Aceasta este o întrebare care a preocupat mintea gânditorilor din toate timpurile. În zilele noastre r`spunsurile sunt multe ]i contradictorii. În zarva ciocnirii tuturor crezurilor, doar pu\ini oameni ]tiu ce s` cread`. Lordul Tennyson a dat glas dorin\ei universale când a spus:

^Oh! Cristoase! Dac` ar fi posibil M`car o or` scurt` s` vedem Sufletele pe care le-am iubit, Ca s` ne poat` spune unde sunt ]i ce sunt!"

Dar, dragi prieteni, noi nu avem nevoie s` întreb`m sufletele care au plecat dintre noi; noi avem Cuvântul lui Dumnezeu ]i acesta este suficient. Biblia d` un r`spuns complet ]i satisf`c`tor la întrebarea noastr`.

{nainte [ns` de a analiza r`spunsul scriptural, s` vedem ce poate s` ne spun` ra\iunea uman` f`r` ajutorul Sfintei Scripturi. Vom vedea c` r`spunsul din aceast` surs` este incomplet. Orice informa\ie care provine din ]tiin\` ]i filosofie va fi [ns` g`sit` [n acord cu Cuv>ntul lui Dumnezeu; ]i la aceasta ar trebui s` ne a]tept`m pentru c` Dumnezeu este autorul at>t al legilor naturii ]i ra\iunii, c>t ]i al Bibliei. Cei care spun c` ]tiin\a ]i Biblia se contrazic, pur ]i simplu n-o [n\eleg pe una din ele.

Ce ne poate spune ]tiin\a?

Ce are de spus ]tiin\a cu privire la trup, suflet ]i spirit? }tiin\a ne spune c` trupul uman este compus din multe elemente. Nici unul din aceste elemente nu apar\ine [n exclusivitate corpului uman, ci ele se g`sesc peste tot [n jurul nostru pe p`m>nt. Aceasta este [n acord deplin cu Biblia, care afirm` c` Dumnezeu ^a f`cut pe om din \`r>na p`m>ntului" (Gen. 2:7). |`r>na p`m>ntului este numai o alt` form` de a spune ^elementele p`m>ntului".

Dar cu privire la suflet, persoana adev`rat`, ^eul", partea g>nditoare a omului? Ce ne poate spune ]tiin\a despre el? Concep\ia popular` este c` sufletul este o fiin\` sau o persoan` care locuie]te [n organismul nostru ]i este independent` de el, iar la moarte sufletul este eliberat din corp ]i continu` s` existe pentru totdeauna. }tiin\a nu ]tie nimic despre o asemenea fiin\`; n-a fost descoperit` niciodat` [n sala de disec\ie, nici în laborator. }tiin\a poate dovedi c` partea gânditoare a omului nu este independent` de organismul s`u. Animalele inferioare pot ra\iona într-o anumit` m`sur`, ]i cu cât structura creierului lor este mai complex` ]i mai fin` cu atât au o mai bun` putere de judecat`. Omul, al c`rui creier este cel mai complex ]i a c`rui structur` este cea mai fin`, posed` cel mai înalt grad de ra\iune. Pe m`sur` ce copilul cre]te spre maturitate ]i creierul s`u se dezvolt`, puterea de a ra\iona cre]te; ]i treptat, când omul [mb`trâne]te ]i creierul începe s` decad`, puterea de ra\iune se diminueaz` constant. Este clar atunci c` sufletul, partea g>nditoare a omului, nu este independent de organismul s`u.

Deseori am v`zut persoane duse la spital în stare de incon]tien\` în urma unei leziuni la cap, care ]i-au revenit dup` opera\ie. {ntrebând pacientul detalii privitoare la accident, întotdeauna afl`m c` ultimul lucru pe care ]i-l aminte]te este ceea ce s-a întâmplat chiar înainte de accident. Cu toate c` intervalul pân` ]i-a rec`p`tat cuno]tin\a a fost de zile sau uneori de s`pt`mâni, totu]i pentru el a fost un gol total. De ce este a]a? Unde a fost sufletul omului în acest interval? De ce nu ]i-a putut aminti evenimentele de dup` accident dac` este independent de corp? Este deci, f`r` [ndoial` evident c` sufletul este dependent de organism.

Dar [n ce prive]te spiritul? Este o fiin\` în interiorul nostru? }tiin\a n-a g`sit o asemenea fiin\`. Singurul spirit pe care ]tiin\a îl recunoa]te este spiritul sau puterea vie\ii. {n trecut se credea c` via\a se g`se]te într-o anumit` parte a corpului, dar acum, mul\umit` Profesorului Virchow, ]tim c` organismul este compus din nenum`rate celule ]i c` spiritul sau puterea vie\ii le însufle\e]te pe fiecare din ele. }tim de asemenea c` aceast` putere a vie\ii este dependent` de anumite procese continue de consum ]i de refacere a energiei.

Degetul, de exemplu, este alc`tuit din multe celule, în fiecare dintre ele fiind prezent spiritul sau puterea vie\ii ]i aceast` via\` este dependent` de procesele biologice. Dac` aceste procese sunt deranjate, apare boala, dac` ele înceteaz`, apare moartea. Când degetul moare, ce se întâmpl` cu spiritul vie\ii? Oare []i ia el zborul undeva, ca s` a]tepte pân` ce restul spiritului din trup i se al`tur`? Cu siguran\` nu!

Mai degrab` noi în\elegem c` moartea degetului ]i a întregului corp pur ]i simplu înseamn` încetarea proceselor vie\ii, de consum ]i refacere a energiei. Acela]i lucru se înt>mpl` în cazul animalelor ]i al plantelor. Ele de asemenea sunt alc`tuite din nenum`rate celule, fiecare din ele av>nd spiritul sau puterea vie\ii, ]i aceast` putere a vie\ii este dependent` de procese biologice similare. Noi nu în\elegem c` spiritul vie\ii lor este o fiin\` care continu` s` aib` o existen\` independent` dup` moarte.

Dup` ce via\a s-a dus, omul nu este capabil s` o redea. Doar Dumnezeu are aceast` putere. }i a]a citim în Eclesiastul 12:7 : ^… \`râna se întoarce în p`mânt cum a fost ]i duhul [sau puterea vie\ii] se întoarce la Dumnezeu care l-a dat". Numai Dumnezeu poate reda spiritul sau puterea vie\ii. Nici un doctor din aceast` lume nu poate da via\` mor\ilor.

