dumnezeu nu se bazeaz` pe perfec\iunea lor, ci pe perfec\iunea lui Cristos, at>ta vreme c>t ei r`m>n [n El. Ace]tia [ns` beneficiaz` de o [n\elegere clar` a Legii perfecte a lui Dumnezeu, chiar dac` ei nu sunt dependen\i de o \inere perfect` a acestei Legi. Lor le place s` fac` voia lui Dumnezeu [n m`sura capacit`\ii lor ]i cu c>t cunosc mai bine Legea perfect` a Lui, cu at>t sunt mai capabili s` se conduc` pe ei [n]i]i ]i s` se conformeze acestei legi. Astfel deci, cuvintele Domnului nostru au ]i pentru noi o lec\ie valoroas`. {ns` punctul care trebuie [n mod special observat aici este c` gheena, pe care evreii o ]tiau ]i despre care Domnul nostru le vorbea, nu era un lac de foc arz>nd toat` eternitatea, [n care va fi aruncat oricine se ^m>nie asupra fratelui s`u" ]i [i zice ^nebunule". Nu; evreii n-au [n\eles o idee at>t de extrem` din cuvintele Domnului. Teoria chinului ve]nic le era necunoscut`; nu-]i avea locul [n teologia lor, dup` cum se va ar`ta. Ea este o inven\ie relativ modern`, care a venit, dup` cum am ar`tat, de la papalitate -- marea apostazie. Ideea este c` gheena simbolizeaz` moartea a doua -- nimicirea total`, complet` ]i ve]nic`. Acest lucru este ar`tat clar prin faptul c` ea este pus` [n contrast cu via\a, ca opus al acesteia. ^… [\i este mai bine s` intri [n via\` ]chiop sau ciung, dec>t av>nd am>doau` m>inile sau am>ndou` picioarele s` fii aruncat [n focul cel etern … [\i este mai bine s` intri [n via\` cu un ochi, dec>t av>nd am>ndoi ochii s` fii aruncat [n focul gheennei" (Matei 18:8, 9). Este mai bine s`-\i negi pl`cerile p`c`toase dec>t s`-\i pierzi toat` via\a viitoare ]i s` fii nimicit [n moartea a doua.
Poate s` piard` ]i sufletul ]i corpul [n gheen`
Matei 10:28; Luca 12:5 ^}i nu v` teme\i de cei ce ucid corpul, dar sufletul nu pot s`-l ucid`, ci teme\i-v` mai bine de cel ce poate s` piard` ]i sufletul ]i corpul [n gheenn`". Vezi, de asemenea, [nc` o relatare a aceleia]i expuneri f`cut` de Luca -- 12:4, 5. Domnul nostru le arat`, aici, urma]ilor S`i marea cauz` pentru care s` aib` curaj ]i vitejie [n [mprejur`rile cele mai grele. Ei trebuiau s` se a]tepte la persecu\ie ]i [mpotriva lor s` se vorbeasc` tot felul de rele pe nedrept, din pricina Lui ]i din pricina ^ve]tilor bune", a c`ror slujitori ]i vestitori i-a f`cut El; da, venea timpul c>nd oricine [i va omor[ s` cread` c` face un serviciu lui Dumnezeu. Consolarea sau r`splata lor pentru aceasta urma s` fie primit`, nu [n via\a aceasta, ci [n via\a viitoare. Ei au fost asigura\i ]i au crezut c` El venise s`-}i dea via\a o r`scump`rare pentru mul\i ]i c` to\i cei din morminte vor trebui, prin urmare, s` aud` la timpul cuvenit glasul Eliberatorului ]i s` ias` afar`, fie la r`splat` (dac` au trecut cu succes [ncercarea [n aceast` via\`), fie la o [ncercare sau judecat` viitoare, cum va trebui s` fie cazul cu marea majoritate care [n via\a prezent` nu vin la cuno]tin\a ]i la ocazia necesar`, esen\iale pentru o [ncercare complet`. {n condi\iile prezente oamenii ne pot omor[ trupul, dar nimic din ceea ce pot face nu ne va afecta fiin\a viitoare (sufletul), pe care Dumnezeu a promis c` o va re[nsufle\i sau restabili prin puterea Sa [n ziua [nvierii -- Veacul Milenar. Sufletele noastre re[nsufle\ite vor avea corpuri noi (spirituale sau materiale -- ^… iar Dumnezeu [i d` (fiec`rei semin\e) corpul precum voie]te", ]i pe acestea nimeni nu va avea libertatea s` le ucid`. Numai Dumnezeu are puterea s` distrug` cu totul -- sufletul ]i trupul. De aceea, numai de El trebuie s` ne temem, iar de [mpotrivirea oamenilor, chiar p>n` la moarte, nu trebuie s` ne temem, dac` prin aceasta c>]tig`m aprobarea divin`. {ndemnul Domnului nostru este deci: Nu v` teme\i de cei care pot pune cap`t vie\ii prezente ([n curs de moarte) din aceste s`rmane corpuri pe moarte. Nu v` [ngriji\i prea mult de ea -- de hrana, [mbr`c`mintea, pl`cerile ei, [n compara\ie cu acea existen\` sau fiin\` viitoare pe care Dumnezeu a preg`tit-o pentru voi, ]i care, dac` este asigurat`, poate fi partea voastr` ve]nic`. Nu v` teme\i de amenin\`rile, privirile sau faptele oamenilor, a c`ror putere nu poate trece dincolo de existen\a prezent`; care pot v`t`ma ]i ucide aceste corpuri, dar nu pot face mai mult. Mai degrab` ave\i respect ]i considera\ie fa\` de Dumnezeu, de la care sunt pornirile vie\ii ve]nice -- teme-\i-v` de Acela care poate s` distrug` [n gheena, [n moartea a doua, at>t existen\a prezent` pe moarte, c>t ]i orice speran\` de existen\` viitoare.
Viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge
Matei 18:8, 9; Marcu 9:43-48 Aici este ar`tat [n concluzie c` gheena ca ilustra\ie reprezint` moartea a doua -- nimicirea complet` care trebuie s` urmeze [n cazul tuturor celor care, dup` ce au primit ocaziile vie\ii sau existen\ei viitoare prin sacrificiul Domnului nostru, se dovedesc nevrednici de darul lui Dumnezeu ]i refuz` s`-l accepte, prin aceea c` refuz` s` asculte de cerin\ele Lui drepte. Nu se spune c` Dumnezeu va p`stra sufletul sau corpul [n gheena, ci se spune c` El le poate ^distruge" ]i le va ^distruge" pe am>ndou` [n ea. Astfel ne [nva\` c` to\i cei condamna\i la moartea a doua sunt f`r` speran\` ]i sunt ]ter]i pe veci din existen\`. (Deoarece aceste dou` pasaje se refer` la aceea]i cuv>ntare a Domnului, cit`m din Marcu -- remarc>nd c` versetele 44 ]i 46, ]i o parte din versetul 45, nu se afl` [n manuscrisele grece]ti vechi, de]i versetul 48, care spune acel]i lucru, se afl` [n toate manuscrisele. Cit`m textul a]a cum este [n aceste manuscrise vechi ]i demne de [ncerdere.) ^}i de-\i va fi de piedic` m>na ta taie-o; mai bine-\i este ciung s` intri [n via\`, dec>t dou` m>ini av>nd s` intri [n gheenna, [n focul nestins unde viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge. }i de-\i va fi de piedic` piciorul t`u ta-ie-l; mai bine-\i este ]chiop s` intri [n via\`, dec>t dou` picioare av>nd s` fii aruncat [n gheenna, [n focul nestins unde viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge. }i de-\i va fi de piedic` ochiul t`u scoate-l; mai bine-\i este cu un ochi s` intri [n {mp`r`\ia lui Dumnezeu, dec>t doi ochi av>nd s` fii aruncat [n focul gheennei, unde viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge." Dup` citirea celor de mai sus, to\i trebuie s` fie de acord cu profetul, c` Domnul nostru }i-a deschis gura ]i a vorbit [n parabole ]i cuvinte tainice (Psalmul 78:2; Matei 13:35). Nimeni nu va presupune nici m`car un moment c` Domnul nostru a sf`tuit poporul s`-]i mutileze trupurile, t`indu-]i membrele sau sco\>ndu-]i ochii. Nici n-a vrut ca noi s` [n\elegem c` v`t`m`rile ]i desfigur`rile din via\a prezent` vor continua dincolo de morm>nt, c>nd vom ^intra [n via\`". Evreii, c`rora li S-a adresat, neav>nd nici o idee despre vreun loc de chin ve]nic, ]i care ]tiau c` cuv>ntul gheena se referea la valea din afara cet`\ii lor, care nu era un loc de tortur` ]i nici un loc [n care s` fie aruncat ceva viu, ci un loc pentru nimicirea complet` a ceea ce se arunca, recunosc>nd c` expresia Domnului [n privin\a membrelor ]i ochilor era figurativ`, ]tiau c`gheena, de asemenea, era folosit` [n acela]i sens figurativ, pentru a simboliza nimicirea complet`. Domnul a vrut s` spun` doar aceasta: Via\a viitoare de care Dumnezeu S-a [ngrijit pentru omul r`scump`rat este de o valoare inestimabil` ]i va merita din bel]ug s` face\i orice sacrificiu pentru a o primi ]i a v` bucura de acea via\`. Dac` v-ar costa chiar un ochi, o m>n` sau un picior, a]a [nc>t toat` eternitatea s` fi\i obliga\i s` [ndura\i pierderea acestora, totu]i via\a ar fi ieftin` chiar cu un astfel de pre\. Ar fi mult mai bine, dec>t s` v` p`stra\i membrele ]i s` pierde\i totul [n gheena. F`r` [ndoial` c` ascult`torii au tras ]i [nv`\`tura c` aceasta se aplic` la toate afacerile vie\ii, ]i au [n\eles c` {nv`\`torul a vrut s` spun` c` ar merita cu prisosin\` s`-]i nege multe comodit`\i, pl`ceri ]i gusturi dragi, ca m>na dreapt`, pre\ioase ca un ochi ]i folositoare ca un picior, mai degrab`, dec>t prin mul\umire s` piard` via\a viitoare ]i s` fie cu totul nimici\i [n gheena -- moartea a doua. Dar ce [nseamn`, ^viermele lor nu moare ]i focul nu se stinge"? R`spundem: {n gheena literal`, care este baza ilustra\iei Domnului nostru, trupurile moarte ale animalelor etc., adeseori c`deau pe col\urile st>ncilor ]i nu [n focul care continua s` ard` dedesubt. Astfel expuse, acestea f`ceau viermi ]i erau mistuite de ei, la fel de complet ]i de sigur ca ]i cele care ardeau. Nimeni nu avea voie s` intervin` [n aranjamentul acestei v`i; astfel viermii ]i focul [mpreun` completau lucrarea de distrugere -- focul nu se stingea ]i viermii nu mureau. Aceasta n-ar [nsemna un foc nesf>r]it, nici viermi ve]nici. Ideea este c` viermii nu mureau l`s>nd cadavrele acolo, ci continuau ]i completau lucrarea de nimicire. La fel ]i focul: nu se stingea, ci ardea p>n` c>nd mistuia totul. {ntocmai a]a, dac` o cas` ar fi [n fl`c`ri ]i focul n-ar putea fi \inut sub control sau stins, ci ar arde p>n` c>nd ar distruge cl`direa, noi l-am putea numi [n mod potrivit ^foc nestins". Domnul nostru a vrut s` ne [ntip`reasc` ideea c` moartea a doua, simbolizat` prin gheena, are un caracter complet ]i final. To\i c>\i vor ajunge [n moartea a doua vor fi nimici\i cu des`v>r]ire, pentru totdeauna; nici o r`scump`rare nu se va mai da, vreodat`, pentru cineva (Romani 6:9), deoarece nici unul care va fi vrednic de via\` nu va fi aruncat [n moartea a doua, sau [n ^lacul de foc", ci numai aceia care iubesc nedreptatea dup` ce au venit la cuno]tin\a adev`rului. Moartea a doua este clar ilustrat` prin gheena nu numai [n locurile de mai sus, ci este evident c` acela]i {nv`\`tor a folosit aceea]i ilustra\ie pentru a reprezenta acela]i lucru [n simbolurile Apocalipsei chiar dac` acolo nu este numit` gheena, ci ^lac de foc". Aceea]i vale a fost [nc` o dat` folosit` [nainte, ca baza unei cuv>nt`ri a profetului Isaia (Isaia 66:24). Chiar dac` nu-i d` nici un nume, el o descrie; ]i s` observe to\i c` vorbe]te, nu dup` cum s-ar putea a]tepta unii care au idei false despre miliardele de oameni vii [n fl`c`ri ]i chin, ci despre trupurile moarte ale celor care au p`c`tuit [mpotriva Domnului, care sunt astfel reprezenta\i ca distru]i complet [n moartea a doua. Cele dou` versete precedente arat` timpul c>nd se va [mplini aceast` profe\ie, ]i este [n deplin` armonie cu simbolurile Apocalipsei; ea apar\ine dispensa\iei noi, Mileniului, ^cerului nou ]i p`m>ntului nou". Atunci to\i drep\ii vor vedea at>t dreptatea c>t ]i [n\elepciunea [n faptul distrugerii complete a inamicilor incorigibili, voi\i, ai drept`\ii, dup` cum este scris: ei ^vor fi ur` la toat` carnea".
Clasa c`reia i se adreseaz` aici n-au fost p`g>nii care n-aveau nici o cuno]tin\` de adev`r, nici cei mai de jos sau cei mai ignoran\i din poporul lui Israel, ci c`rturarii ]i fariseii, [n aparen\` cei mai religio]i, conduc`torii ]i [nv`\`torii poporului. Acestora Domnul nostru le-a spus: ^Cum ve\i sc`pa de judecata gheennei?". Ace]ti oameni erau f`\arnici; ei nu erau sinceri [n privin\a convingerilor lor. Li se adusese m`rturie [mbel]ugat` despre adev`r, dar ei au refuzat s`-l accepte ]i s-au str`duit s` se opun` infuen\ei lui ]i s` descurajeze poporul [n a-l accepta. }i [mpotrivindu-se astfel spiritului sf>nt al luminii ]i adev`rului, ei []i [mpietreau inimile fa\` de [nsu]i mijlocul pe care Dumnezeu l-a inten\ionat pentru binecuv>ntarea lor. Deci, ei cu r`utate s-au [mpotrivit harului S`u, ]i o astfel de cale, dac` era urmat`, trebuia ca [n cele din urm` s` sf>r]easc` [n condamnarea la moartea a doua, gheena. Fiecare pas [n direc\ia orbirii voite ]i a opozi\iei fa\` de adev`r face [ntoarcerea mai grea, ]i-l face pe r`uf`c`tor tot mai mult de un caracter pe care Dumnezeu [l detest` ]i pe care moartea a doua este menit` s`-l distrug` complet. C`rturarii ]i fariseii [naintau repede pe aceast` cale, de aceea a fost [ntrebarea prevenitoare a Domnului: ^Cum ve\i sc`pa?" etc. {n\elesul este acesta: De]i voi v` l`uda\i cu evlavia voastr`, totu]i ve\i fi cu siguran\` distru]i [n gheena, dac` nu v` schimba\i calea!
Aprins` de focul gheenei -- Iacov 3:6 ^… a]a (important`) se afl` limba [ntre m`dularele noastre, [nc>t spurc` tot corpul ]i aprinde cursul firii ]i (sau c>nd) este [ns`]i aprins` de focul gheennei". Aici, [n limbaj puternic simbolic, apostolul arat` influen\a mare ]i rea a unei limbi rele -- o limb` aprins` (figurativ) de gheena. A fi o limb` aprins` de gheena [nseamn` c` ea este fixat` [n r`u, printr-o dispozi\ie corupt`, [nc`p`\>nat`, egoist`, plin` de ur`, rea; prin felul de dispozi\ie care, [n ciuda cuno]tin\ei ]i ocaziei, dac` nu este st`p>nit` ]i reformat`, va fi socotit` vrednic` s` fie distrus` -- clasa pentru care este inten\ionat` ^moartea a doua", adev`ratul ^lac de foc", adev`rata gheen`. Un individ cu o astfel de atitudine poate aprinde cu limba lui un foc mare, o tulburare distructiv`, care, oriunde ajunge, produce r`u [n tot cursul vie\ii. C>teva cuvinte r`ut`cioase adeseori aprind toate patimile rele ale celui care le spune, are acela]i efect asupra celorlal\i ]i se r`sfr>ng asupra lui [nsu]i. Iar continuarea pe o astfel de cale rea stric` [n final toat` fiin\a ]i o aduce sub sentin\` ca [n [ntregime nevrednic` de via\`.