Aceasta este, pe scurt, ceea ce poate spune ]iin\a privitor la întrebarea noastr`. }tiin\a nu ]tie nimic despre o stare viitoare.

R`spunsul filosofiei

Filosofia consider` c` noi, fiin\ele umane, avem o putere de gândire considerabil` ]i de asemenea o con]tiin\` sau un sim\ moral, adic` însu]irea de a discerne între bine ]i r`u. Ea ne spune c`, dac` urm`m cursul corect suntem buni sau virtuo]i ]i ar trebui s` ne a]tept`m la o r`splat` corespunz`toare, ]i dac` urm`m cursul gre]it suntem r`i sau vicio]i ]i ar trebui s` ne a]tept`m la o pedeaps` corespunz`toare. Dar adesea afl`m c` în realitate nu vedem aceste consecin\e rezonabile. De fapt regula este în general chiar invers`. Maleahi 3:15 spune: ^Acum fericim pe cei mândri; da, cei ce practic` r`utatea sunt zidi\i; da, ei ispitesc pe Dumnezeu ]i scap`". Pe de alt` parte, apostolul Pavel declar`: ^De fapt, to\i cei care voiesc s` tr`iasc` în evlavie în Hristos Isus vor fi persecuta\i". 2 Timotei 3:12.

De aceea filosofia spune c` trebuie s` existe o stare viitoare în care cei virtuo]i vor fi r`spl`ti\i, iar cei vicio]i vor fi pedepsi\i. Dar filosofia nu ne poate spune ce sau unde va fi aceast` stare viitoare, nici dac` aceasta este atins` în momentul mor\ii sau dup` un timp. Unii, baza\i pe o simpl` presupunere, declar` c` nu este posibil s` existe un interval între moarte ]i începutul noii st`ri. Aceast` eroare este bazat` pe o alt` presupunere, c` Dumnezeu nu are destul` în\elepciune ]i putere pentru a recrea pe aceia care au tr`it ]i au murit.

Revela\ia din partea spiritelor nedemn` de [ncredere

Sunt multe întreb`ri la care mintea uman`, f`r` un ajutor din alte surse, nu are r`spuns. Dac` nu putem ob\ine r`spunsul complet din ]tiin\` sau din filosofie, de unde ar trebui s` ne a]tept`m s`-l ob\inem? Deoarece nu-l putem ob\ine de la noi în]ine, evident trebuie s` ne a]tept`m la o revela\ie dinafar`.

Unii afirm` c` primesc aceast` revela\ie prin Spiritism. Nu vom discuta acum acest subiect, dar suntem convin]i c` Spiritismul, când nu este în]el`torie sau scamatorie, dup` cum este adesea cazul, este o manifestare a spiritelor rele, a îngerilor dec`zu\i. Domnul ne avertizeaz` foarte puternic împotriva consult`rii celor care au leg`turi cu spiritele, ]i declar` c` to\i cei care fac acest lucru sunt o urâciune pentru El. Deut. 18:9-12; Lev. 19:31; Isa. 8:19, 20.

R`spunsul din Cuvântul lui Dumnezeu

Atunci, unde trebuie s` c`ut`m aceast` revela\ie? Noi trebuie s` ne îndrept`m spre Însu]i Dumnezeu, ]i nu trebuie s` ne a]tept`m s` ob\inem r`spunsul prin viziuni sau manifest`ri deosebite, ci prin Biblie, Cuvântul lui Dumnezeu, ^credin\a care a fost dat` sfin\ilor odat` pentru totdeauna". Iuda 3.

{n trecut, majoritatea cre]tinilor credeau c` p`gânii, care mureau [n propor\ia însp`imânt`toare de aproximativ 70.000 pe zi, puteau fi salva\i de chinul ve]nic doar trimi\ând misionari, pentru ca numele lui Isus s` poat` ajunge la ei înainte de a muri. Dar acum foarte pu\ini cred aceasta. Foarte pu\ini cred c` Dumnezeu va chinui f`r` mil` pe oameni pentru totdeauna, pentru simplul motiv c` nu au avut niciodat` ocazia s` aud` despre numele lui Isus. Cine ar putea s` cread` un asemenea lucru despre Dumnezeu? Dar cei mai mul\i se mul\umesc s` citeze: ^Cel care judec` tot p`m>ntul nu va face ce este drept?" Ca ]i fariseii, ei refuz` acum s` investigheze problema, preferând s` cread` ]i s` înve\e tradi\iile oamenilor. Al\ii, [n zilele noastre, respingând oribila doctrin` a chinului ve]nic ]i crezând c` Biblia o înva\`, resping ]i Biblia. Aceasta este una dintre cele mai triste ]i mai rodnice surse de necredin\`.

S` recurgem la Biblie, c`utând cu smerenie îndrumarea lui Dumnezeu în g`sirea informa\iilor cu privire la acest subiect ]i la alte subiecte referitoare la planul de mântuire. Dac` facem aceasta, dac` mergem la Biblie în atitudinea corespunz`toare, nu doar din curiozitate ]i nici întrun spirit de mândrie ]i prejudecat`, ci blânzi, respectuo]i ]i evlavio]i, c`utând s` cunoa]tem ce are s` ne spun` Dumnezeu, f`r` s` punem propriile noastre idei pe seama Bibliei ]i f`r` s` ne fix`m în minte c` Biblia trebuie s` înve\e anumite lucruri, f`r` idei preconcepute, spunândune nou` în]ine, ^Voi crede ceea ce are s`mi spun` Dumnezeu, indiferent ce ar spune oamenii despre subiectul acesta" — dac` mergem la Biblie în aceast` atitudine, mai devreme sau mai târziu vom g`si adev`rul. ^El face pe cei smeri\i s` umble [n dreptate, El [nva\` pe cei smeri\i calea Sa." ^Prietenia DOMNULUI este cu cei care se tem de El." Trebuie s` avem în minte [ntotdeauna c` nici un om nu poate fi mai în\elept decât Biblia. Oricât de mult îi onor`m ]i ar trebui s`-i onor`m pe p`rin\ii ]i pe înv`\`torii no]tri, totu]i, niciodat` nu trebuie s` ne în]el`m punând cuvântul lor înaintea Cuvântului infailibil al lui Dumnezeu. Când cercet`m Cuvântul în acest spirit blând ]i reveren\ios, afl`m c` acesta d` un r`spuns complet ]i satisf`c`tor la întrebarea noastr`, r`spuns care, pe deasupra, ne arat` cât de minunat` ]i armonioas` este iubirea, dreptatea, în\elepciunea ]i puterea lui Dumnezeu.