^Tartaroo" nu este un loc de tortur` Cuv>ntul grecesc ^tartaroo" apare numai o dat` [n Scripturi [n 2 Petru 2:4, unde citim: ^… Dumnezeu pe [ngerii care au p`c`tuit nu i-a cru\at, ci … i-a aruncat [n tartar ]i i-a dat spre a se p`zi la judecat`". Cuv>ntul tartaroo, folosit de Petru, se aseam`n` foarte mult cu tartarus, un cuv>nt folosit [n mitologia greac` drept numele unui abis [ntunecos sau [nchisoare . Dar tartaroo pare s` se refere mai mult la un act dec>t la un loc. C`derea [ngerilor care au p`c`tuit a fost o c`dere de la onoare ]i demnitate, [n dezonoare ]i condamnare, iar ideea pare s` fie: ^Dumnezeu n-a cru\at pe [ngerii care au p`c`tuit, ci i-a degradat ]i i-a predat lan\urilor [ntunericului". Aceasta este cu certitudine [n armonie cu faptele cunoscute de noi din alte scripturi; c`ci aceste spirite c`zute au vizitat p`m>ntul [n zilele Domnului nostru ]i ale apostolilor. Prin urmare, ei n-au fost [n ceva loc [n ad>nc, ci ^[n ad>nc" [n sensul c` au fost degrada\i de la cinstea ]i libertatea avute mai [nainte, ]i au fost restr>n]i [n [ntuneric, ca [ntr-un lan\. Ori de c>te ori aceste spirite c`zute []i manifest` puterile prin medii, [n ]edin\e spiritiste, pretinz>nd c` sunt anumite fiin\e umane moarte, ele trebuie s`-]i fac` lucrarea [n [ntuneric, pentru c` [ntunericul este lan\ul [n care sunt legate p>n` la marea zi Milenar` de judecat`. Dac` aceasta implic` faptul c` [n viitorul apropiat ele se vor putea materializa la lumina zilei este greu de spus. Dac` este a]a, atunci ar cre]te mult puterea lui Satan de a orbi ]i a [n]ela pentru pu\in` vreme -- p>n` c>nd Soarele Drept`\ii va fi r`s`rit deplin ]i Satan va fi legat complet. Cu acestea [ncheiem investigarea folosirii biblice a cuv>ntului ^iad". Mul\umim lui Dumnezeu c` nu g`sim un asemenea loc de tortur` ve]nic`, a]a cum [nva\` [n mod eronat crezurile, c`r\ile de c>nt`ri ]i cum se [nva\` de la multe amvoane. Totu]i am g`sit un ^iad" ]eol, hades, la care a fost condamnat tot neamul nostru omenesc din cauza p`catului lui Adam, ]i din care to\i sunt r`scump`ra\i prin moartea Domnului nostru; ]i c` ^iadul" este morm>ntul -- starea mor\ii. }i mai g`sim un ^iad" (Gheena -- moartea a doua -- nimicirea total`), care ne este ar`tat ca fiind pedeapsa final` a tuturor celor care, dup` ce au fost r`scump`ra\i ]i adu]i la o deplin` cuno]tin\` a adev`rului ]i la o deplin` capacitate de a se supune, vor alege totu]i moartea, aleg>nd o cale de [mpotrivire lui Dumnezeu ]i drept`\ii. }i inimile noastre spun: Amin! ^Drepte ]i adev`rate (sunt) c`ile Tale, Rege al sfin\ilor. Cine nu se va teme de Tine, Doamne ]i nu va m`ri Numele T`u? C`ci Tu singur e]ti sf>nt; c`ci toate na\iunile vor veni ]i se vor [nchina [naintea Ta; c`ci judec`\ile Tale s-au ar`tat." Apocalipsa 15:3, 4
Pilda cu bogatul ]i Laz`r
Luca 16:19-31 Marea greutate pentru mul\i care citesc aceast` scriptur` este c`, de]i o privesc ca o pild`, totu]i ei o judec` ]i trag concluzii din ea ca ]i cum ar fi o expunere literal`. A o privi ca o expunere literal` ar [nsemna a implica ni]te absurdit`\i; de exemplu, c` bogatul a mers [n ^iad" din cauz` c` s-a bucurat de multe binecuv>nt`ri p`m>nte]ti ]i nu i-a dat nimic lui Laz`r, dec>t f`r>mituri. Nici un cuv>nt nu se spune despre r`utatea lui. Apoi, Laz`r a fost binecuv>ntat, nu pentru c` a fost un copil sincer al lui Dumnezeu, plin de credin\` ]i [ncredere, nu pentru c` el a fost bun, ci numai pentru c` a fost s`rac ]i bolnav. Dac` acestea ar fi interpretate literal, singura [nv`\`tur` logic` ce s-ar putea scoate din ea este c`, dac` nu suntem ni]te bie\i cer]etori plini de bube, nu vom intra niciodat` [n fericirea viitoare; ]i c` dac` acum purt`m in sub\ire ]i purpur`, ]i avem hran` din bel]ug [n fiecare zi, suntem siguri de un chin viitor. De asemenea, r>vnitul loc de favoare este ^s>nul lui Avraam"; ]i dac` toat` declara\ia este literal`, s>nul trebuie s` fie ]i el literal, ]i desigur n-ar [nc`pea [n el foarte mul\i din milioanele de bolnavi ]i de s`raci de pe p`m>nt. Dar de ce s` analiz`m absurdit`\ile? Ca pild` este u]or de interpretat. Lucrurile spuse [ntr-o pild` nu sunt niciodat` lucrurile la care se face referire. }tim acest lucru din explica\iile date de Domnul nostru pildelor Sale. C>nd a spus ^gr>u", El a avut [n vedere pe ^fiii [mp`r`\iei", c>nd a spus ^neghin`", El a avut [n vedere pe ^fiii celui r`u", c>nd a spus ^secer`tori", trebuia s` se [n\eleag` servii S`i etc. (Mat. 13). Acelea]i clase au fost reprezentate prin diferite simboluri [n diferite pilde. Astfel ^gr>ul" dintr-o pild` corespunde cu ^servul bun ]i credincios" ]i cu ^fecioarele [n\elepte" din alte pilde. Tot a]a, [n aceast` pild` ^bogatul" reprezint` o clas` de oameni, iar ^Laz`r" o alt` clas`. {n [ncercarea de a explica o pild` ca aceasta, la care Domnul nu ne d` o explica\ie, este desigur potrivit` modestia [n exprimarea opiniei noastre [n privin\a ei. De aceea oferim urm`toarea explica\ie, f`r` nici o [ncercare de a ne impune vederile asupra cititorului, dec>t at>t c>t propria lui judecat` i le-ar putea recomanda ca fiind [n acord cu Cuv>ntul ]i planul lui Dumnezeu. Dup` [n\elegerea noastr`, Avraam a reprezentat pe Dumnezeu, iar ^bogatul" a reprezentat pe poporul lui Israel. Pe vremea c>nd s-a spus aceast` pild`, ]i o vreme [ndelungat` [nainte, evreii se [mbr`cau ^[n purpur` ]i [n m`tase veselindu-se [n str`lucire [n toate zilele" -- fiind primitorii speciali ai favorurilor lui Dumnezeu. Dup` cum spune Pavel: ^Care, deci, este prerogativa iudeului sau care este folosul circumciziunei? Este mare din toate punctele de vedere; mai [nt>i c` lor li s-au [ncredin\at cuvintele (Legea ]i Profe\ia) lui Dumnezeu". F`g`duin\ele f`cute lui Avraam ]i lui David ]i organizarea lor ca {mp`r`\ie tipic` a lui Dumnezeu au investit pe acel popor cu regalitate, cum este reprezentat prin ^purpura" bogatului. Jertfele tipice ale Legii au f`cut din ei, [n sens tipic, o na\iune sf>nt` (dreapt`), lucru reprezentat prin ^inul sub\ire" al bogatului -- simbol al [ndrept`\irii (^inul este dreptatea sfin\ilor"). Apoc. 19:8 Laz`r a reprezentat pe cei de sub lege, [ndep`rta\i din favoarea divin`, care, bolnavi de p`cat, fl`m>nzeau ]i [nsetau dup` dreptate. ^Vame]ii ]i p`c`to]ii" din Israel, c`ut>nd o via\` mai bun` ]i neamurile fl`m>nde dup` adev`r, care-L ^c`utau pe Dumnezeu", au constituit clasa Laz`r. Ace]tia, la vremea c>nd a fost spus` pilda, erau cu totul lipsi\i de acele binecuv>nt`ri divine de care se bucura Israel. Ei z`ceau la poarta bogatului. Nu aveau nici o f`g`duin\` bogat`, de regalitate; nu erau cur`\a\i nici m`car tipic, ci [n boal` moral`, murd`rie ]i p`cat ei erau tovar`]i ai ^c>inilor". {n zilele acelea c>inii erau privi\i ca ni]te creaturi detestabile, iar evreul cur`\at [n mod tipic [i numea pe cei dinafar` ^p`g>ni" ]i ^c>ini", ]i niciodat` n-ar fi m>ncat ]i nu s-ar fi c`s`torit cu ei, ]i nici n-ar fi avut vreun fel de leg`tur` cu ei. Ioan 4:9 {n privin\a [ntreb`rii cum m>ncau ace]tia din ^f`r>miturile" favorii divine care c`deau de la masa [nbel]ugat` a lui Israel, ne dau o cheie cuvintele Domnului c`tre femeia sirofenician`. El a zis c`tre aceast` femeie dintre neamuri: ^Nu este bine (potrivit) a lua p>inea copiilor (a israeli\ilor) ]i a o arunca c>inilor (la p`g>ni)"; iar ea a r`spuns: ^Adev`rat, Doamne; cu toate acestea c>inii m`n>nc` din f`r>miturile ce cad din masa st`p>nilor lor" (Matei 15:26, 27). Isus i-a vindecat fiica, d>ndu-i astfel f`r>mitura de favoare dorit`. A venit [ns` o mare schimbare dispensa\ional` [n istoria Israelului, c>nd ca na\iune ei L-au respins ]i L-au r`stignit pe Fiul lui Dumnezeu. Atunci dreptatea lor tipic` a [ncetat -- atunci promisiunea de regalitate a [ncetat s` mai fie a lor, ]i [mp`r`\ia a fost luat` de la ei pentru a fi dat` unui popor care s` aduc` road` din ea -- Bisericii Evanghelice, ^un neam ales … na\iune sf>nt`" (Tit 2:14; 1 Petru 2:7,9; Matei 21:43). Astfel ^bogatul" a murit fa\` de toate aceste avantaje speciale, ]i cur>nd el (poporul evreu) s-a g`sit [n-tr-o stare de p`r`sire -- [n necaz ]i suferin\`. {n astfel de stare acest popor a suferit din zilele acelea p>n` ast`zi. A murit ]i Laz`r: starea bietelor neamuri ]i a celor ^r`sp>ndi\i" din Israel care-L c`utau pe Dumnezeu a suferit o mare schimbare, fiind du]i de [ngeri (mesageri -- apostoli etc.) [n s>nul lui Avraam. Avraam este reprezentat ca p`rintele credincio]ilor, ]i-i prime]te pe to\i copiii credin\ei, care sunt astfel recunoscu\i ca mo]tenitori ai tuturor f`g`duin\elor f`cute lui Avraam; c`ci copiii dup` trup nu sunt copiii lui Dumnezeu, ci ^fiii promisiunii se socotesc [n s`m>n\` (copii ai lui Avraam)"; ^semin\iei tale care este Christos" -- ]i ^de sunte\i voi ai lui Christos (credincio]i), atunci semin\ie (copii) a lui Avraam sunte\i ]i mo]tenitori dup` f`g`duin\` (avraamic`)" -- Galateni 3:29. Da, terminarea st`rii de lucruri care a existat atunci a fost bine reprezentat` printr-o ilustra\ie, moartea, descompunerea statului na\ional evreu ]i retragerea favorurilor de care Israel se bucurase at>ta timp. Atunci ei au fost respin]i ]i nu li s-a mai ar`tat nici ^o favoare", [n timp ce bietele neamuri, care [nainte fuseser` ^[nstr`ina\i de cet`\enia (str`ini de [ntocmirile statale) lui Israel ]i str`ini de a]ez`mintele f`g`duin\ei (date p>n` atunci numai lui Israel), neav>nd speran\` ]i f`r` Dumnezeu [n lume", au fost adu]i ^aproape prin s>ngele lui Christos", [mp`ca\i cu Dumnezeu. Efeseni 2:12, 13 La simbolurile mor\ii ]i [ngrop`rii folosite pentru a ar`ta descompunerea lui Israel ]i [ngroparea sau ascunderea lor printre alte neamuri, Domnul nostru a mai ad`ugat o ilustra\ie: ^}i [n iad (hades, morm>nt) ridic>ndu-]i ochii s`i, fiind [n chinuri vede pe Avraam de departe" etc. Cei mor\i nu-]i pot ridica ochii, nu pot vedea aproape sau departe, nici nu pot sta de vorb`; c`ci este clar declarat c`, ^nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt unde te duci" ]i despre mor\i se spune c` sunt ^pogor>\i [n locul t`cerii" (Eclesiastul 9:10; Psalmul 115:17). Domnul [ns` a voit s` arate c` peste ei ca popor aveau s` vin` mari suferin\e ]i ^chinuri" dup` dezmembrarea lor na\ional` ]i dup` [ngroparea lor printre alte popoare moarte [n gre]eli ]i p`cate; ]i c` [n zadar vor cere eliberare ]i m>ng>iere de la clasa Laz`r care [nainte fusese dispre\uit`. Iar istoria a confirmat aceast` profe\ie alegoric`. Timp de optsprezece secole, evreii au fost nu numai [n suferin\` mintal` pentru respingerea lor din favoarea lui Dumnezeu ]i pentru pierderea templului lor ]i a altor lucruri necesare aducerii jertfelor, dar au fost ]i persecuta\i necontenit de c`tre toate clasele, inclusiv de c`tre cre]tinii declara\i. De la ace]tia din urm`, evreii au a]teptat mil`, a]a cum se spune [n pild`: ^trimite pe Laz`r, s`-]i ating` v>rful degetului s`u [n ap` ca s`-mi r`coreasc` limba"; dar ^marele ad>nc" stabilit [ntre ei a [mpiedicat lucrul acela. Cu toate acestea, Dumnezeu recunoa]te [nc` leg`tura stabilit` [n leg`m>ntul S`u cu ei ]i [i nume]te fii ai leg`m>ntului (vers. 25). Aceste ^chinuri" au fost pedepsele venite din cauza c`lc`rii leg`m>ntului lor, ]i ele aveau s` vin` peste ei tot at>t de sigur cum aveau s` vin` ]i binecuv>nt`rile promise pentru ascultare. Vezi Leviticul 26. ^Marele ad>nc" reprezint` marea deosebire dintre Biserica Evanghelic` ]i evrei -- cei dint>i bucur>ndu-se de harul liber, de bucurie, m>ng>iere ]i pace, [n calitate de copii adev`ra\i ai lui Dumnezeu, iar cei din urm` \in>nd la lege, care-i condamn` ]i-i chinuie. Prejudecata, m>ndria ]i eroarea, din partea evreiasc`, formeaz` zidul de netrecut al acestei pr`p`stii care-i [mpiedic` pe evrei s` vin` [n starea de fii adev`ra\i ai lui Dumnezeu, accept>nd pe Cristos ]i Evanghelia harului S`u. Zidul de netrecut al acestei pr`p`stii care-i [mpiedic` pe fiii adev`ra\i ai lui Dumnezeu s` mearg` la evrei -- sub robia Legii -- este cuno]tin\a lor c` prin faptele Legii nimeni nu poate fi [ndrept`\it [naintea lui Dumnezeu, ]i c` dac` cineva \ine Legea (i se supune pentru a [ncerca s` se recomande lui Dumnezeu prin ascultare de ea) aceluia Cristos nu-i folose]te la nimic (Galateni 5:2-4). Astfel deci, noi care suntem din clasa Laz`r, s` nu [ncerc`m s` amestec`m Legea cu Evanghelia, ]tiind c` ele nu pot fi amestecate, ]i c` nu-i putem ajuta cu nimic pe aceia care se aga\` [nc` de Lege ]i resping jertfa pentru p`cate dat` de Domnul nostru. Iar ace]tia, nev`z>nd schimbarea de dispensa\ie care a avut loc, sus\in c` a nega Legea ca putere care m>ntuie]te ar [nseamna a nega toat` istoria trecut` a poporului lor, precum ]i a nega toate rela\iile speciale ale lui Dumnezeu cu ^p`rin\ii" lor (promisiuni ]i rela\ii care, din cauza m>ndriei ]i a egoismului, ei nu le-au putut [n\elege ]i folosi); ca atare ei nu pot veni [n s>nul lui Avraam, [n odihna ]i pacea adev`rat` -- partea tuturor copiilor adev`ra\i ai credin\ei. Ioan 8:39; Romani 4:16; Galateni 3:29. Este adev`rat, [n decursul Veacului Evanghelic c>\iva evrei au venit probabil [n credin\a cre]tin`, dar at>t de pu\ini [nc>t au fost ignora\i [ntr-o pild` care reprezint` poporul evreu ca [ntreg. Dup` cum la [nceput bogatul reprezint` pe evreii ortodoc]i (evreii religio]i care \in legea -- n. e.), ]i nu pe cei ^r`sp>ndi\i ai lui Israel", tot a]a, p>n` la sf>r]itul pildei el continu` s` reprezinte o clas` similar`, ]i ca atare nu reprezint` pe acei evrei care au renun\at la Leg`m>ntul Legii ]i au [mbr`\i]at Noul Leg`m>nt, sau pe aceia care au devenit necredincio]i. Cererea ^bogatului" ca ^Laz`r" s` fie trimis la ceilal\i cinci fra\i ai s`i o interpret`m [n felul urm`tor: Poporul din Iudeea, pe vremea c>nd Domnul nostru a spus aceast` pild`, era [n mod repetat numit ^Israel", ^oile cele pierdute ale casei lui Israel", ^cet`\ile lui Israel" etc., deoarece toate semin\iile erau reprezentate acolo; dar de fapt majoritatea poporului era din cele dou` semin\ii, Iuda ]i Beniamin, doar pu\ini din cele zece semin\ii [ntorc>n- du-se din Babilon sub permisiunea general` a lui Cir. Dac` poporul evreu ([n principal cele dou` semin\ii) a fost reprezentat prin acel singur ^bogat", ar fi o armonie numeric` s` [n\elegem c` cei ^cinci fra\i" reprezint` pe cele zece semin\ii [mpr`]tiate peste tot. Cererea referitoare la cei cinci fra\i a fost f`r` [ndoial` adus` [n discu\ie pentru a ar`ta c` toat` favoarea special` a lui Dumnezeu a [ncetat fa\` de tot Israelul (cele zece semin\ii, precum ]i fa\` de cele dou` c`rora li se adresa mai direct). Ni se pare clar c` numai la Israel se refer`, deoarece nici un alt popor n-avea pe ^Moise ]i pe profe\i" ca instructori (vers. 29). Majoritatea din cele zece semin\ii au