Ce este sufletul

Ca s` ajungem la o în\elegere corespunz`toare a subiectului nostru, trebuie s` începem cu întrebarea: ^Ce este sufletul?". Pentru r`spuns, fire]te, ne întoarcem la descrierea cre`rii primului suflet omenesc, Adam, pe care o g`sim în Geneza capitolul 2 versetul 7: ^}i DOMNUL Dumnezeu a f`cut pe om din \`râna p`mântului, i-a suflat în n`ri suflare de via\`, ]i omul a devenit un suflet viu".

S` studiem pu\in aceasta. N-ar trebui s` citim Biblia f`r` s` medit`m la ceea ce are Dumnezeu s` ne spun`. ^Dumnezeu a f`cut pe om din \`râna p`mântului." Corpul lui Adam a fost format din elementele p`mântului. El avea ochi, urechi ]i gur`, dar p>n` la un moment dat n-avea capacitatea de a vedea, a auzi sau a vorbi. Apoi Dumnezeu i-a suflat în n`ri suflare de via\`. Remarca\i, Biblia nu spune c` Dumnezeu i-a suflat în n`ri un suflet. Ceea ce spune Cuvântul este c` Dumnezeu ^i-a suflat în n`ri suflare de via\`", spiritul sau puterea vie\ii. }i care a fost rezultatul? Oare g`sim noi ideea c` Adam avea acum un suflet în el? Nu, afl`m c` el ^a devenit un suflet viu" fiindc` Creatorul ^i-a suflat [n n`ri suflare de via\`". Cu alte cuvinte, sufletul nu este corpul, nici nu este spiritul vie\ii; dar ca s` fie un suflet viu trebuie s` aib` atât corp cât ]i spiritul vie\ii. Aceasta este în acord cu ceea ce am v`zut c` înva\` ]tiin\a, ]i anume, c` ^eul", adev`rata persoan`, partea gânditoare a omului nu este independent` de organismul s`u. Adam avea acum capacitatea s` vad`, s` aud`, s` vorbeasc`, s` gândeasc`, s` umble ]i s` munceasc`. El era acum o fiin\` sim\itoare, o fiin\` înzestrat` cu capacitate senzorial`; ]i astfel cea mai bun` defini\ie a unui suflet viu pe care cineva o poate da este c` acesta este o fiin\` sim\itoare. Se poate obiecta c` o asemenea defini\ie ar include ]i animalele inferioare, ]i c` Scripturile nu înva\` c` animalele inferioare sunt suflete. Dar Cuvântul lui Dumnezeu vorbe]te despre animalele inferioare c` sunt suflete, de]i este cumva neclar în traducerea noastr` englez`. Când cuvintele evreie]ti nefe] ]i caia (suflet viu) sunt utilizate cu referire la animalele inferioare, ele nu sunt niciodat` traduse ^suflet" (cu o singur` excep\ie, ]i anume, în Numeri 31:28) []i [n Biblia rom>neasc`, traducerea literal` nou`, 2001 — n. e.], ci ^vie\uitoare" sau ^creaturi vii", sau o alt` expresie de felul acesta; pe când acelea]i cuvinte, când apar cu referire la fiin\ele umane, sunt traduse permanent ^suflet" sau ^suflet viu". Dou` astfel de exemple pot fi v`zute în primul capitol din Geneza, versetele 20 ]i 30. În Geneza 1:20 citim: ^S` mi]une apele de vie\uitoare". Aceia dintre voi care au Biblii traducerea King James cu trimiteri vor vedea la subsol, suflete []i [n Biblia rom>neasc`, traducerea literar` nou`, 2001 — n. e.]. Apoi în Geneza 1:30 citim: ^Iar tuturor fiarelor p`mântului, tuturor p`s`rilor cerului, ]i tuturor celor ce se târ`sc pe p`mânt având în ele via\`" (traducerea englez`). Remarca\i de asemenea c` la margine, în dreptul cuvântului ^via\`" apar cuvintele ^În ebraic`, suflet viu". Concluzia evident` este c` Biblia este în acord cu ]tiin\a, declarând c` animalele inferioare sunt suflete vii.

Este evident deci, c` omului nu i se va acorda o stare viitoare pentru c` este sau posed` un suflet, ci pentru c` el singur, dintre toate creaturile p`mânte]ti, a fost creat [n chipul lui Dumnezeu, adic` cu puteri mintale de ra\iune, memorie, judecat` ]i voin\`, ]i cu atribute morale de dreptate, bun`voin\`, iubire etc., similare cu cele posedate de Dumnezeu, dar într-un grad inferior. Omul este singurul responsabil moral de ac\iunile sale; ]i nimeni, cu excep\ia unui nebun, nu s-ar gândi s` aduc` unul dintre animalele inferioare în fa\a cur\ii de justi\ie.

Este sufletul nemuritor?

Urm`toarea parte a subiectului nostru este una foarte important`. }i aceast` parte este r`spunsul la întrebarea: Este sufletul nemuritor? Foarte multe depind de aceasta. Dac` sufletul ar fi nemuritor, n-ar exista dec>t dou` posibilit`\i: fie c` to\i ar ajunge la fericire etern` cu Dumnezeu, fie c` unii ar fi sorti\i la o eternitate de durere, oricare ar fi forma acestei dureri. Dar, deoarece Biblia ne spune c` unii vor fi m>ntui\i, [nseamn` c` iubitul nostru Tat` ceresc poate distruge sufletul. Pe de alt` parte, dac` iubitul nostru Tat` ceresc poate distruge sufletul, El nu va cere s` fie ignorat` libertatea de voin\` a omului, dup` cum ar cere doctrina ^Universalismului", nici nu va fi silit s`-i condamne pe r`uf`c`torii cu voia la durere ve]nic`.