nesocotit at>t de mult pe Moise ]i pe profe\i, [nc>t nu s-au mai [ntors [n \ara f`g`duin\ei, ci au preferat s` locuiasc` printre idolatri; ]i ca atare era inutil a [ncerca s` mai comunice cu ei, chiar ]i prin unul dintre mor\i -- clasa Laz`r moart` figurativ, dar acum [nviat` figurativ. Efeseni 2:5 De]i pilda nu men\ioneaz` nici o punte de trecere a acestui ^mare ad>nc", alte scripturi arat` c` ad>ncul trebuia s` fie ^stabilit" (Luca 16:26, traducerea King James -- n. e.) numai [n Veacul Evanghelic ]i c` la sf>r]itul lui, ^bogatul" primindu-]i m`sura de pedeaps` pentru p`catele sale,* va trece din aceste necazuri [nfocate peste puntea f`g`duin\elor lui Dumnezeu, [nc` ne[mplinite fa\` de acest popor. *Vezi Isaia 40:1, 2; Romani 11:26-33 ]i Studii [n Scripturi, Vol. 2, pag. 252 Cu toate c`, de secole, evreii au fost amarnic persecuta\i de p`g>ni, de mahomedani ]i de cre]tinii pretin]i, totu]i ei se ridic` acum treptat la libertate ]i influen\` politic`; ]i de]i mare parte din ^str>mtorarea lui Iacov" este acum aproape, totu]i ca popor ei vor fi foarte proeminen\i printre popoare la [nceputul Mileniului. ^V`lul" (2 Corinteni 3:13-16) prejudec`\ii lor exist` [nc`, dar treptat va fi ridicat, pe m`sur` ce r`sare lumina dimine\ii Milenare; nu trebuie s` fim surprin]i auzind despre mari treziri printre evrei ]i c` mul\i ajung s`-L recunoasc` pe Cristos. Ei vor p`r`si astfel starea de hades (moartea na\ional`) ]i chinul, ]i vor ajunge, primii dintre popoare, s` fie binecuv>nta\i de c`tre s`m>n\a adev`rat` a lui Avraam, care este Cristos, Cap ]i corp. Zidul de netrecut al prejudec`\ii ]i m>ndriei lor na\ionale cade [n unele locuri, iar cei smeri\i, cei s`raci [n spirit [ncep, deja, s` se uite spre Acela pe care L-au str`puns ]i s` [ntrebe: Nu este acesta Cristosul? }i pe m`sur` ce privesc, Domnul revars` peste ei spiritul favorii ]i al rug`ciunii (Zaharia 12:10). De aceea, ^Vorbi\i la inima Ierusalimului ]i striga\i c`tre d>nsul c` timpul o]tirei lui s-a [mplinit (timpul lui de suferin\` s-a sf>r]it, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.)" -- Isaia 40:1, 2. Pe scurt, aceast` pild` pare s` [nve\e exact ceea ce explic` apostolul Pavel [n Romani 11:19-32. Din cauza necredin\ei, ramurile naturale au fost rupte, iar ramurile s`lbatice au fost altoite [n butucul f`g`duin\ei lui Avraam. Pilda las` pe evrei [n necazul lor ]i nu se refer` la restabilirea lor final` [n favoare -- f`r` [ndoial`, fiindc` aceasta nu era legat` de aspectul subiectului tratat; dar Pavel ne asigur` c` atunci c>nd va intra plin`tatea neamurilor -- num`rul deplin dintre neamuri ca s` completeze Mireasa lui Cristos -- ^prin mila voastr` (a Bisericii) s` se miluiasc` ]i ei (Israelul natural)". El ne asigur` c` acesta este leg`m>ntul lui Dumnezeu cu Israelul trupesc (care a pierdut f`g`duin\ele mai [nalte spirituale, dar sunt totu]i posesorii anumitor f`g`duin\e p`m>nte]ti), ca s` devin` na\iunea de c`petenie a p`m>ntului. Ca dovad` la aceast` declara\ie, el citeaz` din profe\i zic>nd: ^Veni-va din Sion M>ntuitorul (Biserica glorificat`) ]i va [ntoarce nepietatea de la Iacob (s`m>n\a trupeasc`)". ^({n) adev`r sunt [n privin\a evangheliei (chem`rii de sus) neamici (respin]i), pentru voi; dar [n privin\a alegerii, iubi\i pentru p`rin\i … C`ci Dumnezeu a [nchis pe to\i [n necredin\`, ca s`-i miluiasc` pe to\i. O, ad>nc al bog`\iei ]i al [n\elepciunii ]i al ]tiin\ei lui Dumnezeu!" Romani 11:26-33
Pilda cu oile ]i caprele -- Matei 25:31-46 ^}i vor merge ace]tia la chinul etern (pedeapsa ve]nic`, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.), iar drep\ii [n via\` etern`." (vers. 46) De]i, dup` cum am v`zut, Scripturile nu [nva\` doctrina blasfematoare a chinului ve]nic, totu]i ele [nva\` foarte accentuat pedeapsa ve]nic` a celor r`i, clasa reprezentat` [n aceast` pild` prin ^capre". S` examin`m pilda, ]i apoi sentin\a pronun\at` la sf>r]itul ei. S-a spus pe drept c` ^ordinea este prima lege a cerului"; totu]i pu\ini, credem noi, []i dau sema c>t de adev`rat este acest lucru. Privind [n urm` peste planul veacurilor, nimic nu vedem care s` dea o dovad` at>t de concludent` despre un Conduc`tor divin, ca ordinea observat` [n toate aspectele acestui plan. Dumnezeu a avut timpuri ]i perioade definite ]i declarate pentru fiecare parte a lucr`rii Sale; ]i la sf>r]itul fiec`reia din aceste perioade a fost o [ncheiere a lucr`rii ei ]i o evacuare a molozului, ca preg`tire pentru [nceperea lucr`rii noi a dispensa\iei urm`toare. Astfel, la sf>r]itul Veacului Iudeu se observ` ordine -- o secerare ]i o separare complet` a clasei ^gr>u" de clasa ^pleav`"; ]i o deplin` respingere din favoarea lui Dumnezeu a clasei din urm`. Cu cei pu\ini care au fost judeca\i vrednici la sf>r]itul acelui veac a [nceput un veac nou -- Veacul Evanghelic. }i acum noi ne g`sim [n mijlocul scenelor de [ncheiere, [n ^seceri]ul" acestui veac; ^gr>ul" ]i ^neghina", care au crescut [mpreun` [n timpul acestui veac, sunt [n proces de separare. Cu clasa dint>i, al c`rei Cap este Domnul nostru Isus, un veac nou este pe punctul de a fi inaugurat, iar ace]tia care sunt ^gr>u" vor domni ca regi ]i preo\i [n noua dispensa\ie, [n timp ce elementul ^neghin`" este judecat ca fiind complet nevrednic de acea favoare. {n timp ce observ`m aceast` ordine [n leg`tur` cu Veacul Iudeu ]i cu cel care tocmai se [ncheie, Domnul nostru ne informeaz` prin pilda pe care o analiz`m c` aceea]i ordine va fi observat` ]i [n leg`tur` cu veacul care urmeaz` acestui Veac Evanghelic. Seceri]ul Veacului Iudeu a fost asem`nat cu desp`r\irea gr>ului de pleav`; seceri]ul acestui veac cu desp`r\irea gr>ului de neghin`, iar seceri]ul Veacului Milenar cu desp`r\irea oilor de capre. C` pilda cu oile ]i caprele se refer` la Veacul Milenar este indicat clar [n versetele 31 ]i 32: ^C>nd va veni Fiul Omului [n m`rirea Sa, ]i to\i sfin\ii [ngeri cu d>nsul, atunci va ]edea pe tronul m`ririi Sale. }i se vor aduna [naintea Lui toate popoarele ]i El ([i) va desp`r\i pe d>n]ii unul de altul, precum desparte p`storul oile de capre". Dup` cum [n veacul prezent, fiecare fapt` a celor ce sunt [n [ncercare (Biserica) constituie o parte din acel caracter care, la timpul cuvenit, va hot`r[ decizia final` a Judec`torului [n cazul nostru, la fel va fi ]i cu lumea (^popoarele") [n veacul viitor. Dup` cum [n veacul prezent [ncercarea majorit`\ii membrilor individuali ai Bisercii se sf>r]e]te ]i se ajunge la o decizie [n cazul lor cu mult timp [nainte de sf>r]itul veacului (2 Timotei 4:7, 8), la fel sub domnia Milenar` decizia [n unele cazuri individuale se va lua cu mult [nainte de sf>r]itul veacului (Isaia 65:20); dar [n fiecare veac este un ^seceri]" sau un timp general de separare la sf>r]itul veacului. {n zorii Veacului Milenar, dup` timpul de ^str>mtorare mare", va fi o adunare a popoarelor aflate [n via\`, [naintea lui Cristos, ]i la timpul ]i [n ordinea stabilit`, mor\ii tuturor popoarelor vor fi chema\i s` se prezinte [naintea scaunului de judecat` al lui Cristos -- nu ca s` primeasc` o sentin\` imediat`, ci ca s` primeasc` o [ncercare individual` corect` ]i impar\ial` (Ezechiel 18:2-4, 19, 20), sub cele mai favorabile [mprejur`ri, rezultatul [ncerc`rii acesteia fiind o sentin\` final`, ca vrednici sau nevrednici de via\` ve]nic`.* *Vezi Studii [n Scripturi, Vol. 1, Cap. 8 -- Ziua de judecat` Scena acestei pilde este, prin urmare, dup` timpul de str>mtorare, c>nd popoarele vor fi fost supuse, Satan legat (Apocalipsa 20:1, 2) ]i autoritatea {mp`r`\iei lui Cristos stabilit`. {nainte de aceasta, Mireasa lui Cristos (Biserica biruitoare) va fi fost a]ezat` cu El pe tronul S`u de putere spiritual` ]i va fi luat parte la executarea judec`\ilor din marea zi a m>niei. Atunci Fiul Omului ]i Mireasa Sa, Biserica glorificat`, se vor descoperi ]i vor fi v`zu\i de oameni cu ochii [n\elegerii, ]i ^vor str`luci ca soarele [n {mp`r`\ia P`rintelui lor". Matei 13:43 Aici este Noul Ierusalim a]a cum l-a v`zut Ioan (Apocalipsa 21), ^… cetatea cea sf>nt` (simbol al guvernului) … pogor>ndu-se de la Dumnezeu din cer". {n decursul timpului de str>mtorare el se va cobor[, ]i [nainte de sf>r]itul lui, el va atinge p`m>ntul. Aceasta este piatra desprins` din mun\i f`r` ajutorul vreunei m>ini (dar prin puterea lui Dumnezeu), ]i apoi ea va deveni un munte ({mp`r`\ie) mare care va umple tot p`m>ntul (Daniel 2:35), venirea ei sf`r>m>nd [n buc`\i [mp`r`\iile rele ale prin\ului [ntunericului. Daniel 2:34, 35 Aici este acea glorioas` cetate (guvern) g`tit` ca o mireas` [mpodobit` pentru b`rbatul ei (Apocalipsa 21:2), ]i devreme, [n zorii zilei milenare, popoarele vor [ncepe s` umble [n lumina ei (vers. 24). Acestea vor putea s`-]i aduc` [n cetate m`rirea ]i onoarea lor, dar ^nu va intra [ntr->nsa tot ce este spurcat (adic` s` devin` parte din ea)" etc., cu nici un chip (vers. 27). Aici, din mijlocul tronului iese un izvor curat, cu apa vie\ii (adev`rul neamestecat cu eroare), iar ^Spiritul ]i mireasa zic: Vino! … }i cel [nsetat s` vin`; ]i cel ce voie]te s` ia apa vie\ii [n dar" (Apocalipsa 22:17). Aici va [ncepe probarea lumii, ziua cea mare de judecat` a lumii -- o mie de ani.* *Vezi Studii [n Scripturi, Vol. 1, Cap. 8 -- Ziua de judecat` Dar chiar ]i [n acest timp favorizat, de binecuv>ntare ]i vindecare a popoarelor, c>nd Satan va fi legat, c>nd r`ul va fi oprit, c>nd omenirea va fi [n proces de eliberare din str>nsoarea mor\ii, ]i c>nd cuno]tin\a de Domnul va umple [ntreg p`m>ntul, se vor dezvolta dou` clase, pe care Domnul nostru le aseam`n` aici cu oile ]i caprele. El ne spune c` pe acestea le va desp`r\i. Clasa oilor -- cei ce sunt bl>nzi, ascult`tori ]i dornici s` se lase condu]i, vor fi aduna\i [n decursul Veacului Milenar la dreapta Judec`torului -- simbol al aprob`rii ]i favorii; dar clasa caprelor [nd`r`tnice ]i [nc`p`\>nate, [ntotdeauna c`\`r>ndu-se pe st>nci -- c`ut>nd [nt>ietate ]i aprobare printre oameni -- ]i hr`nindu-se cu resturi s`r`c`cioase, [n timp ce oile pasc [n p`]unile bogate ale adev`rului date de bunul P`stor -- acestea vor fi adunate de partea st>ng` a Judec`torului, opusul pozi\iei de favoare -- ca subiec\i ai dizgra\iei ]i condamn`rii Lui. Pentru a fi [ndeplinit` aceast` lucrare de desp`r\ire a oilor ]i caprelor se va cere [ntregul Veac Milenar. {n decursul acelui veac, fiecare individ, ajung>nd treptat la o cuno]tin\` de Dumnezeu ]i de voin\a Sa, []i va lua locul la dreapta favorii sau la st>nga dizgra\iei, dup` cum vor profita sau vor neglija ocaziile din acea epoc` de aur. P>n` la sf>r]itul acelui veac, toat` omenirea va fi fost a]ezat` [n dou` clase, [ntocmai cum este ar`tat [n pild`. Sf>r]itul acelui veac va fi sf>r]itul [ncerc`rii sau judec`\ii lumii, ]i atunci se va face plasarea final` a celor dou` clase. R`splata clasei ^oilor" Sale le va fi acordat` fiindc` pe parcursul veacului de [ncercare ]i disciplinare, ei au cultivat ]i au manifestat frumosul caracter de iubire, pe care Pavel [l descrie ca fiind [mplinirea legii lui Dumnezeu (Romani 13:10). Ei vor fi manifestat acest spirit unii fa\` de al\ii [n [mprejur`rile de cea mai mare nevoie; iar ceea ce vor fi f`cut ei unul pentru altul va fi socotit de c`tre Domnul ca fiind f`cut Lui, socotindu-i pe to\i ca fra\ii Lui -- copiii lui Dumnezeu, de]i ei vor fi de natur` uman`, [n timp ce El este de natur` divin`. Condamnarea clasei ^caprelor" este ar`tat` c` va fi pentru lipsa acestui spirit al iubirii. {n acelea]i [mprejur`ri favorabile ca ]i ^oile", ei se vor [mpotrivi cu voia influen\ei modelatoare a disciplin`rii Domnului ]i []i vor [mpietri inimile. Bun`tatea lui Dumnezeu nu-i va conduce spre o poc`in\` adev`rat`, ci, asemenea lui faraon, ei vor profita de bun`tatea Lui ]i vor face r`u. ^Caprele", care nu vor fi dezvoltat elementul iubirii, legea vie\ii ]i a {mp`r`\iei lui Dumnezeu, vor fi socotite nevrednice de via\` ve]nic` ]i vor fi distruse, [n timp ce ^oile", care vor fi dezvoltat asem`narea cu Dumnezeu (iubirea), ]i o vor fi dovedit-o [n caracterul lor, vor fi instala\i ca st`p>nitori subordona\i ai p`m>ntului pentru veacurile viitoare. La sf>r]itul Veacului Milenar, la punerea [n ordine final` a afacerilor umane, Cristos Se va adresa oilor Sale astfel: ^Veni\i, binecuv>nta\ii P`rintelui Meu! mo]teni\i [mp`r`\ia cea g`tit` vou` de la [ntemeierea lumii". Este clar c` ^oile" c`rora li se adreseaz` aici, la [ncheierea Mileniului, nu sunt oile din Veacul Evanghelic, Biserica Evanghelic`, ci sunt acele ^alte oi" la care S-a referit Domnul [n Ioan 10:16. Iar {mp`r`\ia preg`tit` pentru ei [n planul divin, de la [ntemeierea lumii, nu este {mp`r`\ia preg`tit` pentru Biserica Evanghelic`. Biserica []i va primi {mp`r`\ia la [nceputul Mileniului, dar aceasta este {mp`r`\ia preg`tit` pentru ^oile" din Veacul Milenar. {mp`r`\ia lor va fi st`p>nirea peste p`m>nt, care la [nceput i-a fost dat` lui Adam, dar care a fost pierdut` prin p`cat, ]i care va fi iar`]i restaurat` c>nd omul va fi adus la perfec\iune ]i astfel f`cut potrivit s` o primeasc` ]i s` se bucure de ea. Aceast` st`p>nire nu va fi st`p>nirea unora din neamul omenesc peste al\ii, ci o st`p>nire comun`, [n care fiecare om va fi rege ]i to\i vor avea drepturi ]i privilegii egale [n [nsu]irea ]i folosirea tuturor bunurilor p`m>ntului. Acesta va fi un popor suveran -- o republic` mare ]i grandioas` pe baza unei drept`\i perfecte, [n care drepturile fiec`rui om vor fi respectate, pentru c` ^regula de aur" va fi scris` [n toate inimile ]i fiecare om va iubi pe aproapele s`u ca pe sine [nsu]i. St`p>nirea tuturor va fi peste [ntreg p`m>ntul ]i peste toate rezervele binecuv>nt`rii lui bogate ]i generoase (Genesa 1:28; Psalmul 8:5-8). {mp`r`\ia lumii, care va fi dat` la sf>r]itul Mileniului celor des`v>r]i\i ]i vrednici din neamul omenesc r`scump`rat, se deosebe]te clar de toate celelalte prin faptul c` este numit` [mp`r`\ia preg`tit` pentru ei ^de la [ntemeierea lumii", p`m>ntul fiind f`cut ca s` fie locuin\a ]i [mp`r`\ia ve]nic` a oamenilor perfec\i. Dar {mp`r`\ia d`ruit` lui Cristos, [n care Biserica, ^Mireasa" Lui, devine ^[mpreun` mo]tenitoare", este o [mp`r`\ie spiritual`, ^c>nd va desfiin\a toat` domnia ]i toat` autoritatea ]i puterea" ]i care, de asemenea, ^nu va avea sf>r]it", {mp`r`\ia Milenar` a lui Cristos, care va avea sf>r]it, fiind numai [nceputul puterii ]i domniei lui Cristos (1 Corinteni 15:24-28). Aceast` [mp`r`\ie cereasc`, spiritual`, f`r` sf>r]it, a fost preg`tit` cu mult` vreme [nainte de [ntemeierea P`m>ntului -- [nceputul ei fiind recunoscut [n Cristos, ^[nceputul facerii lui Dumnezeu". Ea a fost inten\ionat` pentru Cristos Isus, {nt>iul-n`scut; dar chiar ]i Biserica, Mireasa ]i mo]tenitoarea [mpreun` cu El, a fost aleas` sau hot`r>t`, de asemenea [n El, [nainte de [ntemeierea lumii. Efeseni 1:4 {mp`r`\ia sau conducerea P`m>ntului este [mp`r`\ia care a fost [n preg`tire pentru omenire de la [ntemeierea lumii. A fost folositor ca omul s` sufere ]ase mii de ani sub st`p>nirea r`ului, pentru a afla rezultatele lui inevitabile, de suferin\` ]i moarte, pentru ca prin contrast s` se dovedeasc` dreptatea, [n\elepciunea ]i bun`tatea legii iubirii lui Dumnezeu. Apoi se va cere a ]aptea mie de ani, sub domnia lui Cristos, pentru a-l restabili din ruin` ]i moarte la starea des`v>r]it`, prin aceasta preg`tindu-l ca s` mo]teneasc` ^[mp`r`\ia cea g`tit`" lor ^de la [ntemeierea lumii". {mp`r`\ia aceea, [n care to\i vor fi regi, va fi o republic` mare, universal`, a c`rei stabilitate ]i influen\` binecuv>ntat` vor fi asigurate prin perfec\iunea tuturor cet`\enilor ei, un rezultat care este mult dorit acum, dar care este o imposibilitate din cauza p`catului. {mp`r`\ia lui Cristos [n decursul Mileniului va fi [ns`, o teocra\ie care va c>rmui lumea ([n decursul perioadei de imperfec\iune ]i restaurare) f`r` a se \ine seama de consim\`m>ntul sau aprobarea ei. Fra\ii din Biserica Evanghelic` nu sunt singurii ^fra\i" ai lui Cristos. To\i cei care vor fi restabili\i atunci la perfec\iune vor fi recunoscu\i ca fii ai lui Dumnezeu -- fii [n acela]i sens [n care Adam a fost fiu al lui Dumnezeu (Luca 3:38) -- fii umani. }i to\i fiii lui Dumnezeu, fie c` sunt umani fie c` nu, de pe planul [ngeresc sau divin, sunt fra\i. Iubirea Domnului nostru pentru ace]tia, pentru fra\ii S`i umani, este exprimat` aici. Dup` cum lumea are acum ocazia s` serveasc` celor care [n cur>nd vor fi fii divini ai lui Dumnezeu ]i fra\i ai lui Cristos, tot a]a [n timpul veacului viitor va avea ocazie [mbel]ugat` s` serveasc` (unul altuia) fra\ilor umani. Popoarele care au mers [n moarte, c>nd vor fi aduse iar`]i [n existen\`, vor avea nevoie de hran`, [mbr`c`minte ]i ad`post. Oric>t de mari au fost posesiunile lor [n via\a prezent`, moartea i-a adus pe to\i la acela]i nivel: pruncul ]i omul matur, milionarul ]i s`racul, [nv`\atul ]i ne[nv`\atul, educatul ]i ignorantul ]i degradatul, to\i vor avea ocazie din bel]ug pentru exercitarea bun`voin\ei, ]i astfel vor fi privilegia\i s` fie lucr`tori [mpreun` cu Dumnezeu. Aici ni se aminte]te de ilustra\ia dat` [n cazul lui Laz`r: Isus doar l-a trezit din moarte, iar apoi prietenilor care se bucurau li s-a permis s`-i desfac` [nvelitoarea de p>nz`, s`-l [mbrace ]i s`-l hr`neasc`. Mai mult, se spune despre ei c` sunt ^bolnavi" ]i ^[n [nchisoare" (mai potrivit, sub paz`). Morm>ntul este marea [nchisoare [n care milioanele din omenire au fost \inu\i [n captivitate inco]tient`; dar c>nd vor fi elibera\i din morm>nt, restabilirea lor la perfec\iune nu va fi o lucrare instantanee. Nefiind [nc` perfec\i, ei pot fi numi\i [n mod potrivit bolnavi, ]i sub paz`; nu mor\i, ]i nici [nc` des`v>r]i\i [n via\`; ]i orice stare [ntre acestea dou` poate fi [n mod potrivit simbolizat` prin boal`. Ei vor continua s` fie sub supraveghere sau paz` p>n` c>nd se vor [ns`n`to]i -- vor fi perfec\i fizic, mintal ]i moral. {n acel timp vor fi ocazii abundente pentru ajutorare reciproc`, simpatie, instruire ]i [ncurajare, ]i orice lips` de ajutor va marca o lips` a spiritului de iubire al Domnului. Deoarece nu toat` omenirea va fi ridicat` deodat`, ci treptat, [n timpul miei de ani, fiecare grup nou va g`si o armat` de ajutoare [n cei care [i vor fi precedat. Iubirea ]i bun`voin\a pe care oamenii le vor ar`ta atunci unii fa\` de al\ii (fra\ii lui Cristos) va fi socotit` de {mp`rat ca fiind ar`tat` fa\` de El. Ca baz` a onorurilor ]i favorurilor conferite celor drep\i nu se vor cere ceva fapte mari: ei vor trebui doar s` vin` [n armonie cu legea lui Dumnezeu de iubire ]i s` o dovedeasc` prin faptele lor. ^Iubirea este [ndeplinirea legii (Romani 13:10), ]i ^Dumnezeu este iubirea". Astfel, c>nd omul va fi restabilit iar`]i la chipul lui Dumnezeu -- ^foarte bun" -- omul, de asemenea, va fi o expresie vie a iubirii. ^Mo]teni\i [mp`r`\ia cea g`tit` vou` de la [ntemeierea lumii", nu [nseamn` c` omul va st`p>ni independent de legea ]i suprema\ia divin`; c`ci, cu toate c` la [nceput Dumnezeu a dat omului st`p>nirea p`m>ntului ]i inten\ioneaz` s` i-o dea iar`]i c>nd El [l va fi preg`tit pentru aceast` mare [ncredere, totu]i nu trebuie s` presupunem c` Dumnezeu are [n inten\ie ca omul s-o conduc` altfel dec>t sub sau [n armonie cu legea Sa suprem`. ^Fie voia Ta precum [n cer ]i pe p`m>nt", trebuie s` fie ve]nic principiul de guvernare. Omul va conduce de atunci [ncolo domeniul s`u [n armonie cu legea cerului -- bucur>ndu-se continuu s`-I fac` voia Aceluia a c`rui favoare [nseamn` via\` ]i ^la dreapta" c`ruia (starea de favoare) ^sunt desf`t`ri f`r` cap`t" (Psalmul 16:11). O, cine nu va zice, ^Gr`bi\i-v` veacuri ale gloriei!" ]i nu va da slav` ]i cinste Aceluia ale c`rui planuri iubitoare [nfloresc [n asemenea plin`tate a binecuv>nt`rii? S` examin`m acum mesajul c`tre cei de la st>nga -- ^Duce\i-v` de la Mine, blestema\ilor (condamna\ilor)" -- condamna\i ca vase nepotrivite pentru slava ]i onoarea vie\ii, care n-a\i cedat influen\elor de modelare ]i formare ale iubirii divine. C>nd ace]ti ^fra\i" au fost fl`m>nzi ]i [nseta\i, sau goi, bolnavi ]i [n [nchisoare, nu le-a\i servit necesit`\ile, astfel dovedindu-v` continuu lipsi\i de armonie cu cetatea ([mp`r`\ia) cereasc`; pentru c`, [n nici un caz, ^nu va intra [ntr->nsa tot ce este spurcat". Decizia sau sentin\a [n privin\a acestei clase este: ^Duce\i-v` de la Mine, blestema\ilor, [n focul cel etern (simbolul distrugerii) care este g`tit diavolului ]i [ngerilor lui". {n alt` parte (Evrei 2:14), citim, f`r` s` fie simbol, c` Cristos ^s` desfiin\eze pe cel ce are st`p>nirea mor\ii, adic` pe diavolul". ^}i vor merge ace]tia (^caprele") la chinul etern (pedeapsa ve]nic`, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.) (grece]te, aionios -- durabil), iar drep\ii [n via\` etern` (grece]te, aionios -- durabil`)". Pedeapsa va fi tot at>t de durabil` ca ]i r`splata. Am>ndou` vor fi ve]nice. Caracterul ve]nic al pedepsei fiind astfel stabilit, r`m>ne un singur punct deschis pentru discu\ii, ]i anume, natura pedeapsei. Lua\i concordan\a biblic` ]i c`uta\i ce spune marele Judec`tor despre pedeapsa p`c`to]ilor cu voia, care dispre\uiesc ]i resping toate preg`tirile Sale binecuv>ntate f`cute pentru ei prin Cristos. Ce g`si\i? Spune Dumnezeu c` p`c`to]ii vor tr`i ve]nic [n chinuri? Nu; nu g`sim nici un singur text [n care acelei clase s`-i fie promis` via\` [n vreo stare. Declara\iile lui Dumnezeu ne asigur` c` [n cele din urm` El va avea un univers curat, lipsit de ruina p`catului ]i a p`c`to]ilor, deoarece ^Iehova … pe to\i nelegiui\ii [i nimice]te". Psalmul 145:20 Dar, de]i nu g`sim nici un verset [n Biblie care s` spun` c` aceast` clas` poate avea via\` [n chinuri, sau [n oricare alt` stare, g`sim totu]i numeroase pasaje care [nva\` contrariul. Din acestea d`m doar c>teva ca exemple: ^… plata p`catului este moartea" (Romani 6:23), ^Omul ce p`c`tuie]te acela va muri" (Ezechiel 18:4, 20). ^… iar nelegiui\ii vor pieri" (Psalmul 37:20). ^{nc` pu\in ]i nelegiuitul nu va mai fi" (Psalmul 37:10). Astfel Dumnezeu ne-a spus clar natura pedepsei ve]nice a celor r`i -- c` va fi moartea, nimicirea. Ideile false despre planul lui Dumnezeu de a proceda cu cei incorigibili, [nv`\ate tot timpul [ncep>nd de la marea ^apostazie" care a culminat [n papalitate, ]i [ntroduse [n min\ile noastre [nc` din copil`rie, sunt singurele responsabile pentru opinia sus\inut` [n general, c` pedeapsa ve]nic` preg`tit` pentru p`c`to]ii cu voia este o via\` [n chinuri. Aceast` p`rere este sus\inut`, [n ciuda nenum`ratelor declara\ii clare ale Cuv>ntului lui Dumnezeu c` pedeapsa lor va fi moartea. Aici Pavel declar` foarte explicit care va fi pedeapsa. Vorbind despre aceea]i Zi Milenar` ]i despre aceea]i clas`, care, [n ciuda tuturor ocaziilor favorabile de atunci ]i a cuno]tin\ei depline, nu vor veni [n armonie cu Cristos, ]i ca atare nu ^cunosc pe Dumnezeu" [n adev`ratul sens ]i ^nici nu ascult`", el zice c`, ^vor fi pedepsi\i". Da, dar ce fel de pedeaps`? El ne spune ce fel: ^etern` pierzare (nimicire din care nu va mai fi revenire, r`scump`rare sau [nviere -- Evrei 10:26-29) de la fa\a Domnului ]i de la m`rirea puterii Sale" (2 Tesaloniceni 1:9). Aceast` pierzare este reprezentat` [n pild` prin ^focul cel etern care este g`tit diavolului ]i [ngerilor lui" ]i este ^lacul de foc care arde cu pucioas`", care este moartea a doua (Apocalipsa 20:14; 19:20), [n care este trimis` clasa ^caprelor" din aceast` pild`. Matei 25:41 Astfel se pot vedea imediat, c>nd sunt privite din punct de vedere corect, semnifica\ia ]i caracterul ra\ional al acestei declara\ii privind pedeapsa ve]nic`. Focul din pild`, prin care se va realiza pedeapsa (nimicirea), nu va fi un foc literal, deoarece ^focul" este un simbol la fel cum sunt ]i ^oile" ]i ^caprele". Focul aici, ca ]i [n alte locuri, simbolizeaz` nimicirea ]i nicidecum p`strarea. Am putea l`sa acest subiect aici ]i s` consider`m c` am ar`tat pe deplin c` pedeapsa ve]nic` a clasei ^caprelor" va fi nimicirea, dar [ndrept`m aten\ia asupra unui alt punct care argumenteaz` adev`rul asupra acestui subiect. Ne referim la cuv>ntul grecesc kolasin, tradus ^chin" (^pedeaps`", [n traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.) [n versetul 46. Acest cuv>nt nu con\ine nici cea mai vag` idee de chin. Semnifica\ia lui principal` este a t`ia, a cur`\a, sau a tunde de crengi, ca [n cur`\area arborilor; iar al doilea sens este a re\ine. Cei r`i vor fi re\inu\i sau t`ia\i pe vecie de la via\` [n a doua moarte. Ilustra\ii de folosire a cuv>ntului kolasin se pot g`si u]or [n scrierile clasice grece]ti. Cuv>ntul grecesc pentru ^chin" este basinos, un cuv>nt care nu are nici o leg`tur` cu cuv>ntul kolasin. Cuv>ntul kolasin, folosit [n Matei 25:46, apare numai [nc` [ntr-un loc [n Biblie [n 1 Ioan 4:18, unde este tradus nepotrivit prin ^chinuire" [n Biblia de la 1874, [n timp ce ar trebui tradus, ^frica are re\inere". Cei care au Concordan\a Analitic` de Young (Young's Analytical Concordance), vor vedea (pagina 995) c` defini\ia cuv>ntului kolasin este, ^t`iere, cur`\are, re\inere". Iar autorul lui Emphatic Diaglott, dup` ce a tradus kolasin [n Matei 25:46 prin cuv>ntul ^t`iere", spune [ntr-o not` de subsol: ^Versiunea Comun` ]i multe alte traduceri moderne redau cuvintele kolasin aionion prin @pedeaps` ve]nic`#, d>nd ideea, a]a cum se interpreteaz` [n general, de basinos, care [nseamn` chin. Kolasin [n diferitele lui forme se afl` numai [n alte trei locuri [n Noul Testament: Fapte. Ap. 4:21; 2 Petru 2:9; 1 Ioan 4:18. El se trage din cuv>ntul kolazoo, care [nseamn`: 1. a t`ia jos, cum ar fi t`ierea ramurilor din arbori, a cur`\a; 2. a \ine [n fr>u, a restr>nge. Grecii scriu: @C`ru\a]ul \ine [n fr>u (kolazei) caii s`i n`valnici#; 3. A corecta, a pedepsi. A t`ia o persoan` de la via\` sau din societate, sau chiar a o re\ine, este socotit ca pedeaps`, ]i de aceea a ap`rut aceast` a treia utilizare sau utilizare metaforic` a cuv>ntului. A fost adoptat` prima semnifica\ie ([n Diaglott), pentru c` se potrive]te mai bine cu a doua parte a frazei, p`str>nd astfel for\a ]i frumuse\ea antitezei. Cei drep\i merg [n via\`, cei r`i la t`ierea de la via\`, la moarte -- 2 Tesaloniceni 1:9." Acum s` analiz`m cu aten\ie textul ]i s` observ`m antiteza, contrastul, ar`tat [ntre r`splata ^oilor" ]i r`splata ^caprelor", pe care o d` ideea corect` a cuv>ntului kolasin -- o clas` merge [n via\` ve]nic`, iar cealalt` este ve]nic t`iat` de la via\` -- re\inut` pentru totdeauna [n moarte. }i aceasta se potrive]te exact cu ceea ce declar` peste tot Scripturile cu privire la plata sau pedeapsa pentru p`catul voit. S` ne oprim un moment la cuvintele din versetul 41: ^Duce\i-v` de la Mine, blestema\ilor (r`scump`ra\i o dat` prin Cristos din blestemul sau condamnarea la moarte a lui Adam, dar acum condamna\i sau blestema\i ca vrednici de moartea a doua, de c`tre Cel ce i-a r`scump`rat de sub primul blestem), [n focul cel etern (simbolul nimicirii ve]nice) care este g`tit diavolului ]i [ngerilor (slujitorilor) lui". S` ne amintim c` aceasta va fi sentin\a definitiv` la [ncheierea [ncerc`rii finale -- la [ncheierea Mileniului; ]i c` atunci nimeni nu va mai fi servul lui Satan din cauza ignoran\ei sau f`r` voia sa, a]a cum mul\i sunt ast`zi, c`ci marele Eliberator, Cristos, va [nl`tura ispitele din afar` ]i va da ajutor pentru corectare personal`, ceea ce va permite tuturor care vor vrea, s` scape de sl`biciunile [nn`scute ]i s` ajung` la perfec\iune. Aceste ^capre", care iubesc r`ul ]i servesc lui Satan, sunt mesagerii (^[ngerii") lui Satan. Pentru ace]tia ]i pentru Satan (]i nu pentru al\ii), Dumnezeu a preg`tit moartea a doua -- nimicirea ve]nic`. Foc va veni din cer de la Dumnezeu ]i-i va mistui. Oricine poate aprecia ce este focul mistuitor sau nimicitor, dac` ochii nu-i sunt [mpiedica\i de [nv`\`tur` fals` ]i de prejudecat`. Nimeni n-a auzit vreodat` despre un foc care p`streaz`; ]i deoarece focul niciodat` nu p`streaz`, ci totdeauna mistuie, Dumnezeu [l folose]te ca simbol al nimicirii totale. Apocalipsa 20:9
Lacul ce arde cu foc ]i