{n Biblie nu exist` expresia ^suflet nemuritor". Acest lucru este u]or de constatat. Tot ce trebuie s` face\i este s` lua\i o concordan\` complet`, s` v` uita\i mai întâi la cuvântul ^suflet" ]i la fiecare cuvânt care înseamn` ^suflet", ]i apoi la cuvântul ^nemuritor" ]i la fiecare cuvânt care înseamn` ^nemuritor", ]i ve\i afla c` de la Geneza pân` la Apocalipsa nu exist` nici un verset care s` declare c` sufletul este nemuritor.

Defunctul Dr. Thomas Clark, autorul unei c`r\i numite ^Gândul unei vie\i despre Cristos", a oferit o mie de lire oric`rei persoane care putea g`si expresiile ^suflet nemuritor" sau ^suflet ve]nic" în Scripturile ebraice, grece]ti sau engleze. Dr. Thomas Clark a fost destul de sigur c>nd a f`cut aceast` ofert`. Nimeni, n-a câ]tigat banii. Defunctul W. E. Gladstone a scris privitor la aceast` întrebare: ^Nemurirea natural` a sufletului este o doctrin` cu totul necunoscut` Sfintelor Scripturi, ]i care st` pe un plan egal cu o opinie filosofic` ingenios sus\inut`, dar serios ]i impresionant contestat` … ]i s-a strecurat în Biseric` prin u]a din spate, ca s` spunem a]a". (Studii auxiliare la lucr`rile Episcopului Bluter, pag. 197-198). }i a]a este. Doctrina nemuririi naturale a sufletului nu este deloc înv`\at` de Scripturi; s-a strecurat în Biseric` prin u]a din spate a filosofiei grece]ti.

S-ar putea pune întrebarea: Dac` Scripturile nu declar` c` omul are inerent în el un suflet ^nemuritor" sau ^ve]nic", declar` oare Cuvântul lui Dumnezeu c` sufletul este muritor, c` sufletul poate s` moar`? Cei care cred c` sufletul este nemuritor, în general gândesc c` Dumnezeu a]a a alc`tuit sufletul încât nici El Însu]i nu poate s`-l distrug`. Este aceasta adev`rat? În Matei 10:28 citim c` Dumnezeu este [n stare s` distrug` nu numai corpul ci ]i sufletul în Gheen`. (Vom vedea mai târziu ce înseamn` ^Gheena".) Acum s` ne întoarcem la Ezechiel 18:4. Acolo citim: ^Iat`, toate sufletele sunt ale Mele. Dup` cum sufletul fiului este al Meu, tot a]a ]i sufletul tat`lui este al Meu. Sufletul care p`c`tuie]te, acela va muri".

Sufletul, fiin\a sim\itoare este cea responsabil` pentru p`cat, ]i sufletul este, a]adar, cel care poart` pedeapsa p`catului, iar pedeapsa, dup` cum este scris, este f`r` [ndoial` moartea. Sufletul care p`c`tuie]te va muri ^fiindc` plata p`catului este moartea" — nu chinul ve]nic. Romani 6:23.

Odat` ce în\elegem aceasta, multe din declara\iile Bibliei devin clare. Multe pasaje neclare [nainte, devin acum clare. În 1 Timotei 6:15, 16 citim: ^… Împ`ratul celor care [mp`r`\esc ]i Domnul celor care st`p>nesc, singurul care are nemurirea". Dup` ce citim aceasta nici unul dintre noi s` nu spunem c` noi avem nemurirea, când Biblia declar` atât de clar c` numai {mp`ratul [mp`ra\ilor o are.

În Romani 2:7 (traducerea Cornilescu), apostolul se refer` la cei care caut` glorie, onoare ]i nemurire. Pentru a ilustra: consider c` am [n m>n` un ceas ]i dac` a] spune, ^[mi caut ceasul", voi a\i spune c` ceva nu e în regul` cu mintea mea. De ce? Pentru c` a] c`uta ceva ce deja am. Dar mul\i cre]tini spun c` ei sunt nemuritori, ]i totu]i ei caut` nemurirea! În 1 Corinteni 15:53, 54 apostolul spune: ^… ceea ce este muritor s` se îmbrace în nemurire". Dar noi nu putem s` îmbr`c`m ceva ce deja avem!

Nu, dragi prieteni, Cuvântul lui Dumnezeu este consecvent. El nu înva\` c` nemurirea este posesia natural` a omului. Ceea ce spune este: ^Plata p`catului este moartea, dar darul harului lui Dumnezeu este via\a ve]nic`, [n Isus Hristos, Domnul nostru". Noi nu avem în noi via\` ve]nic`, [n mod inerent, ci ne este oferit` prin Isus Cristos, care S-a dat pe Sine {nsu]i o r`scump`rare pentru p`catele noastre. Dac` avem credin\a necesar` în Dumnezeu, noi vom fi r`spl`ti\i cu darul vie\ii ve]nice, la timpul S`u potrivit. Aceasta este ceea ce ne spune psalmistul: ^DOMNUL p`ze]te pe to\i cei care Îl iubesc ]i nimice]te pe to\i cei r`i" (Ps. 145:20). El nu-i va p`stra pe cei r`i indiferent de condi\ii.

Unii î]i imagineaz` c` dac` se va demonstra falsitatea doctrinei nemuririi naturale a sufletului, temelia credin\ei cre]tine va c`dea. Dar nu acesta este cazul nicidecum. Pretutindeni în Scripturi suntem asigura\i c` speran\a noastr` întro via\` viitoare depinde, nu de o presupus` nemurire inerent`, ci de o înviere a mor\ilor. Faptele Ap. 24:14, 15; 1 Corinteni 15.

Multora li s-ar putea p`rea ciudat c` aceast` idee a nemuririi sufletului a devenit atât de r`spândit`, de]i este atât de opus` înv`\`turilor Scripturii. Pe vremea c>nd oamenii g>ndeau c` datoria lor era s` tortureze pe ceilal\i care se deosebeau de ei [n privin\a credin\ei religioase, Biserica a adoptat aceast` [nv`\`tur` a filosofilor greci; ]i au adoptat-o fiindc` ea ajuta la spijinirea doctrinei chinului ve]nic.

Argumentul obi]nuit prezentat pentru a sus\ine teoria sufletului nemuritor este c` o mic` parte din Dumnezeu a fost suflat` în Adam. Dac` cei care sus\in aceast` teorie ar judeca bine ce implica\ii are argumentul lor ]i ce concluzie rezult` [n mod firesc din acest argument, ar vedea c` nu este posibil s` fie adev`rat. Ei nu trebuie s` uite c` nu corpul, ci sufletul este cel responsabil pentru p`cat. Dac` sufletul este o mic` parte din Dumnezeu, atunci aceast` parte mic` este responsabil` pentru p`cat ]i poate s` ajung` sub sentin\a condamn`rii ve]nice.

Unii, remarcând c` afirma\ia din Geneza 2:7, [n leg`tur` cu faptul c` Dumnezeu a suflat suflare (spirit) de via\` în n`rile omului, se deosebe]te de descrierea cre`rii animalelor inferioare, cred c` nu sufletul, ci spiritul este o mic` parte din Dumnezeu, ]i c` de aceea nu sufletul, ci spiritul este nemuritor. Ace]tia nu observ` c` în Geneza capitolul 7 versetul 22 spune c` ]i animalele inferioare au spiritul vie\ii în n`rile lor. De aceea, cei care caut` s` dovedeasc` faptul c` omul este nemuritor, vor dovedi ]i c` animalele inferioare sunt nemuritoare. Acela]i argument li se aplic` ]i celor care caut` s` dovedeasc` nemurirea natural` a omului prin imposibilitatea distrugerii materiei ]i conservarea energiei. Dac` acestea sunt dovezi ale nemuririi omului, atunci ele ar fi dovezi ]i ale nemuririi fiec`rui animal ]i a fiec`rei plante. Cu siguran\` nici un om rezonabil nu crede c` animalele inferioare ]i plantele sunt nemuritoare!

Am aflat c` cea mai bun` defini\ie a sufletului este c` el este întreaga fiin\` sim\itoare. Partea dominant` a fiin\ei este mintea, voin\a, dar aceasta nu poate exista f`r` organism. În consecin\`, de]i într-un sens limitat sufletul poate fi descris ca mintea, voin\a, eul con]tient, totu]i eul trebuie s` aib` un corp de vreun fel. Am aflat, de asemenea, c` nu exist` nici un verset în Biblie care s` afirme c` sufletul este nemuritor, ci c`, dimpotriv`, Cuv>ntul lui Dumnezeu înva\` clar c` sufletul care p`c`tuie]te acela va muri.

Când va fi dreapta r`spl`tire?

Ideea popular` provenit` din micu\a carte ce con\ine atât de multe adev`ruri pre\ioase, ^Catehismul pe scurt", este c` la moarte ^sufletele credincio]ilor sunt des`v>r]ite în sfin\enie ]i c` imediat trec în glorie". Este adev`rat acest lucru? Aici vine o prob` pentru noi. Vom crede ^Catehismul pe scurt", sau vom crede Cuvântul lui Dumnezeu? Cei mai mul\i oameni prefer` cuvântul oamenilor [n defavoarea Cuvântului lui Dumnezeu, pentru c` acesta se potrive]te sentimentelor ]i prejudec`\ilor lor. La fel a fost ]i în timpul lui Martin Luther, când el a ar`tat c` Biblia, contrar înv`\`turilor Bisericii din acea vreme, afirm` c` ^Cei drep\i vor tr`i prin credin\`". Majoritatea oamenilor au preferat s` cread` ce [nv`\a Biserica [n loc s` accepte ce ar`ta Martin Luther din Scripturi. Aceea a fost o prob` pentru oamenii care au tr`it atunci, ]i noi avem o prob` similar` ast`zi. Re\ine\i c` nimeni nu poate fi mai în\elept decât Biblia.

Este oare adev`rat c` to\i mor\ii care au avut credin\` în Dumnezeu sunt acum în cer? S` lu`m un exemplu. Ce vom spune despre David, care, cu toate gre]elile sale, a fost un om preaiubit al Domnului, un om dup` inima lui Dumnezeu? Este David în cer? Poate c` mul\i ar r`spunde: ^Da". S` citim ce spune Cuvântul lui Dumnezeu. S` ne uit`m în Faptele Apostolilor 2:34 : ^David nu s-a suit în ceruri". Nimic n-ar putea fi mai limpede decât aceasta. {ntrebarea este: Ve\i crede aceasta? Unii ar putea spune: ^Este ciudat. Am crezut c` David este în cer, dar evident am gre]it. N-a fost a]a bun cum am crezut". Dar s` ne g>ndim la ceea ce spune Isus. În Ioan 3:13 g`sim scris: ^Nimeni nu s-a suit în cer, afar` de Cel care Sa coborât din cer, Fiul Omului, care este în cer". (Cuvintele ^care este în cer" ar trebui omise — [n traducerea Diaglott ele nu exist`.) ^Nimeni"! Nu exist` nici o excep\ie, [n afar` de Însu]i Isus care a venit din cer ca s` fie f`cut trup ]i s` locuiasc` printre oameni. S` avem grij` ca tradi\iile omene]ti s` nu ne conduc` la negarea cuvintelor lui Cristos.

{n Faptele Apostolilor 26:23, ni se spune c` Isus a fost primul înviat dintre cei mor\i. El a fost ^pârga celor adormi\i", ^Cel [nt>i-n`scut dintre cei mor\i" (1 Corinteni 15:20; Coloseni 1:18). Unii ar putea spune: ^Nu contrazice aceasta celelalte afirma\ii ale Scripturii cu privire la învierea lui Laz`r ]i a altora?" Explica\ia este c` Isus a fost primul care a înviat la via\` perfect`. Ceilal\i au fost pur ]i simplu trezi\i din starea mor\ii la starea lor muritoare, ]i dup` câ\iva ani s-au întors din nou în mormânt. Trezirea lor din moarte n-a fost o înviere în adev`ratul sens al cuvântului, adic` o înviere la via\` perfect`.