cu pucioas`; aceasta este moartea cea de a doua Apocalipsa 19:20; 20:10, 14, 15; 21:8 ^Lacul de foc care arde cu pucioas`" este men\ionat de c>teva ori [n cartea Apocalipsei, carte care to\i cre]tinii admit c` este o carte de simboluri. Cu toate acestea, [n general ei g>ndesc ]i vorbesc despre acest simbol special ca despre o declara\ie literal` care d` sprijin puternic doctrinei chinului ve]nic, [n ciuda faptului c` acest simbol are o defini\ie clar` ]i [nseamn` moartea a doua: ^}i moartea ]i infernul s-au aruncat [n lacul cel de foc. Acesta este moartea cea de a doua" (Apocalipsa 20:14). Uneori se vorbe]te despre el ca despre ^lacul de foc, care arde cu pucioas`" (Apocalipsa19:20), elementul ^pucioas`" fiind men\ionat ca s` intensifice simbolul distrugerii, moartea a doua; pucioasa arz>nd` fiind unul din cele mai ucig`toare elemente cunoscute. Ea este distrug`toare pentru toate formele de via\`. Simbolul acestui lac de foc este ar`tat, mai departe, prin faptul c` ^fiara" simbolic` ]i ^profetul cel mincinos" simbolic, ]i moartea ]i infernul (hadesul), precum ]i diavolul ]i urma]ii s`i, sunt distru]i [n el. Apocalipsa 19:20; 20:10, 14, 15; 21:8 Aceast` nimicire sau moarte este numit` moartea a doua, spre deosebire de moartea dint>i sau moartea adamic`, nu fiindc` are semnifica\ia c` tot ce merge [n ea moare a doua oar`. De exemplu, moartea (dint>i sau adamic`) ]i hadesul, morm>ntul, vor fi aruncate [n el -- pentru a se [ndeplini aceast` lucrare se va cere [ntregul Mileniu -- ]i [n nici un sens n-au mai fost nimicite [nainte. Tot a]a, nici ^diavolul", ^fiara" ]i ^profetul cel mincinos", n-au mai fost nimicite [nainte. Din [nt>ia moarte sau moartea adamic` s-a preg`tit o [nviere. De aceea to\i cei din morminte vor ie]i afar`. Revelatorul declar` profetic: ^}i marea a dat pe mor\ii cei dintr->nsa; ]i moartea ]i infernul (hadesul, morm>ntul) au dat pe mor\ii cei dintr->nsele … }i am v`zut pe mor\i, pe cei mici ]i pe cei mari st>nd [naintea lui Dumnezeu ]i c`r\i s-au deschis" (Apocalipsa 20:13, 12). {n planul lui Dumnezeu pentru r`scump`rarea neamului omenesc din condamnarea adamic`, aceasta este numit` ^somn", at>t [n Vechiul c>t ]i [n Noul Testament. {n istoria lui Israel, despre cei buni ]i despre cei r`i se spune [n mod repetat c` au ^adormit cu p`rin\ii lor". Apostolii au folosit acela]i simbol, iar Domnul nostru de asemenea. Dar [n leg`tur` cu moartea a doua nu se folose]te un asemenea simbol. Dimpotriv`, pentru a o simboliza sunt folosite cele mai tari ilustra\ii ale nimicirii totale, complete, cum ar fi, ^focul ]i pucioasa", deoarece aceasta va fi o nimicire din care nu va fi nici o revenire. Fericit g>nd! Moartea adamic` (care a cerut toat` omenirea pentru p`catul p`rintelui ei) va fi [nghi\it` pe vecie, ]i va [nceta [n aceast` a doua moarte [n care ea va fi aruncat` de c`tre marele R`scump`r`tor, care a cump`rat [ntreaga lume prin sacrificiul S`u. Astfel Dumnezeu ne spune prin profet: ^Din m>na infernului (]eol) i-a] r`scump`ra; de moarte i-a] m>ntui … Haide infernule cu mort`ciunea ta" (Osea 13:14). {nt>ia moarte sau moartea adamic` nu va mai avea libertate sau putere asupra oamenilor, cum a avut [n cei ]ase mii de ani trecu\i; nu va mai muri nimeni din cauza p`catului adamic (Romani 5:12; Ieremia 31:29, 30; Ezechiel 18:2). De atunci [nainte va fi [n vigoare Noul Leg`m>nt sigilat cu s>ngele scump, ]i numai p`catele f`cute cu voia vor fi socotite ca p`cate ]i vor fi pedepsite cu plata p`catului -- moartea -- moartea a doua. {n acest fel moartea adamic` va fi aruncat` [n moartea a doua ]i va fi [nghi\it` de ea. Iar hadesul ]i ]eolul -- starea ascuns`, [ntunecat`, morm>ntul, care ast`zi ne vorbe]te despre o speran\` a unei vie\i viitoare prin puterea lui Dumnezeu de [nviere [n Cristos -- nu vor mai fi; c`ci moartea a doua nu va nimici pe nimeni care va fi potrivit pentru via\` -- pe nimeni pentru care va r`m>ne o umbr` de speran\`, ci numai pe aceia pe care Judec`torul care nu poate gre]i [i va g`si deplin, impar\ial ]i individual vrednici de nimicire. }i Satan, acel ispititor mincinos care a [n]elat ]i ruinat neamul omenesc ]i care, cu energie ]i viclenie st`ruitoare, a [ncercat continuu s` z`d`rniceasc` planul lui Dumnezeu pentru m>ntuirea noastr` prin Cristos va fi nimicit, ]i [mpreun` cu el to\i care au spiritul lui, ^[ngerii lui ", ]i nu se vor mai trezi niciodat` din moarte ca s` tulbure iar`]i lumea. Aici se spune despre el c` va fi aruncat [n ^lacul de foc" -- moartea a doua; iar Pavel [n Evrei 2:14, referindu-se la acela]i lucru, o nume]te nimicire: ^s` desfiin\eze pe cel care are st`p>nirea mor\ii, adic` pe diavolul". }i ^fiara ]i cu el profetul cel mincinos", marile sisteme false, care au asuprit ]i r`t`cit mult` vreme cre]tin`tatea nominal`, nu vor sc`pa nicidecum din ea. Despre aceste sisteme se spune c` vor fi aruncate ^vii" (adic`, [n timp ce sunt [nc` organizate ]i active) [n lacul de foc, care arde cu pucioas`. Apocalipsa 19:20 Marele timp de str>mtorare, judecata Domnului, care va nimici complet aceste sisteme, va cauza negre]it mari greut`\i ]i dureri sociale, financiare ]i religioase tuturor celor identifica\i cu aceste sisteme [n]elate ]i [n]el`toare, [nainte de a fi cu totul distruse. Aceste sisteme vor fi aruncate [n iazul de foc, distruse la [nceputul Mileniului, pe c>nd nimicirea lui Satan este rezervat` pentru sf>r]itul Mileniului, c>nd toate ^caprele" vor fi fost separate de ^oi" ]i c>nd vor pieri [mpreun` cu Satan [n moartea a doua, ca fiind ^[ngerii lui", mesagerii sau servitorii lui. Nici unul din caracterele acelea ur>te dintre oameni, care, de]i vor cunoa]te adev`rul, vor iubi totu]i nedreptatea -- nici unul dintre ^frico]i ]i necredincio]i" -- cei care nu se vor [ncrede [n Dumnezeu dup` toate manifest`rile harului S`u oferite [n timpul domniei Milenare a lui Cristos, nici ur>cio]ii, care [n inima lor sunt uciga]i ]i desfr>na\i ]i idolatri ]i mincino]i, nici unul dintre ace]tia nu va sc`pa de moartea a doua. To\i ace]tia, dup` o deplin` ]i generoas` ocazie de reformare, vor fi judeca\i ca nevrednici de via\` ]i vor fi pentru totdeauna [nl`tura\i [n moartea a doua, simbolizat` prin ^lacul de foc, care arde cu pucioas`". C>teva descrieri profetice ale Veacului Milenar ]i ale lucr`rii lui, [n capitolele 20 ]i 21 din Apocalipsa, arat` clar obiectivul ]i rezultatul acelui veac de [ncercare, [n armonie cu celelalte scripturi deja citate. Capitolul 20, versetele 2, 4, 11 ]i capitolul 21, versetele 1, 2, 10, 11, arat` [nceputul acelui Veac de Judecat` ]i de restr>ngere a erorilor orbitoare ]i a sistemelor [n]el`toare. ^Fiara" ]i ^profetul cel mincinos" sunt cele mai [nsemnate simboluri, ]i reprezint` organiza\iile sau sistemele erorii, care, [mpreun` constituie ^Babilonul". Judecata [mpotriva ^scaunelor de domnie" din timpul prezent ]i [mpotriva sistemelor ^fiarei" ]i ^profetului cel mincinos" urmeaz` grabnic dup` introducerea acestei domnii milenare de judecat`. Tronurile st`p>nirii prezente a p`m>ntului vor fi ^r`sturnate", iar domnia va fi transferat` marelui Profet, Preot, Rege ]i Judec`tor, ^a c`ruia este dreptul" (Compara\i Daniel 7:14, 22 ]i Ezechiel 21:27). Atunci sistemele erorii vor fi judecate [n grab` ca vrednice de nimicire, de ^lacul de foc", ^moartea cea de a doua". Apocalipsa 19:20 Astfel a doua nimicire (sau moarte) [ncepe foarte devreme [n noua judecat`; ea [ncepe cu sistemele false simbolizate prin fiar`, profetul mincinos etc., dar ea nu va ajunge la omenire, ca indivizi, p>n` c>nd fiecare vor fi avut mai [nt>i o [ncercare deplin` ]i ocazie s` aleag` via\a ]i s` tr`iasc` ve]nic. Capitolul 20:12, 13 ]i 21:3-7, indic` [ncercarea binecuv>ntat`, favorabil`, [n care to\i, at>t cei mor\i c>t ]i cei vii ([n afar` de Biseric`, ace]tia fiind atunci regi, preo\i, como]tenitori ]i judec`tori [mpreun` cu Isus Cristos) vor fi adu]i la o deplin` cuno]tin\` a adev`rului, elibera\i de [ntristare ]i durere, ]i elibera\i de orice eroare orbitoare ]i prejudecat`, ]i [ncerca\i ^dup` faptele lor". Rezultatul m`re\ al acestei [ncerc`ri va fi un uivers curat. Dup` cum exprim` Revelatorul: ^}i toat` f`ptura din cer ]i de pe p`m>nt … le-am auzit zic>nd: @Binecuv>ntarea ]i onoarea ]i m`rirea ]i puterea fie Celui ce ]ade pe tron ]i Mielului [n secolii secolilor!#" (Apocalipsa 5:13). Dar acest rezultat va fi [ndeplinit [n armonie cu toate procedeele lui Dumnezeu din trecut ]i din prezent, care [ntotdeauna i-au recunoscut omului libertatea voin\ei, ca s` aleag` binele sau r`ul, via\a sau moartea. Nu ne putem [ndoi deci, c` la sf>r]itul Veacului Milenar, Dumnezeu va permite, din nou, r`ului s` triumfe ^pu\in", pentru ca prin el s`-}i [ncerce creaturile (care p>n` la timpul acela vor cunoa]te pe deplin at>t binele c>t ]i r`ul, precum ]i urmarea acestora, ]i dreptatea ]i iubirea Lui le vor fi fost deplin demonstrate) pentru ca acei care [n final vor prefera ]i vor alege r`ul, s` poat` fi [nl`tura\i -- nimici\i. Astfel Dumnezeu va [nl`tura pentru totdeauna pe to\i cei care nu iubesc dreptatea ]i nu ur`sc nelegiuirea. Cu privire la aceast` [ncercare citim c` Satan se va str`dui s` duc` [n r`t`cire omenirea, al c`rei num`r va fi atunci mare ca nisipul m`rii; dar nu trebuie s` presupunem c` mul\i dintre ei vor urma exemplul r`u al lui Satan ]i vor alege r`ul ]i neascultarea, av>nd [n fa\` experien\a trecut` ]i nefiind [mpiedica\i de sl`biciunile de acum ]i de influen\ele orbitoare. Totu]i, c>nd Dumnezeu nu ne spune nici num`rul, nici propor\ia celor care vor fi g`si\i vrednici de via\` ]i a celor care vor fi judeca\i vrednici de moarte (moartea a doua), nu putem fi dogmatici. De un lucru putem fi siguri: Dumnezeu nu vrea moartea celor r`i, ci vrea ca to\i s` se [ntoarc` la El ]i s` tr`iasc`; ]i nu va fi nimicit [n acel ^lac de foc, care arde cu pucioas`" (simbol al nimicirii complete -- gheena), nici unul care este vrednic de via\`, a c`rui via\` [n continuare ar fi o binecuv>ntare pentru el sau pentru al\ii care sunt [n armonie cu dreptatea. Nimicirea total` ]i f`r` speran\` este inten\ionat` numai pentru f`c`torii de rele cu voia, care, asemenea lui Satan, [n m>ndria inimii ]i r`zvr`tire [mpotriva lui Dumnezeu, vor iubi ]i vor face r`ul [n ciuda manifest`rilor dezaprob`rii divine ]i [n ciuda experien\ei lor cu pedeapsa pentru acesta. Se pare c` bun`tatea ]i iubirea lui Dumnezeu [n faptul c` a preg`tit o r`scump`rare, o restabilire ]i o alt` ocazie de via\` pentru om, [n loc s`-i fac` pe to\i s` urasc` p`catul, pe unii [i va face s` presupun` c` Dumnezeu este prea iubitor ca s`-i [nl`ture [n moartea a doua, sau dac` ar face astfel, El le-ar da noi ]i noi ocazii [n viitor. Zidind astfel pe o presupus` sl`biciune a caracterului divin, ace]tia ar putea fi condu]i spre a [ncerca s` profite de harul (favoarea) lui Dumnezeu, ca de un permis s` fac` p`cat cu voia. Dar ei nu vor merge mai departe pentru c` nebunia lor va fi ar`tat`. Nimicirea lor total` va dovedi celor drep\i armonia ]i echilibrul perfect al Drept`\ii, {n\elepciunii, Iubirii ]i Puterii [n Conduc`torul divin.
Aici este [nf`\i]at adev`ratul caracter al clasei caprelor. Frico]ii ]i necredincio]ii (care nu se vor [ncrede [n Dumnezeu), ur>cio]ii, uciga]ii (cei care ur`sc pe fra\i), desfr>na\ii, vr`jitorii, idolatrii (cei care-]i [nsu]esc ]i folosesc gre]it favorurile divine, d>ndu-]i lor sau altor creaturi sau lucruri serviciul ]i onoarea care apar\in lui Dumnezeu) ]i to\i ^mincino]ii" -- ^tot cel ce iube]te ]i face minciun`" ([ntr-un cuv>nt, to\i care nu iubesc adev`rul ]i nu-l caut`, ]i nu-l ap`r` ]i nu-l sus\in cu orice pre\) ^partea le va fi [n lacul ce arde cu foc ]i cu pucioas` (gheena, simbol al nimicirii complete), acesta este moartea cea de a doua". O astfel de tov`r`]ie ar fi dezgust`toare pentru orice fiin\` cinstit`, integr`. Ace]tia sunt greu de tolerat chiar ]i acum, c>nd [i putem comp`timi, ]tiind c` astfel de dispozi\ii sunt [n mare m`sur` rezultatul sl`biciunii mo]tenite a c`rnii. Suntem mi]ca\i s` avem o m`sur` de comp`timire prin aceea c` ne amintim cum [n propriul nostru caz, adesea, vr>nd s` facem binele, r`ul ne st` [nainte. Dar la sf>r]itul judec`\ii Milenare, c>nd Domnul, Judec`torul cel drept, va fi dat toate avantajele ]i ocaziile de cuno]tin\` ]i capacitate, aceast` clas` va fi o ur>ciune ]i o sc>rb` pentru to\i cei care vor fi [n armonie cu Regele Slavei. Iar cei drep\i vor fi bucuro]i c>nd, [ncercarea fiind sf>r]it`, darul vie\ii va fi luat de la cei care se vor fi dovedit nevrednici ]i c>nd cei care stric` p`m>ntul, cu toat` lucrarea ]i influen\a lor, vor fi nimici\i.
Diavolul, fiara ]i profetul cel mincinos, chinui\i Apocalipsa 20:9 vorbe]te despre nimicirea acelor indivizi care se vor uni cu Satan [n ultima r`zvr`tire; iar versetul 15 vorbe]te depre aceea]i nimicire, dar cu alte cuvinte, folosind simbolul ^lacul cel de foc". Ei sunt mistui\i sau consuma\i [n foc. Acesta fiind cazul, chinul din versetul 10 nu se poate referi la aceste fiin\e umane care sunt mistuite, nimicite. Prin urmare, [ntrebarea se reduce la aceasta: Vor fi Satan, profetul mincinos ]i fiara chinui\i ve]nic, ]i [nva\` acest verset astfel? Noi r`spundem prin cuvintele lui Dumnezeu: ^Iehova … pe to\i nelegiui\ii [i nimice]te". {n privin\a lui Satan, cel mai mare vr`jma] al lui Dumnezeu ]i al omului, Dumnezeu ne informeaz` [n mod deosebit c` el va fi nimicit, ]i nu p`strat [n nici un sens sau stare. Evrei 2:14 Sistemele fiar` ]i profet mincinos, care [n decursul Veacului Evanghelic au [n]elat ]i au dus [n r`t`cire, vor fi aruncate [ntr-o str>mtorare mare ]i mistuitoare la sf>r]itul Veacului Evanghelic. Chinul acestor sisteme va fi aionion, adic` durabil. El va continua at>ta timp c>t vor dura ele, p>n` c>nd vor fi nimicite cu totul. La fel va fi mistuit ]i sistemul erorii, care se va manifesta deodat` la sf>r]itul Veacului Milenar ]i va duce ^caprele" la nimicire (Apocalipsa 20:7-10). Acel sistem [n]el`tor (nespecificat astfel, ci doar este numit Satan, dup` instigatorul lui), va fi aruncat [n acela]i fel de str>mtorare ]i nimicire la sf>r]itul Veacului Milenar, [n care sunt aruncate ]i sistemele fiar` ]i profet mincinos acum, la sf>r]itul Veacului Evanghelic. Apocalipsa 19:3, vorbind despre unul dintre aceste sisteme, spune: ^… fumul ei se suia [n secolii secolilor". Aceasta vrea s` spun` c` amintirea (^fumul") nimicirii acestor sisteme de [n]elare ]i eroare va fi durabil`, lec\ia nu va fi uitat` niciodat` -- dup` cum fumul, care continu` s` se ridice dup` un foc nimicitor este m`rturie c` focul ]i-a f`cut lucrarea. Vezi ]i Isaia 34:8-10. Asupra Apocalipsei 14:9-11 remarc`m [n treac`t c` to\i vor fi de acord imediat c`, dac` [n versetul 9 se refer` la o [nchinare literal` fiarei ]i icoanei ei, atunci pu\ini oameni din \`rile civilizate, sau poate nici unul n-ar fi pasibil de pedeapsa ar`tat` [n versetul 11; ]i dac` fiara, icoana ei, [nchinarea, vinul ]i paharul sunt simboluri, atunci ]i chinurile, fumul, focul ]i pucioasa sunt simboluri. Aruncarea mor\ii ]i a locuin\ei mor\ilor [n nimicire complet`, [n moartea a doua, [n timpul Veacului Milenar, face parte din nimicirea complet` care va cuprinde orice lucru nepotrivit, d`un`tor ]i nefolositor (Isaia 11:9; Psalmul 101:5-8). Moartea a doua, sentin\a acelei [ncerc`ri individuale, va fi final`: ea nu va fi nimicit` niciodat`. }i to\i cei care iubesc dreptatea s` spun`, amin; c`ci a nimici moartea a doua, a [nl`tura sentin\a acelei [ncerc`ri drepte ]i nep`rtinitoare, ar [nsemna a dezlega iar`]i nu numai pe Satan, ci pe to\i aceia care iubesc ]i practic` r`ul ]i [n]elarea, ]i care dezonoreaz` cu institu\iile lor rele pe Domnul -- ar [nsemna a se opune, a insulta ]i a se str`dui s`-i r`stoarne pe aceia care-L iubesc, doresc s`-I serveasc` Lui ]i se bucur` de favoarea Lui. Ne bucur`m c` nu exist` nici un pericol [n aceasta, dar c` dreptatea divin` se une]te cu [n\elepciunea, iubirea ]i puterea divin`, ca s` introduc` dreptatea ve]nic` pe o baz` trainic`.