Dar ce vom spune despre timpul de la moartea lui Isus ]i p>n` la [ntoarcerea Sa? În timpul acestui Veac Evanghelic a primit fiecare dreapta sa r`spl`tire în momentul mor\ii? R`spunsul scriptural la aceast` întrebare nu este cel acceptat de obicei. Apostolul Petru [n 2 Petru 2:9 ne informeaz` în leg`tur` cu cei r`i. Oare apostolul spune acolo c` Dumnezeu ]tie s`-i pedepseasc` pe cei r`i în momentul mor\ii lor? Nu. Petru ne spune clar c` Dumnezeu ^]tie s` p`streze pe cei nedrep\i ca s` fie pedepsi\i în ziua judec`\ii". Remarca\i! Timpul când cei r`i trebuie s` fie pedepsi\i este în ziua judec`\ii, când Cristos se întoarce. Domnul nostru spune clar în Matei 16:27: ^C`ci Fiul Omului va veni în slava Tat`lui S`u, cu îngerii S`i, ]i atunci va r`spl`ti fiec`ruia dup` faptele lui". Cum se potrive]te aceasta cu afirma\ia din ^Catehismul pe scurt", c` sufletele celor credincio]i c>nd mor sunt des`v>r]ite în sfin\enie ]i imediat intr` în glorie? S` credem Cuvântul lui Dumnezeu. Numai când Isus Se va întoarce în gloria Tat`lui S`u cu îngerii S`i, va r`spl`ti El fiec`rui om dup` faptele sale.

Teologia curent` înva\` c` la moarte fiecare credincios merge imediat s` fie cu Isus, dar Domnul n-a dat acest gând ucenicilor S`i, celor pe care El îi iubea atât de mult. El nu le-a spus: ^V` voi primi la Mine în momentul când ve\i muri". Ceea ce a spus este: ^În casa Tat`lui Meu sunt multe locuin\e. Dac` n-ar fi a]a, v-a] fi spus, c`ci Eu M` duc s` v` preg`tesc un loc. }i dac` M` voi duce ]i v` voi preg`ti un loc, voi veni din nou ]i v` voi lua la Mine Însumi, ca acolo unde sunt Eu s` fi\i ]i voi" (Ioan 14:2, 3). Iar Pavel vorbindu-le colosenilor a spus: ^C`ci voi a\i murit ]i via\a voastr` este ascuns` cu Hristos în Dumnezeu. Când Se va ar`ta Hristos, via\a noastr`, atunci v` ve\i ar`ta ]i voi împreun` cu El în slav`" (Coloseni 3:3, 4). În Apocalipsa 11:18 citim: ^}i neamurile se umpluser` de mânie, dar a venit mânia Ta ]i timpul ca cei mor\i s` fie judeca\i ]i s` r`spl`te]ti pe robii T`i proroci, pe sfin\i ]i pe cei care se tem de Numele T`u, mici ]i mari". Versetele anterioare arat` c` timpul indicat aici este acela]i timp indicat [n pasajele deja citate, adic` întoarcerea lui Cristos, timpul când El {]i va lua marea Sa putere ]i va domni, iar împ`r`\iile acestei lumi vor deveni împ`r`\ia Domnului nostru ]i a Cristosului S`u. Multe alte versete pot fi citate în sprijinul aceluia]i adev`r. Scripturile, în\elese corespunz`tor, r`spund unanim la aceast` întrebare.

Tâlharul de pe cruce

Obiec\ia care este adus` în mod frecvent este r`spunsul lui Isus dat tâlharului de pe cruce, relatat [n Luca 23:43. Conform ideii obi]nuite, în momentul când a murit tâlharul poc`it s-a al`turat Domnului în cer. Dar am v`zut m`rturia Scripturii, c` to\i apostolii, martirii ]i al\i sfin\i care au murit a]teapt` pân` la întoarcerea lui Cristos pentru a-]i primi r`splata. În consecin\`, dac` ideea obi]nuit` cu privire la r`spunsul Domnului este corect`, atunci tâlharul trebuie s` fi avut întâietate fa\` de apostoli ]i fa\` de to\i sfin\ii martiri. Dar Domnul nostru i-a spus Mariei, a treia zi de la promisiunea f`cut` tâlharului: ^Înc` nu M-am suit la Tat`l Meu". Iar Petru, în Faptele Apostolilor 2:27, atrage aten\ia asupra cuvintelor lui David din Psalmul 16: ^C`ci nu vei l`sa sufletul Meu Locuin\ei Mor\ilor", ar`t>nd c` David nu vorbea aici despre el însu]i, ci ca un purt`tor de cuvânt profetic al Domnului Isus, el prevestea c` sufletul lui Isus a mers în Locuin\a Mor\ilor, nu în Paradis, dar c` nu va r`mâne acolo. Ne vom referi la aceasta mai târziu.

Când examin`m problema, g`sim c` explica\ia este foarte simpl`. Traducerea Rotherham a pasajului înl`tur` toate dificult`\ile. Aceasta este: ^Cu adev`rat î\i spun Eu ast`zi, vei fi cu mine în Rai". El pune virgula dup` ^ast`zi", în loc s` o pun` înainte. Are Rotherham vreo justificare s` fac` aceast` schimbare? Da, pentru c` atunci când a fost scris` Biblia nu erau virgule. Semnele de punctua\ie n-au fost inventate decât cu patru secole [n urm`, la scurt timp dup` inventarea artei tiparului. Este doar o conven\ie modern` care indic` faptul c` scriitorul dore]te ca cititorul s` fac` pauze scurte în aceste locuri, ajutând astfel la în\elegerea textului. Dac` dori\i s` v` convinge\i c` nu exist` punctua\ie în manuscrisele vechi ale Bibliei, v` sf`tuim s` vizita\i British Museum, ]i acolo ve\i g`si, l`sat deschis întro vitrin` pentru a fi v`zut, cel mai vechi manuscris al Bibliei. Ca ]i celelalte dou`, este în greac`. Se nume]te: ^Manuscrisul alexandrin".

Fie c` în\elege\i limba greac` sau nu, ve\i putea observa c` toate cuvintele ]i propozi\iile merg una dup` alta, nu exist` spa\iu între ele ]i nu exist` nici o virgul` în tot manuscrisul. Aceasta înseamn` c` virgula ]i celelalte semne de punctua\ie, care apar în versiunea noastr` englez`, nu sunt inspirate, ci au fost doar introduse de traduc`tori pentru a ar`ta ceea ce ei credeau a fi în\elesul Scripturii.