Cei re[ntor]i [n ^iad" ^{n morm>nt (iad [n limba engez` -- n. e.) se vor re[ntoarce nelegiui\ii, toate popoarele ce uit` pe Dumnezeu." -- Psalmul 9:17 G`sim c` aceast` declara\ie a Domnului men\ionat` de psalmist este f`r` nici o rezerv` ]i trebuie s` o accept`m ca pe un fapt sigur. Dac` preten\iile ^ortodoxiei" cu privire la iad ar fi adev`rate, acesta ar fi [ntr-adev`r un mesaj [nfrico]`tor. Dar haide\i s` [nlocuim adev`rata semnifica\ie a cuv>ntului ]eol, ]i textul nostru se va citi: ^{n starea mor\ii se vor re[ntoarce nelegiui\ii, toate popoarele ce uit` pe Dumnezeu". Noi credem aceasta; dar apoi, cine sunt cei nelegiui\i? {ntr-un sens to\i oamenii sunt nelegiui\i, prin aceea c` to\i sunt c`lc`tori ai legii lui Dumnezeu, dar [n sensul cel mai deplin, cei nelegiui\i sunt cei care, cu deplin` cuno]tin\` a r`ut`\ii excesive a p`catului ]i a remediului preg`tit pentru recuperarea lor de sub efectele lui nocive, persist` inten\ionat [n p`cat. P>n` acum numai pu\ini -- credincio]ii consacra\i -- au ajuns la o cuno]tin\` adev`rat` a lui Dumnezeu. Lumea nu-L cunoa]te ]i popoarele nu-L pot uita pe Dumnezeu p>n` c>nd mai [nt>i sunt aduse la cuno]tin\a de El. Consacra\ii au fost lumina\i, condu]i de Spirit prin credin\` ca s` [n\eleag` lucrurile ad>nci ]i ascunse ale lui Dumnezeu, care descoper` slava caracterului lui Dumnezeu, dar care, de]i exprimate [n Cuv>tul S`u, lumii [i apar ca o nebunie. Dup` cum am v`zut p>n` acum, aceasta nu va fi a]a [n veacul viitor, c`ci atunci ^plin va fi p`m>ntul de ]tiin\a lui Iehova, precum apele acoper` fundul m`rii" (Isaia 11:9). Multe lucruri, pe care le accept`m acum prin credin\`, atunci vor fi demonstrate lumii. C>nd Cel care a r`scump`rat pe om din puterea morm>ntului (Osea 13:14) va [ncepe s`-}i ia [napoi bunurile cump`rate din [nchisoarea mor\ii (Isaia 61:1), c>nd cei care dorm vor fi de]tepta\i de razele minunate ale Soarelui Drept`\ii, ei vor [n\elege repede adev`rul care p>n` atunci li se p`rea o poveste inutil`, c` ^(Isus), prin harul lui Dumnezeu s` guste moartea pentru to\i". Am mai v`zut apoi, c` urcarea treptat` pe Calea regal` a sfin\eniei, [n acel veac, va fi posibil` ]i comparativ u]oar` pentru to\i, deoarece toate pietrele (pietre de poticnire, erori etc.) vor fi fost [nl`turate, ]i vor fi f`cute c`r`ri drepte pentru picioarele lor. La acel veac se aplic` textul acesta. Cei care vor nesocoti [mprejur`rile favorabile din acel veac ]i nu se vor supune dreptului Judec`tor sau Conduc`tor -- Cristos -- vor fi cu adev`rat r`i. }i fiecare supus loial al {mp`r`\iei lui Dumnezeu va aproba judecata dreapt` care va trimite iar`]i pe ace]tia [n ]eol -- starea mor\ii. Unii ca ace]tia vor fi nevrednici de via\`; ]i dac` li s-ar permite s` tr`iasc`, via\a lor ar fi un blestem pentru ei [n]isi ]i pentru restul omenirii, ]i o pat` pe lucrarea lui Dumnezeu. Aceasta va fi moartea a doua, de la care nu va mai fi nici o [nviere. Dup` ce au fost r`scump`ra\i din morm>nt (]eol) prin sacrificiul lui Cristos, dac` mor iar`]i din cauza p`catului lor propriu, atunci ^nu mai r`m>ne sacrificiu pentru p`cate" (Evrei 10:26). ^Christos … nu mai moare; moartea nu mai are putere asupra Lui" (Romani 6:9, 10). De moartea a doua to\i ar trebui s` se team` ]i s` se fereasc`, pentru c` ea va fi sf>r]itul existen\ei pentru to\i cei socoti\i nevrednici de via\`. Dar [n aceast` moarte nu poate fi nici o suferin\`. Ea este stingerea vie\ii, ca ]i moartea adamic`. Din cauz` c` prin p`cat omenirea a ajuns s` fie supus` mor\ii (]eolului, hadesului), de aceea a venit Isus Cristos s` ne elibereze ]i s` ne m>ntuiasc` din moarte (1 Ioan 3:8; Evrei 2:14). Moartea este [ncetarea existen\ei, absen\a vie\ii. Nu este nici o deosebire [ntre starea mor\ii adamice ]i a celei de-a doua, dar exist` speran\` de eliberare din prima, pe c>nd din a doua nu va fi nici o eliberare, nici o [ntoarcere la via\`. Prima sentin\` a mor\ii a trecut asupra tuturor din cauza p`catului lui Adam, pe c>nd a doua moarte poate veni numai prin p`catul individual, voit. C` aplicarea acestui text este pentru veacul viitor este un lucru evident, deoarece [n prezent at>t sfin\ii c>t ]i p`c`to]ii merg [n ]eol sau hades. Acest verset indic` faptul c` la timpul c>nd se va aplica, numai cei r`i vor merge acolo. Iar popoarele care L-au uitat pe Dumnezeu trebuie s` fie neamuri care L-au cunoscut, altfel nu L-ar fi putut uita; ]i niciodat` p>n` acum popoarele n-au fost aduse la acea cuno]tin\`, ]i nici nu vor fi p>n` [n viitor, c>nd cuno]tin\a de Domnul va umple [ntreg p`m>ntul ]i nimeni nu va trebui s` zic` aproapelui s`u, cunoa]te pe Domnul, pentru c` to\i {l vor cunoa]te, de la cel mai mic p>n` la cel mai mare (Isaia 11:9; Ieremia 31:34). Cuv>ntul ebraic goi, tradus [n acest text ^popoare", este folosit [n alt` parte de c`tre acela]i scriitor ]i redat prin ^p`g>ni", ^neevrei" ]i ^popor". Ideea pare s` fie aceea c` se refer` la to\i cei care nu devin poporul de leg`m>nt al lui Dumnezeu, chiar dac` nu sunt [n mod f`\i] r`i. Neamurile (p`g>nii, to\i care sub acea cuno]tin\` deplin` nu devin israeli\i adev`ra\i), care uit` sau neglijeaz` favorurile lui Dumnezeu avute, ]i datoriile ]i obliga\iile lor fa\` de El, vor avea soarta celor ^r`i" cu voia ]i vor fi arunca\i [n moartea a doua. Ca o dovad` [n plus la aceasta, afl`m c` cuv>ntul ebraic shub, care [n textul nostru este tradus ^se re[ntorc", [nseamn` se [ntorc [napoi, ca la un loc unde au mai fost. Cei la care se refer` acest text, fie sunt [n ]eol, fie sunt pasibili s` intre acolo, dar fiind r`scump`ra\i prin s>ngele scump al lui Cristos, vor fi sco]i din ]eol. Dac` atunci vor fi r`i, ei [mpreun` cu to\i cei care uit` pe Dumnezeu, vor fi [ntor]i [napoi [n ]eol.
Au crezut evreii [n chinul ve]nic? Observ>nd c` noi [nv`\`m c` doctrina chinului ve]nic a fost altoit` [n doctrinele Bisericii Cre]tine [n timpul apostaziei, a marii c`deri de la credin\` care a culminat [n papalitate, unii au [ntrebat dac` nu cumva, potrivit scrierilor lui Josephus, aceast` doctrin` a fost ferm sus\inut` de evrei; ]i dac` este a]a, nu este evident c` cre]tinii timpurii, fiind converti\i [n mare parte de la iudaism, au adus aceast` doctrin` cu ei, chiar de la [nceputul cre]tinismului? R`spunsul nostru este, nu; doctrina chinului ve]nic a ie]it [n mod firesc din doctrina nemuririi omului, care, ca problem` filosofic` a fost propagat` la [nceput [ntr-o form` complet diferit` de forma prezent`,de c`tre }coala Platonic` a filosofiei grece]ti. Ace]tia au sus\inut [n primul r>nd c` fiecare om are [n sine o p`rticic` de zeitate, ]i c` aceasta l-ar [mpiedica s` moar` vreodat`. Aceast` temelie fiind pus`, a fost u]or s` se descrie un loc at>t pentru f`c`torii de r`u c>t ]i pentru f`c`torii de bine. Dar, spre lauda acestor filosofi p`g>ni, s` se noteze c` ei n-au reu]it s` dezvolte, sau nici chiar s` arate acea ad>ncime a degrad`rii de la bun`voin\`, ra\iune ]i mil`, necesar` pentru a zugr`vi prin cuv>nt, condei sau pensul`, astfel de detalii ale ororilor ]i suferin\elor cum au fost [ncorporate cur>nd [n doctrina lor, ]i din aceast` doctrin` s` dezvolte o credin\` declarat` ca ^necesar` pentru m>ntuire" [n pretinsa biseric` a lui Cristos. Pentru a [n\elege cazul, este necesar s` ne amintim c` atunci c>nd a fost [ntemeiat` Biserica Cre]tin`, Grecia era [n fruntea cuno]tin\ei ]i civiliza\iei. Alexandru cel Mare cu-cerise lumea ]i r`sp>ndise respectul fa\` de Grecia pretutindeni; ]i cu toate c` din punct de vedere militar Roma i-a luat locul, nu a]a a fost cazul [n literatur`. Timp de secole, filosofii ]i filosofia greac` au condus lumea intelectual`, ]i au impregnat ]i influen\at totul. Devenise obi]nuit ca filosofii ]i [nv`\`torii altor teorii s` pretind` c` sistemele ]i teoriile lor erau aproape la fel cu ale grecilor, ]i s` se str`duiasc` s` [ndep`rteze deosebirile dintre vechile lor teorii ]i p`rerile populare grece]ti. Iar unii c`utau s` trag` foloase, pretinz>nd c` sistemul lor cuprindea toate punctele bune ale lui Platon [mpreun` cu altele pe care Platon nu le-a v`zut. Din aceast` clas` f`ceau parte [nv`\`torii Bisericii Cre]tine din secolul al doilea, al treilea ]i al patrulea. Recunosc>nd corectitudinea larg acceptat` a filosofilor, ei au pretins c` acelea]i aspecte bune ale filosofiei se g`seau ]i [n [nv`\`turile lui Cristos, ]i c` El a fost unul din cei mai mari filosofi etc. Astfel a avut loc un amestec de platonism ]i cre]tinism. Aceasta a devenit cu at>t mai pronun\at cu c>t regii ]i [mp`ra\ii au [nceput s` examineze [nv`\`turile religioase ]i s` le favorizeze pe acelea care p`reau cel mai mult a inspira team` poporului ]i a-l face mai supus. {n timp ce [nv`\`torii p`g>ni se aplecau [n fa\a acestei examin`ri minu\ioase imperiale ]i [nv`\au o pedeaps` ve]nic` pentru cei care [nc`lcau legile [mp`ra\ilor (care conduceau prin numire divin`), nu putem presupune altfel dec>t c` persoanele cu un caracter ambi\ios din biserica de atunci, care c`utau s` [nlocuiasc` p`g>nismul ]i s` devin` puterea religioas` dominant`, vor scoate [n eviden\` acele doctrine care [n ochii [mp`ra\ilor p`reau s` aib` aceea]i putere asupra spaimei ]i prejudec`\ilor poporului. }i ce putea servi mai mult acestui scop dec>t doctrina chinului f`r` sf>r]it pentru cei [nd`r`tnici? Acelea]i motive, evident, l-au determinat ]i pe Josephus c>nd a scris referitor la credin\a evreilor. Lucr`rile lui ar trebui citite ca apologii ale iudaismului ]i ca eforturi de a [n`l\a acea na\iune [n ochii Romei ]i ai lumii. S` nu uit`m c` evreii aveau faima de a fi un popor foarte r`zvr`tit, foarte ostil ideii de a fi condus chiar ]i de c`tre Cezari. Ei sperau, [n armonie cu f`g`duin\ele lui Dumnezeu, s` devin` na\iunea principal`. {ntre ei au avut loc multe izbucniri de r`zvr`tire, ]i religia lor special`, deosebit` de toate celelalte, a fost [n parte [nvinuit` c` favoriza prea mult spiritul de libertate. Josephus avea un scop [n scrierea celor dou` opere principale ale sale: ^Antichit`\ile iudaice" ]i ^R`zboaiele evreilor". El le-a scris [n limba greac` [n timp ce tr`ia la Roma, unde a fost prietenul ]i oaspetele [mp`ra\ilor romani, Vespasian, Titus ]i Domi\ian, ]i unde era [n leg`tur` continu` cu filosofii greci. Aceste c`r\i au fost scrise cu scopul de a scoate [n eviden\` poporul evreu, curajul, legile, etica lor etc., spre a fi cel mai bine avantajat [n fa\a filosofilor greci ]i a demnitarilor romani. Acest scop este m`rturisit printre r>nduri [n prefa\a sa la ^Antichit`\i iudaice", unde spune: ^Am [ntreprins aceast` lucrare g>ndind c` ea le va ap`rea tuturor grecilor ca vrednic` de a fi studiat` … Cei care citesc c`r\ile mele se mir` poate c` discursul meu despre legi ]i fapte istorice con\ine mult` filosofie. … Totu]i, cei care au un spirit de a cunoa]te motivele tuturor lucrurilor pot g`si aici o teorie filosofic` foarte curioas`". {ntr-un cuv>nt, ca om ager care devenise el [nsu]i impregnat de spiritul filosofilor greci care predomina atunci, Josephus a scos din Lege ]i din Profe\i, din tradi\iile b`tr>nilor ]i din teoriile diferitelor secte ale evreilor, tot ce a putut g`si c` era [nclinat chiar ]i [n cea mai mic` m`sur` s` arate urm`toarele: Mai [nt>i, c` religia evreiasc` nu era mult [n urma filosofiei populare grece]ti; dar c` din Legea lui Moise fuseser` scoase teorii [ntruc>tva asem`n`toare ]i sus\inute de unii evrei, cu mult [nainte ca filosofii greci s` le pun` [n discu\ie. {n al doilea r>nd, c` nu ideile religioase i-au f`cut pe evrei ca popor greu de st`p>nit, sau popor ^r`zvr`tit", a]a cum to\i iubitorii de libertate erau considera\i de Cezari. Prin urmare, el [ncearc` s` dovedeasc`, [ntr-un timp c>nd se considera c` virtutea const` [n principal [n supunere, c` legea lui Moise ^[nva\` mai [nt>i c` Dumnezeu este Tat`l ]i Domnul tuturor lucrurilor, ]i c` El d`ruie]te via\` fericit` celor ce-L urmeaz`, dar care scufund` [n suferin\` inevitabil` pe cei care nu umbl` [n c`ile virtu\ii". }i este evident c` [n sprijinul acestei idei ]i pentru astfel de scopuri, Josephus, dup` ce spune, ^printre iudei exist` trei secte filosofice: prima, fariseii, a doua, saducheii, a treia, esenienii", continu` ]i relateaz` cele trei teorii ale lor, detaliind [n mod special orice tr`s`tur` care sem`na cu filosofia greac`. }i fiindc` doctrinele ultimei secte, ]i cea mai mic`, esenienii, se asem`na cel mai mult cu doctrinele stoicilor ]i cu teoriile grece]ti mai importante, Josephus dedic` aproape de zece ori mai mult spa\iu vederilor lor, dec>t celor ale saducheilor ]i fariseilor luate la un loc. }i totu]i, esenienii erau o sect` at>t de ne[nsemnat`, [nc>t Noul Testament nici nu-i men\ioneaz`, ]i chiar Josephus admite c` erau pu\ini la num`r. Prin urmare, oricare ar fi fost vederile lor, asupra oric`rui subiect, nu se poate pretinde c` au aprobarea evreilor, c>nd majoritatea evreilor aveau opinii contrare. {nsu]i faptul c` Domnul ]i apostolii nu s-au referit la ei, este bun` dovad` c` filosofia esenienilor nu reprezenta [n nici un caz ideile evreilor. Aceast` sect` mic` a crescut probabil mai t>rziu ]i a absorbit din filosofia greac` ideile [n privin\a nemuririi ]i a chinului ve]nic pentru cei nevirtuo]i. Vom mai aminti c` Josephus nu s-a n`scut dec>t la trei ani dup` r`stignirea Domnului nostru, ]i c` el ]i-a publicat ^R`zboaiele" [n anul 75 d. Cr., iar ^Antichit`\ile" [n 93 d. Cr. -- [ntr-un timp c>nd el ]i al\i evrei, ca ]i tot restul lumii, sorbeau cu ner`bdare filosofia greac` ]i ]tiin\a pe nedrept numit` astfel, [mpotriva c`reia Pavel avertizeaz` Biserica. Coloseni 2:8; 1 Timotei 6:20 Josephus a acordat aten\ie deosebit` esenienilor pentru c` faptul acesta se potrivea scopului s`u. El admite c` saducheii, al doilea grup ca m`rime din poporul evreu, nu credeau [n nemurirea omului. Iar despre vederile fariseilor el face o declara\ie oarb`, calculat` s` induc` [n eroare, dup` cum urmeaz`: ^}i ei cred c` sufletele au [n ele o vigoare nemuritoare (aceasta ar putea fi [n\eleas` c` fariseii nu credeau ca saducheii, c` moartea pune cap`t oric`rei existen\e, ci credeau [ntr-o vigoare sau via\` dincolo de morm>nt -- printr-o [nviere a mor\ilor), ]i c` sub p`m>nt vor fi r`spl`\i ]i pedepse, dup` cum au tr`it [n via\a prezent`, virtuos sau vicios; ]i c` cei din urm` vor fi re\inu\i [ntr-o [nchisoare ve]nic` (moarte -- nu tortur`), dar primii (cei virtuo]i) vor avea putere s` re[nvie ]i s` tr`iasc` din nou". Nu este oare clar c` Josephus a ajustat ]i a [ntins vederile fariseilor c>t i-a permis con]tiin\a sa elastic`, pentru a ar`ta armonia lor cu filosofiile grece]ti? Pavel, care fusese fariseu, [l contrazice pe Josephus. {n timp ce Josephus spune c` ei credeau c` ^numai cei virtuo]i vor [nvia ]i vor tr`i din nou" (nu implic` aceasta o [nviere, ]i implic` de asemenea c` ceilal\i nu vor tr`i iar`]i, ci vor r`m>ne mor\i, [n marea [nchisoare -- [n morm>nt?), Pavel, dimpotriv`, spune: ^Av>nd aceast` speran\` [n Dumnezeu, care ]i [n]i]i ace]tia au, c` va s` fie [nvierea mor\ilor ]i a drep\ilor ]i a nedrep\ilor" Fapte. Ap. 24:15. Nu avem nici o ezitare [n privin\a accept`rii m`rturiei inspirate a apostolului Pavel, nu numai [n privin\a a ceea ce credeau evreii, ci ]i [n privin\a a ceea ce credea el ]i Biserica primar`; ]i repet`m, c` teoria chinuirii ve]nice a celor r`i, bazat` pe teoria c` sufletul omului nu poate muri, este contrar` at>t cu [nv`\`turile Vechiului c>t ]i ale Noului Testament, ]i ea a fost introdus` printre evrei ]i printre cre]tini de c`tre filosofii greci. Mul\umim lui Dumnezeu pentru filosofia mai curat` a Scripturilor, care [nva\` c` plata p`catului este moartea sufletului (a fiin\ei) (Ezechiel 18:4, 20); c` toate sufletele condamnate prin p`catul lui Adam au fost r`scump`rate de sufletul lui Cristos (Isaia 53:10) ]i c` numai pentru p`catul individual, voit, va muri cineva [n moartea a doua -- o pedeaps` ve]nic`, dar nu un chin ve]nic.
Alege\i via\a ca s` tr`i\i ^Eu ast`zi [\i pun [naintea ta via\a ]i binele, moartea ]i r`ul." ^Eu v-am pus [nainte via\a ]i moartea, binecuv>ntarea ]i blestemul. Alege dar` via\` ca s` tr`ie]ti, tu ]i semin\ia ta." Deuteronom 30:15, 19. Trecem acum s` analiz`m alte declara\ii scripturale [n armonie cu cele ar`tate anterior. Cuvintele citate aici sunt ale lui Moise c`tre Israel. Pentru a le aprecia trebuie s` ne amintim c` Israel ca popor, ]i toate leg`mintele, jertfele lor etc., au avut o semnifica\ie tipic`. Dumnezeu a ]tiut c` ei nu puteau ob\ine via\` prin \inerea legii, oric>t de mult ar fi ales-o ei, pentru c` ei erau slabi, dec`zu\i, ca to\i ceilal\i din neamul omenesc, din cauza ^aguridei" p`catului pe care o m>ncase Adam (Ieremia 31:29). Astfel, dup` cum declar` Pavel, legea dat` lui Israel nu putea s` le dea via\` din cauza sl`biciunilor ]i degrad`rii naturii lor dec`zute. Romani 8:3; Evrei 7:19; 10:1-10 Cu toate acestea, Dumnezeu a prev`zut un beneficiu pentru ei, chiar din [ncercarea nereu]it` de a tr`i o via\` des`v>r]it`; ]i anume, c` aceasta [i va dezvolta ]i le va ar`ta necesitatea unei jertfe mai bune (r`scump`rarea pe care a dat-o Domnul nostru) ]i a unui eliberator mai mare dec>t Moise. }i pe l>ng` aceasta, [ncercarea lor a furnizat un model, sau o umbr` a [ncerc`rii individuale, asigurat` pentru toat` omenirea (al c`rei tip a fost Israelul) ]i garantat` prin jertfele pentru p`cat mai bune, prefigurate acolo, care s` fie [ndeplinite de marele Profet, pentru care Moise a fost numai un tip. V`z>nd astfel c` [ncercarea pentru via\` sau moarte pus` [naintea lui Israel nu era dec>t un tip al [ncerc`rii individuale a lumii [ntregi ]i a rezultatelor acesteia, via\a sau moartea (via\a ve]nic` sau moartea a doua), ar putea ajuta pe unii s` vad` c` marea Zi de [ncercare de o mie de ani, al c`rei Judec`tor a fost numit Domnul nostru Isus Cristos, are cele dou` rezultate: via\a ]i moartea. Atunci to\i vor fi chema\i s` se hot`rasc`, [n acele [mprejur`ri foarte favorabile, pentru dreptate ]i via\`, sau pentru p`cat ]i moarte, ]i va trebui s` se fac` o alegere. }i, cu toate c` vor fi r`spl`\i ]i ^lovituri" potrivit faptelor din via\a actual`, precum ]i potrivit comport`rii lor [n acea [ncercare (Ioan 3:19; Matei 10:42; 11:20-24), verdictul de la urm` va fi [n armonie cu alegerea exprimat` prin comportarea fiec`ruia [n decursul acelui veac de [ncercare. A doua [ncercare, sentin\a ]i rezultatul ei, sunt ar`tate ]i [n cuvintele lui Moise citate de Petru (Fapte. Ap. 3:22,23): ^Profet va ridica vou` Domnul Dumnezeul vostru dintre fra\ii vo]tri ca pe mine; pe El s`-L asculta\i [n toate oric>te v` va zice. }i va fi c` tot sufletul (orice fiin\`) care nu va asculta (nu se va supune) de acel profet (]i astfel s` aleag` via\a) se va st>rpi din popor". Prin aceste cuvinte pu\ine ni se atrage aten\ia asupra marii [ncerc`ri a lumii, [nc` viitoare. Ni-L arat` pe marele Profet sau {nv`\`tor ridicat de Dumnezeu pentru a face o nou` judecat` sau [ncercare rasei condamnate, pe care El a r`scump`rat-o din condamnarea venit` asupra ei prin p`rintele ei, Adam. Ne arat`, de asemenea, c` condi\ia de via\` ve]nic` va fi supunerea dreapt` ]i c` la sf>r]itul acelei [ncerc`ri, unii vor fi judeca\i vrednici de aceast` via\`, iar al\ii vrednici de nimicire -- moartea a doua. Domnul nostru Isus, r`scump`r>ndu-i pe to\i prin jertfa Sa des`v>r]it` ]i pre\ioas`, este Capul acestui mare Profet; iar pe membrii corpului S`u, care, [mpreun` cu Isus Cristos, vor fi agen\i [n judecarea lumii, Dumnezeu [i alege [n decursul Veacului Evanghelic. To\i [mpreun` vor forma pe marele Profet sau {nv`\`tor promis. ^Au nu ]ti\i c` sfin\ii vor s` judece lumea?" -- 1 Corinteni 6:2. Prima [ncercare a fost numai a omenirii, ]i prin urmare pedeapsa sau blestemul ei, prima moarte, a fost numai asupra omului. Dar a doua [ncercare va fi mult mai cuprinz`toare. Va fi o [ncercare nu numai a omenirii dec`zute ]i imperfecte, ci va include orice alt lucru ]i principiu ]i fiin\` care nu este [n armonie cu Iehova. ^C`ci toat` fapta o va aduce Dumnezeu [naintea judec`\ii cu toate cele ascunse, fie bune sau rele." Eclesiastul 12:14 ^Judecata viitoare" va cuprinde judecarea spre condamnare a tuturor sistemelor false -- civile, sociale ]i religioase. Acestea vor fi judecate, condamnate ]i izgonite devreme [n Ziua Milenar`, lumina adev`rului f`c>ndu-le s` ajung` [n ru]ine, ]i de aceea s` dispar`. Aceast` judecat` vine [nt>i, pentru ca judecata omului s` poat` [ncepe ne[mpiedicat` de eroare, prejudecat` etc. Ea va cuprinde totodat` ]i judecarea [ngerilor ^care au p`c`tuit" -- a acelor [ngeri ^care nu ]i-au p`zit starea lor cea dint>i", de puritate ]i ascultare de Dumnezeu. Astfel apostolul scrie despre membrii Corpului marelui Proroc ]i marelui Preot, care va fi Judec`torul tuturor: ^Au nu ]ti\i c` (noi, sfin\ii) vom s` judec`m pe [ngeri?" 1 Corinteni 6:3. Astfel fiind cazul, condamnarea din [ncercarea Milenar` (distrugerea, moartea a doua), va cuprinde o mai mare sfer` de p`c`to]i dec>t pedeapsa sau blestemul pentru p`catul lui Adam, care ^a trecut la to\i oamenii". {ntr-un cuv>nt, nimicirea de la sf>r]itul [ncerc`rii va fi o nimicire complet` a tuturor fiin\elor ]i a tuturor lucrurilor care nu vor sl`vi pe Dumnezeu ]i care nu vor fi spre folosul ]i binecuv>ntarea [ntregii sale crea\ii.
P`cate care se pot ierta ]i p`cate care nu se pot ierta {n paginile precedente am ar`tat pe scurt pedeapsa extrem` pentru p`catul voit. Pedeapsa lui Adam, care a cuprins toat` rasa lui, a fost de felul acesta; ]i numai drept rezultat al mor\ii lui Cristos, ca r`scump`rarea noastr`, din acea pedeaps` a acelui p`cat voit este posibil` vreo iertare a acestui p`cat sau a oric`ror p`cate urm`toare. P`catele care se pot ierta sunt acelea care rezult` din sl`biciunile venite prin acel singur p`cat adamic pe care Cristos l-a rezolvat o dat` pentru totdeauna. Acestea nu sunt din acelea voite, ci sunt comise din ignoran\` sau prin sl`biciunile c`rnii. Dumnezeu garanteaz` iertarea tuturor acestor p`cate dac` ne c`im, [n numele ]i meritul sacrificiului lui Cristos. P`catele care nu se pot ierta, p`cate de neiertat, sunt acelea f`cute cu voia. Dup` cum moartea -- stingerea fiin\ei -- a fost pedeapsa primului p`cat, tot a]a moartea este pedeapsa fiec`rui p`cat f`cut cu voia [mpotriva deplinei cuno]tin\e ]i capacit`\i de a alege ]i a face bine. Aceasta este numit` moartea a doua, spre a se deosebi de prima pedeaps` sau pedeapsa adamic`, din care omenirea va fi eliberat` prin sacrificiul de r`scump`rare a lui Cristos. ^P`catul spre moarte (a doua)", de a c`rui iertare apostolul spune c` este inutil ca cineva s` se roage (1 Ioan 5:16), nu este numai un p`cat cu voia, ci un p`cat [mpotriva cuno]tin\ei clare; un p`cat pentru care nu se poate g`si nici o scuz` potrivit`. Fiindc` este un p`cat [mpotriva cuno]tin\ei clare, sau a lumin`rii [n sfin\enie, este numit ^blestem contra Spiritului Sf>nt (hul` [mpotriva Duhului Sf>nt, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.)" -- Matei 12:31, 32, pentru care nu este nici o iertare. Dar sunt ]i alte p`cate, par\ial voite, care sunt, de aceea, [n parte de neiertat. {n acestea au o parte ispitele din`untru ]i dinafar` (toate acestea fiind [n mod direct sau indirect urm`rile c`derii) -- voin\a consim\ind sub presiunea ispitei sau din cauza sl`biciunii. Numai Domnul ]tie cum s` evalueze [n mod potrivit r`spunderile ]i vina noastr` [n astfel de cazuri. {ns` pentru adev`ratul copil al lui Dumnezeu exist` numai o singur` cale potrivit` de urmat: s` se c`iasc` ]i s` cear` [ndurare [n numele ]i prin meritul lui Cristos, marea jertf` pentru p`cat. Domnul va ierta pe un astfel de poc`it, [n sensul restabilirii lui [n favoarea Sa; dar acesta ^se va bate mult" (Luca 12:47, 48) pentru p`cat, [n m`sura [n care Dumnezeu va vedea c` p`catul a fost f`cut cu voia. Adeseori o persoan` con]tiincioas` []i d` seama c` a comis p`cat ]i c` a fost o m`sur` de voin\` [n el. Pe bun` dreptate el se simte condamnat, vinovat [naintea lui Dumnezeu; d>ndu-]i seama de propria sa vinov`\ie, ]i uit>nd izvorul [n caz de p`cat ]i necur`\ie, deschis de Dumnezeu pentru neamul slab omenesc, dec`zut, acesta cade [ntr-o stare de triste\e, crez>nd c` a comis p`cat de moarte. Ace]tia r`t`cesc [n pustiuri triste, p>n` c>nd afl` izvorul cur`\itor. Ace]tia s`-]i aminteasc`, totu]i, c` [ns`]i [ntristarea lor din cauza p`catului ]i dorin\a lor de a se [ntoarce [n favoarea divin` sunt dovezi c` n-au comis p`catul de moarte; deoarece apostolul declar` c` acei care comit astfel de p`cat nu pot fi [nnoi\i spre poc`in\` (Evrei 6:4-6). Cei care se c`iesc deci, pot fi [ncrez`tori c` p`catele lor au fost, [n parte cel pu\in, rezultatele c`derii ]i ca atare n-au fost de moarte, dar care cer iertare ]i lovituri. Aceasta este preg`tirea minunat` a lui Dumnezeu prin Cristos, pentru acceptarea oric`rui suflet care, p`r`sind p`catul ]i iubirea de el, caut` dreptatea ]i via\a prin Acela care este Calea, Adev`rul ]i Via\a. Astfel to\i, fie ei mai tari sau mai slabi prin natur`, au ocazie egal` de a c>]tiga via\a ve]nic`, precum ]i de a c>]tiga marele premiu al mo]tenirii [mpreun` cu Cristos.