Cei care au tradus Noul Testament în englez` credeau c` ^sufletele celor credincio]i trec imediat în glorie", ]i ca urmare au pus o virgul` dup` ^Adev`rat î\i spun". Totu]i, noi am g`sit c` Isus ]i apostolii S`i au spus c` la întoarcerea Sa în slava Tat`lui S`u cu sfin\ii S`i îngeri, credincio]ii vor fi r`spl`ti\i ]i cei r`i vor fi pedepsi\i. În consecin\`, virgula ar fi trebuit pus` dup` ^ast`zi". Isus a spus de fapt: ^Cu adev`rat î\i spun Eu ast`zi, vei fi cu mine în Rai". (Cuvântul grecesc esee poate fi la fel de bine tradus ^tu vei fi" sau ^vei fi tu".) Vedem deci c` Isus n-a contrazis cele spuse cu alt` ocazie, nici n-a f`cut o excep\ie în cazul tâlharului poc`it.

Un exemplu de utilizare asem`n`toare a cuvântului ^ast`zi" se g`se]te în Deuteronom 30:16, ^c`ci \i-am poruncit azi s` iube]ti pe DOMNUL Dumnezeul t`u". Când a rostit Isus cuvintele din textul nostru, faptul c` El avea s` devin` vreodat` [mp`rat trebuie s` fi p`rut lucrul cel mai pu\in posibil. Fiind at>rnat pe cruce, murind ca un criminal ]i cu titlul ^{mp`ratul Iudeilor" scris în batjocur` deasupra capului S`u, trebuie s` fi p`rut dincolo de toate grani\ele posibilului c` El avea s` primeasc` vreodat` un regat; dar când tâlharul I-a cerut lui Isus s`-}i aminteasc` de el când va veni în {mp`r`\ia Sa, Isus i-a onorat credin\a ]i a spus: ^Adev`rat î\i spun ast`zi — în aceast` zi întunecat`, când mor ca un criminal ]i par a fi un impostor — vei fi cu mine în Rai". Un alt motiv important pentru care Domnul nostru a folosit cuvântul ^ast`zi" a fost c` în acea zi marele sacrificiu pentru p`catul lumii trebuia s` se sfâr]easc`, ceea ce avea s` fac` posibil` stabilirea Împ`r`\iei Sale.

Starea intermediar`

Am v`zut c` Scriptura înva\` c` este o stare intermediar`, un timp de a]teptare între moarte ]i r`splat`. O mul\ime de oameni care studiaz` Biblia au ajuns la aceast` concluzie, dar din nefericire cei mai mul\i dintre ei se aga\` [nc` de ideea eronat` a nemuririi sufletului. De aceea ei cred c` sufletul în aceast` stare intermediar` este con]tient, c` poate gândi ]i sim\i, ]i c` ]tie chiar mai multe dup` moarte decât a ]tiut înainte. Haide\i s` examin`m acest lucru.

Declar` Scriptura c` sufletul dup` moarte ]tie mai multe decât a ]tiut înaintea mor\ii sale? Uita\iv` în Eclesiastul 9:5: ^cei mor\i nu ]tiu nimic"; de asemenea versetul 10: ^C`ci în Locuin\a Mor\ilor, în care mergi, nu este nici lucrare, nici plan, nici cuno]tin\`, nici în\elepciune". Apoi aminti\i-v` rug`ciunea lui Ezechia: ^C`ci nu Locuin\a Mor\ilor Te laud`, nu moartea Te s`rb`tore]te ]i cei care s-au coborât în groap` nu mai n`d`jduiesc în adev`rul T`u. Cel viu, da, cel viu Te va l`uda, ca mine ast`zi" (Isaia 38:18, 19). Din nou psalmistul ne spune în Psalmul 146:4, c` omul c>nd moare, ^se întoarce în p`mânt; ]i în aceea]i zi îi pier ]i planurile". Pare aceasta c` ]tie mai mult decât a ]tiut înainte? În Psalmul 6:4 citim: ^Întoarce-Te, DOAMNE, elibereaz`mi sufletul!" Apoi versetul 5: ^C`ci în moarte nu este aducere aminte de Tine; ]i în Locuin\a Mor\ilor cine Te va l`uda?" Atunci nu este clar, dragi prieteni, c` sufletul în aceast` stare intermediar` este într-o stare de incon]tien\`, a]teptând trezirea învierii?

Numai când în\elegem ce este moartea putem vedea frumuse\ea ilustra\iei, care este atât de des folosit` în Vechiul Testament, somnul mor\ii. Ne amintim cum a spus Domnul: ^Laz`r, prietenul nostru doarme", ]i când ucenicii S`i nu L-au în\eles, ^atunci Isus le-a spus pe fa\`: @Laz`r a murit#" (Ioan 11:1114). Moartea este comparat` cu somnul pentru c` este o stare de incon]tien\`. Dac` am intra într-o camer` unde doarme cineva, am putea face ]i spune multe lucruri ]i persona ar fi total incon]tient` de prezen\a noastr` atâta timp cât ar dormi. De aceea moartea este comparat` cu somnul.

Aceasta este starea mor\ilor. Când omul moare, el î]i închide ochii, trece într-o stare de incon]tien\` ]i trece un anumit timp (ar putea fi s`pt`mâni, ani sau secole), dar indiferent cât de lung` ar fi perioada, pentru acel om ar fi un gol complet. Cu alte cuvinte, pentru fiecare dintre cei care se vor trezi în diminea\a învierii va fi ca ]i cum ar fi dormit o clip` ]i în clipa urm`toare s-ar fi trezit. Aceasta este starea mor\ilor. Ei sunt complet incon]tien\i. Ei ^nu ]tiu nimic".

Dar ^vine ceasul când to\i cei din morminte vor auzi glasul Lui ]i vor ie]i din ele" (Ioan 5:28, 29). Remarca\i c` Isus n-a spus: ^to\i cei care sunt în fericire ve]nic` sau în chin ve]nic", ci ^to\i cei din morminte", starea mor\ii. ^O, da", spun unii, ^aceasta se refer` la trupurile celor mor\i, nu se refer` la sufletele lor; înseamn` c` atunci când Isus cheam` sufletele celor m>ntui\i ]i ale celor pierdu\i, ele vor zbura înapoi ]i vor locui din nou în corpurile lor". Dar nu a]a a spus Isus. Avem m`rturia unanim` a ]tiin\ei ]i a Scripturii c` trupurile nu vor fi înviate. }tiin\a arat` c` la moarte trupurile se dezintegreaz`, ]i multe dintre ele ajung s` fertilizeze plantele. Unii sunt mânca\i de animale s`lbatice sau de canibali ]i ajung s` formeze \esuturile animalelor sau ale canibalilor. Este deci [n mod clar imposibil ca acela]i corp s` învie.