R`splata viitoare {n timp ce Scripturile [nva\` c` Veacul prezent, Evanghelic este ziua de judecat` sau timpul de [ncercare al Bisericii, ]i c` ziua de judecat` sau timpul de [ncercare al lumii va fi Veacul Milenar, este totu]i ra\ional s` [ntreb`m, [n ce m`sur` vor fi f`cu\i r`spunz`tori [n Veacul Milenar cei care nu fac parte din Biserica consacrat`, pentru faptele lor rele, de cruzime, necinste ]i imoralitate din prezent? }i [n ce m`sur` vor fi r`spl`ti\i cei din aceea]i clas` pentru str`daniile lor de a tr`i o via\` moral` ]i binevoitoare? Acestea sunt [ntreb`ri importante, mai ales pentru lume; ]i bine ar fi dac` oamenii ]i-ar putea da seama de importan\a lor ]i s` trag` foloase din aceasta. Acestea sunt importante ]i pentru Biseric`, datorit` interesului pe care-l avem [n privin\a lumii ]i datorit` dorin\ei noastre de a [n\elege ]i a [nv`\a pe al\ii [n mod corect planurile Tat`lui nostru. Am [nv`\at c` jertfa lui Cristos garanteaz` pentru to\i oamenii, oric>t de josnici, o trezire din moarte ]i privilegiul de a ajunge apoi la perfec\iune, ]i dac` vor vrea, de a tr`i ve]nic. ^Va s` fie [nvierea mor\ilor, ]i a drep\ilor ]i a nedrep\ilor." (Fapte. Ap. 24:15) Scopul aducerii lor din nou [n existen\` va fi ca s` le dea o ocazie favorabil` de a-]i c>]tiga via\a ve]nic`, [n baza condi\iilor cerute de Dumnezeu -- ascultare de voin\a Sa dreapt`. Nu avem nici o sugestie [n Scripturi c`, atunci c>nd vor fi trezi\i, starea moral` a oamenilor va fi fost schimbat`, dar avem multe, at>t ra\ionale c>t ]i scripturale, care arat` c` ei vor veni din moarte a]a cum au mers [n ea, slabi ]i degrada\i. Deoarece ^nu este nici lucru, nici minte, nici ]tiin\`, nici [n\elepciune [n morm>nt" (Eclesiastul 9:10), ei nu vor fi [nv`\at nimic acolo; ]i deoarece c>nd au murit au fost p`c`to]i ]i nevrednici de via\` ]i de favoare divin`, ei vor fi tot nevrednici; ]i deoarece pentru faptele din via\a prezent` n-au primit nici r`spl`\i depline, nici pedepse depline, este evident c` e necesar tocmai un astfel de timp de trezire [n Mileniu cum a f`g`duit Dumnezeu -- pentru a r`spl`ti, a pedepsi ]i a da [ntregii omeniri ocazia vie\ii ve]nice asigurate prin marea jertf` de r`scump`rare a lui Cristos. De]i, strict vorbind, lumea nu este acum [n [ncercare, adic`, timpul prezent nu este timpul [ncerc`rii ei depline ]i complete, totu]i oamenii nu sunt acum, ]i nici n-au fost vreodat`, cu totul f`r` lumin` ]i f`r` capacitate, pentru folosirea c`rora sunt r`spunz`tori. {n cele mai [ntunecate zile ale istoriei lumii ]i [n cea mai ad>nc` degradare a vie\ii s`lbatice, a existat [ntotdeauna cel pu\in o m`sur` de lumin` a con]tiin\ei care a indicat mai mult sau mai pu\in direct spre dreptate ]i virtute. C` faptele din aceast` via\` au mult de-a face cu viitorul, Pavel a [nv`\at foarte clar c>nd, fiind [naintea lui Felix, el aducea argumente despre dreptate ]i [nfr>nare, [n vederea judec`\ii viitoare, [nc>t Felix s-a cutremurat. Fapte. Ap. 24:25 La prima venire a Domnului nostru le-a venit oamenilor o mai mare m`sur` de lumin` ]i [n acea m`sur` le-a crescut responsabilitatea, dup` cum a spus El: ^}i aceasta este condamnarea (judecata, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.), c` lumina a venit [n lume ]i oamenii au iubit [ntunericul mai mult dec>t lumina c` faptele lor rele erau" (Ioan 3:19). Pentru acele fapte rele comise [mpotriva luminii avute, fie c` era lumina con]tiin\ei sau a revela\iei, oamenii vor trebui s` dea socoteal`, ]i [n ziua judec`\ii lor vor primi o recompens` sau o r`spl`tire dreapt`. }i la fel, [n m`sura efortului lor de a tr`i drept, ei vor primi r`splata cuvenit` [n ziua [ncerc`rii lor. Matei 10:42 Dac` oamenii s-ar g>ndi la ceea ce chiar ]i ra\iunea discerne, c` vine un timp de socoteal`, de judecat`, c` Dumnezeu nu va permite ca r`ul s` triumfe ve]nic, ]i c` [n-tr-un fel sau altul El va pedepsi pe r`uf`c`tori, aceasta f`r` [ndoial` i-ar scuti de multe [ntrist`ri ]i pedepse [n veacul viitor. Profetul a spus: ^Vai de cei ce-]i ascund ad>nc planurile lor de Iehova ]i faptele c`rora sunt de [ntuneric ]i zic: @cine oare ne va vedea ]i cine oare ne va lua seam`?#" (Isaia 29:15). Iat`, ^[n tot locul sunt ochii lui Iehova v`z>nd pe cei r`i ]i pe cei buni" (Proverbe 15:3); ]i ^toat` fapta o va aduce Dumnezeu [naintea judec`\ii, cu toate cele ascunse, fie bune sau rele" (Ecles. 12:14). El ^va aduce la lumin` cele ascunse ale [ntunericului ]i va face cunoscute sfaturile inimilor" 1 Corinteni 4:5. Veacul domniei lui Cristos va fi un timp de judecat` dreapt`; ]i cu toate c` va fi o epoc` de aur pentru to\i, va fi totu]i un timp de disciplinare sever`, de [ncerc`ri ]i pedepse pentru mul\i. C` judecata va fi corect` ]i nep`rtinitoare ]i cu o cuvenit` considera\ie pentru [mprejur`rile ]i ocaziile fiec`rui individ, este de asemenea un lucru sigur -- prin caracterul Judec`torului (Cristosul -- Ioan 5:22; 1 Corinteni 6:2), prin cuno]tin\a Lui perfect`, prin dreptatea ]i bun`tatea Lui neclintite, prin puterea Sa divin` ]i prin marea Sa iubire, a]a cum este ar`tat` prin jertfa Sa pentru r`scump`rarea omului de la moarte, pentru ca ei s` se poat` bucura de privilegiul acestei [ncerc`ri individuale favorabile. Diferitele [mprejur`ri ]i ocazii ale oamenilor din acest veac ]i din veacurile trecute arat` c` o judecat` dreapt` va recunoa]te deosebiri [n gradul responsabilit`\ii individuale, care va necesita, de asemenea, deosebiri [n procedurile viitoare ale Domnului cu ei. }i aceast` deduc\ie ra\ional` o g`sim clar confirmat` de Scripturi. Judec`torul a luat ]i ia ]i acum cuno]tin\` am`nun\it` de faptele ]i cuvintele oamenilor (Proverbe 5:21), de]i ei au fost complet [n ne]tiin\` de acest lucru; ]i El declar` c` ^pentru tot cuv>ntul de]ert (desfr>nat* -- dezm`\at, traducerea Cornilescu revizuit` n. e. --, jignitor sau r`ut`cios), care vor vorbi oamenii, vor da seam` de d>nsul [n ziua judec`\ii" (Matei 12:36); ]i ^cel ce va ad`pa pe unul dintre ace]ti mici, numai cu un pahar de ap` rece [n nume de discipol, adev`r zic vou`, nu-]i va pierde plata sa" (Matei 10:42). Contextul arat`, c` cuvintele ^dezm`\ate" la care S-a referit Isus sunt cuvinte de [mpotrivire voit` ]i r`ut`cioas` spuse [mpotriva luminii evidente (Matei 12:24, 31, 32). El a ar`tat, de asemenea, c` [n ziua judec`\ii va fi mai u]or pentru Tir, Sidon ]i Sodoma dec>t pentru Capernaum, Betsaida ]i Horazin, care n-au valorificat mai mari avantaje de lumin` ]i de ocazii. Matei 11:20-24 * 2 Petru 2:2 Putem vedea [n [ns`]i natura lucrurilor c` pedepsele din veacul acela vor fi propor\ionale cu vina din trecut. Fiecare p`cat [ng`duit ]i fiecare [nclina\ie rea cultivat` [mpietre]te inima ]i face mai anevoioas` [ntoarcerea la cur`\enie ]i virtute. Prin urmare, p`catele [ng`duite cu voia acum, vor cere pedeaps` ]i disciplinare [n veacul viitor; ]i cu c>t sufletul este mai ad>nc p`truns de p`catul voit, cu at>t mai aspre vor fi m`surile cerute pentru a-l corecta. Dup` cum un p`rinte [n\elept ar pedepsi pe un copil [nc`p`\>nat, tot a]a Cristos va pedepsi pe cei r`i spre binele lor. Pedepsele Lui vor fi date [ntotdeauna [n dreptate, temperate de mil` ]i u]urate prin aprobarea ]i r`splata Sa pentru cei care vor fi bine ^deprin]i" prin ele. }i numai c>nd pedepsele, instruc\iunile ]i [ncuraj`rile vor da gre], numai c>nd iubirea ]i mila vor fi f`cut tot ce ar putea aproba [n\elepciunea (adic` tot ce s-ar putea cere), numai atunci individul va primi pedeapsa final` cerut` de cazul s`u -- moartea a doua. Nimeni din lume nu va primi acea pedeaps`, f`r` s` fi avut mai [nt>i toate ocaziile binecuv>ntate ale veacului viitor. }i [n timp ce acest lucru este adev`rat [n leg`tur` cu lumea, acela]i principiu se aplic` acum ]i la copiii consacra\i ai lui Dumnezeu, [n aceast` zi de judecat` ([ncercare) a noastr`. Noi primim acum favorurile lui Dumnezeu (prin credin\`), pe c>nd lumea le va primi [n veacul viitor, adic` va primi instruc\iuni, ajutor, [ncurajare, disciplinare ]i pedeaps`. ^… c`ci care fiu este, pe care p`rintele nu-l ceart` (corecteaz`, pedepse]te)? Iar de sunte\i f`r` certare, c`reia to\i sunt p`rta]i, atunci sunte\i bastarzi, iar nu fii". De aceea, c>nd primim pedeaps` aspr`, trebuie s-o accept`m ca de la un Tat` iubitor pentru corectarea noastr`, neuit>nd ^m>ng>ierea care v` vorbe]te ca unor fii: @fiul meu, nu dispre\ui certarea (disciplina) Domnului, nici nu pierde curajul mustrat fiind de El. C`ci pe care-l iube]te Domnul [l ceart` ]i bate pe tot fiul pe care-l prime]te#". Evrei 12:4-13 C>t de drepte ]i nep`rtinitoare sunt c`ile lui Dumnezeu! Citi\i cu aten\ie regulile veacului viitor -- Ieremia 31:29-34 ]i Ezechiel 18:20-32. Ele ne dovedesc, f`r` nici un dubiu, sinceritatea ]i realitatea tuturor declara\iilor Sale de iubire fa\` de oameni: ^Viu sunt zice Iehova, Domnul, nu m` plac [n moartea celui nelegiut, ci s` se [ntoarc` cel nelegiuit de la calea sa ]i s` tr`iasc`. {ntoarce\i-v`, [ntoarce\i-v` de la c`ile voastre cele rele! C`ci de ce s` muri\i, cas` a lui Israel?" Ezechiel 33:11. To\i cei care [n aceast` via\` se c`iesc de p`cat, ]i, a]a cum sugereaz` cuv>ntul c`in\`, [ncep ]i continu` lucrarea de reformare dup` cea mai bun` capacitate a lor, []i vor forma un caracter care le va fi de folos [n veacul viitor; c>nd vor fi trezi\i [n veacul [nvierii, [n acea m`sur` vor fi mai [nainta\i c`tre perfec\iune, ]i progresul lor va fi mai rapid ]i mai u]or, pe c>nd la ceilal\i va fi mai [ncet, mai obositor ]i mai greu. Acest lucru este sugerat [n cuvintele Domnului nostru: ^… vine ora [n care to\i cei din morminte vor auzi vocea Lui (Cristos) ]i vor ie]i, cei ce au f`cut cele bune spre [nvierea vie\ii (cei a c`ror [ncercare este trecut` ]i care au fost judeca\i vrednici de via\` vor [nvia des`v>r]i\i -- credincio]ii din veacurile trecute la via\` uman` des`v>r]it`, biruitorii Veacului acesta Evanghelic la via\` perfect` ca fiin\e divine), iar cei ce au f`cut cele rele spre [nvierea condamn`rii (judec`\ii, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.)" -- Ioan 5:28, 29. Ace]tia vor fi trezi\i pentru judecat` -- pentru a urma un curs de disciplinare ]i corec\ie -- ca mijloc necesar pentru des`v>r]irea lor sau, [n caz contrar, pentru condamnarea lor la moartea a doua. Omul care prin fraud` ]i nedreptate a acumulat ]i a adunat [n aceast` via\` mare bog`\ie, care s-a risipit [n v>nt odat` cu [ntoarcerea lui [n \`r>n`, se va trezi f`r` [ndoial` ca s`-]i pl>ng` pierderea ]i s`-]i jeleasc` s`r`cia ]i neputin\a total` de a repeta procedeele ilegale pentru acumularea bog`\iei sub noua ordine a lucrurilor. Pentru mul\i, a birui pornirile spre zg>rcenie, egoism, m>ndrie, ambi\ie ]i tr>nd`vie, nutrite ]i r`sf`\ate ani de zile [n via\a de acum, va fi o pedeaps` aspr` ]i o experien\` amar`. Ocazional vedem ]i acum c>te o ilustra\ie a acestui fel de pedeaps`, c>nd un om foarte bogat pierde totul deodat`, ]i spiritul [ng>mfat al s`u ]i al familiei sale trebuie s` cad`. Ni se spune (Daniel 12:2) c` unii se vor scula spre ocar` ]i ru]ine care va \ine tot veacul. }i cine se poate [ndoi c` atunci, c>nd fiecare lucru ascuns va fi adus la judecat` (Eclesiastul 12:14) ]i c>nd latura [ntunecat` a multor caractere, care ast`zi sunt larg aprobate printre oameni, va fi descoperit`, multe fe\e vor ro]i ]i se vor ascunde de ru]ine? C>nd omului care fur` i se va cere s` dea [napoi posesorului de drept proprietatea furat`, plus o dob>nd` de dou`zeci la sut`, iar omului care [n]al`, acuz` pe nedrept sau nedrept`\e]te [n alt mod pe apropoapele s`u, i se va cere s`-]i recunoasc` nelegiuirile ]i pe c>t va fi posibil s` repare pagubele, sub pericolul pierderii ve]nice a vie\ii, nu va fi aceasta r`spl`tire dreapt`? Remarca\i declara\ia clar` despre aceasta [n procedurile tipice ale lui Dumnezeu cu Israelul, pe care l-a f`cut s` reprezinte lumea. 1 Corinteni 10:11; Leviticul 6:1-7. Vede\i, de asemenea, ^Umbrele Tabernacolului", pag. 89. Fiindu-ne astfel [ng`duit s` privim [n planul perfect al lui Dumnezeu, cu c>t` for\` ni se aminte]te de cuv>ntul S`u prin profetul Isaia: ^… voi pune judecata [n linie ]i dreptatea [n cump`n`" (Isaia 28:17). Vedem, de asemenea, influen\a s`n`toas` a acestei disciplin`ri. P`rin\ii, c>nd []i disciplineaz` copiii, []i dau seama de necesitatea imperativ` ca pedepsele s` fie propor\ionale cu gre]elile; la fel este ]i [n guvernarea lui Dumnezeu: pedepsele mari pentru gre]elile mari nu sunt mai mari dec>t este necesar pentru a stabili dreptatea ]i a efectua reforme morale mari. V`z>nd c` Domnul, astfel va [ndrepta echitabil toate afacerile umane la timpul S`u cuvenit, noi putem s` [ndur`m greutatea din prezent ]i s` ne [mpotrivim r`ului cu bine, chiar cu pre\ul avantajelor prezente. De aceea, ^nu r`spl`ti\i nim`nui r`u pentru r`u". ^S` fie [n voi acela]i cuget care era ]i [n Christos Isus." Romani 12:17-19; Filipeni 2:5 Ordinea prezent` a lucrurilor nu va continua pentru totdeauna. Judec`torul cel drept al [ntregului p`m>nt spune: ^R`zbunarea este a Mea, Eu voi r`spl`ti, zice Domnul"; iar apostolul Petru adaug`: ^}tie Domnul a sc`pa de ispit` pe cei pio]i, iar pe cei nedrep\i ai p`zi la ziua judec`\ii spre a se pedepsi (]i s` p`streze pe cei nedrep\i ca s` fie pedepsi\i [n ziua judec`\ii, traducerea Cornilescu revizuit` -- n. e.)" -- 2 Petru 2:9. }i, dup` cum am v`zut, acele pedepse vor fi adaptate naturii p`catelor ]i vor avea [n vedere acel scop binevoitor -- stabilirea permanent` [n dreptate a omului. Alte Scripturi care confirm` aceast` vedere a r`spl`\ilor ]i pedepselor viitoare sunt: 2 Samuel 3:39; Matei 16:27; 1 Petru 3:12; Psalmul 19:11; 91:8; Proverbele 11:18; Isaia 40:10; 49:4; Matei 5:12; 10:41, 42; Luca 6:35; Apocalipsa 22:12; Romani 14:11, 12.
S` predomine cinstea ]i Adev`rul Dup` ce am demonstrat c` nici Biblia, nici ra\iunea nu ofer` nici cel mai mic sprijin doctrinei c` chinul ve]nic este pedeapsa pentru p`cat, vom observa faptul c` diferitele crezuri, confesiuni, c`r\i de c>nt`ri ]i tratate teologice ale diferitelor biserici sunt singurul ei sprijin; ]i c` sub cre]terea luminii din zilele noastre ]i prin emanciparea ra\iunii care rezult` din aceasta, credin\a [n aceast` doctrin` oribil`, diavoleasc` a veacurilor [ntunecate dispare repede. Dar vai! Aceasta nu este pentru c` cre]tinii [n general sunt zelo]i dup` adev`rul Cuv>ntului lui Dumnezeu ]i dup` caracterul S`u, ]i sunt doritori s` distrug` idolii dezgust`tori ai crezurilor. O, nu! Ei se [nchin` [nc` [n fa\a falsit`\ii lor pe care o admit; se angajeaz` [nc` s` le apere ]i cheltuie timp ]i bani pentru a le sprijini, de]i [n inim` se ru]ineaz` de ele ]i [n particular le neag`. Influen\a general` a tuturor acestora este s` fac` pe aceia din lume care sunt cinsti\i [n inim` s` dispre\uiasc` cre]tinismul ]i Biblia; ]i s` fac` ipocri\i ]i semi-necredincio]i din cre]tinii nominali. Fiindc` biserica nominal` este lipit` de aceast` hul` veche, ]i pe nedrept []i prezint` propria sa eroare ca fiind [nv`\`tura Bibliei, Cuv>ntul lui Dumnezeu, Biblia de]i [nc` respectat` formal este practic respins`. Astfel Biblia, marea ancor` a adev`rului ]i a libert`\ii, este [ndep`rtat` de la, ]i de c`tre aceia, care dac` n-ar fi [n]ela\i [n privin\a [nv`\`turilor ei, ar fi sus\inu\i ]i binecuv>nta\i prin ea. Efectul general, nu prea [ndep`rtat, va fi mai [nt>i o necredin\` pe fa\`, iar apoi anarhia. Pentru mare, foarte mare parte din aceasta sunt responsabili cre]tinii c`ldicei, at>t cei de la amvoane c>t ]i din strane, care cunosc sau ar trebui s` cunoasc` mai bine. Mul\i din ace]tia sunt dispu]i s` compromit` adev`rul, s` calomnieze caracterul lui Dumnezeu ]i s` se contrazic` ]i s` se [n]ele pe ei [n]i]i de dragul p`cii, al comodit`\ii sau al avantajului p`m>ntesc actual. }i orice slujitor al bisericii, care, prin rostirea vreunui cuv>nt [n sprijinul unui adev`r nepopular []i risc` salariul ]i reputa\ia de a fi ^stabilit" [n mla]tina erorii, este considerat un om curajos, chiar dac` [n mod nedemn el s-ar re\ine de la semnarea protestelor sale publicate. Dac` cre]tinii declara\i ar fi cinsti\i cu ei [n]i]i ]i sinceri fa\` de Dumnezeu, ar [nv`\a repede c` ^temerea lui de Mine este ca un ordin [nv`\at de la oameni" (Isaia 29:13). Dac` to\i ar hot`r[ s`-L lase pe Dumnezeu s` fie adev`rat, chiar dac` to\i oamenii s-ar dovedi mincino]i (Romani 3:4), ]i ar ar`ta c` toate crezurile umane sunt imperfecte ]i [n]el`toare, s-ar face [n scurt` vreme o mare lucrare de zdrobire a crezurilor. Atunci Biblia ar fi studiat` ]i apreciat` ca niciodat` [nainte; iar m`rturia ei c` plata p`catului este moartea (stingerea), ar fi recunoscut` ca o ^dreapt` r`spl`tire". |