Dar noi nu trebuie s` ne sprijinim doar pe m`rturia ]tiin\ei. Apostolul Pavel r`spunzând la aceast` întrebare, ^Cum înviaz` mor\ii ]i cu ce trup vor veni?" n-a spus: ^Aceasta este o întrebare ciudat`! De ce întreba\i @Cum înviaz` mor\ii ]i cu ce trup vor veni#? Nu ]i\i c` sufletul nu moare niciodat`, ]i doar corpul este cel care moare ]i trebuie s` fie înviat?" Nu! Pavel a spus: ^Nebun ce e]ti! … semeni nu trupul care va fi … Dumnezeu îi d` un trup, dup` cum voie]te; ]i fiec`rei semin\e îi d` un trup al ei" (1 Cor. 15:35-38). Ce ar putea fi mai limpede ca aceasta? Atunci, nu corpul, ci sufletul este cel care moare, dup` cum citim în Isaia 53:12, despre Cristos: ^El }i-a dat sufletul la moarte" [traducerea literal` nou`, 2001 — n. e.]. Atunci nu corpul, ci sufletul este cel care trebuie înviat; ]i Dumnezeu va da fiec`rui suflet un trup dup` cum dore]te, în func\ie de caracterul format în timpul vie\ii sale.

Unde sunt mor\ii?

Din ceea ce am spus va fi limpede c` r`spunsul scriptural la întrebarea noastr` este simplu: to\i mor\ii, buni ]i r`i, sunt întrun singur loc, [n mormânt — nu [n mormântul literal, ci [n starea mor\ii. ^Toate merg la un loc; toate au fost f`cute din \`rân` ]i toate se întorc în \`rân`" (Eclesiastul 3:20). ^Acolo nu te mai nec`jesc cei r`i, acolo se odihnesc cei slei\i de puteri [inclusiv cei slei\i în facerea de bine]. Prizonierii [mor\ii] sunt l`sa\i to\i [n pace, nu mai aud glasul asupritorului; cel mic ]i cel mare sunt acolo." Iov 3:17-19.

A]adar, înv`\`tura Scripturii este c` mor\ii sunt mor\i. Pare ciudat a fi necesar ca un lucru care este ar`tat atât de clar [n Cuvântul lui Dumnezeu s` trebuiasc` a fi dovedit. Motivul este c` min\ile majorit`\ii cre]tinilor au fost atât de încurcate de înv`\`turile teologice ale trecutului, încât ei nu pot discerne m`rturia limpede a Bibliei asupra acestui subiect.

În Vechiului Testament ebraic, cuvântul care este folosit pentru a desemna mormântul sau starea mor\ii, în care se odihnesc to\i mor\ii, este ^]eol". Acest cuvânt apare în total de 65 de ori în Scripturile ebraice. Totu]i, nu este tradus constant ^mormânt". De 3 ori este tradus ^groap`", de 31 de ori ^mormânt", ]i de 31 de ori ^iad". Cuvântul ^iad" apare în versiunea englez` a Vechiului Testament exact de 31 de ori, astfel c` singurul cuvânt ebraic din Vechiul Testament care este tradus ^iad" este ^]eol". Cuvântul ebraic ^]eol" corespunde cuvântului grecesc ^hades", un cuvânt care apare în Noul Testament ]i care [nseamn` aceea]i stare, starea mor\ii. Acest lucru este dovedit de faptul c` apostolii Petru ]i Pavel, în dou` locuri unde citeaz` din Vechiul Testament unde apare cuvântul ^]eol", l-au tradus prin cuvântul grecesc ^hades". Compara\i Psalmul 16:10 cu Faptele Apostolilor 2:27; ]i Osea 13:14 cu 1 Corinteni 15:55, ]i în ultimul text amintit remarca\i c` în Bibliile [engleze — n. e.] cu referin\e, cuvântul ^mormânt" are în dreptul lui, la margine, cuvântul ^iad".

Doctrina chinului ve]nic, care s-a strecurat în Biseric` odat` cu [ndep`rtarea de la înv`\`turile apostolice, a câ]tigat mult` putere [n timpul când oamenii îi chinuiau pe al\ii pentru ceea ce ei numeau erezie. Cuvântul ^iad" a fost asociat cu oribila teorie care spune c` ar fi un loc de tortur`, unde se presupune c` demoni care nu pot fi atin]i de foc îi chinuie pentru totdeauna pe cei care au fost trimi]i acolo de Dumnezeu. {n nici un caz nu acesta este sensul originar al cuvântului ^iad". La [nceput con\inea idea de loc ^ascuns" sau ^acoperit", de aceea a fost o traducere destul de potrivit` a cuvintelor ^]eol" ]i ^hades". Chiar ]i ast`zi cuvântul este folosit în sensul s`u originar în anumite regiuni agricole. ^A pune cartofi în iad" nu înseamn` a-i ^pr`ji", a]a cum ar da de [n\eles semnifica\ia ortodox` a cuvântului ^iad"; însemn` a-i îngropa, a-i ascunde, a-i acoperi pân` la timpul cuvenit s` fie sco]i.

Este foarte important s` ]tim c` în Biblie nu exist` ideea de chin ve]nic în utilizarea cuvintelor ^]eol" ]i ^hades". S` vedem ce a spus Iov: ^Ah! de ai voi s` m` ascunzi [n Locuin\a Mor\ilor" (]eol) — ar fi o dorin\` ciudat` dac` ]eol ar fi un loc sau o condi\ie de chin ve]nic! — ^de m-ai acoperi". O, da! Acesta este g>ndul adev`rat; ]eolul este starea ascuns` — ^pân`-|i va trece mânia ]i de mi-ai rândui un timp ]i apoi Î\i vei aduce iar`]i aminte de mine! Dac` omul odat` mort ar putea s` mai tr`iasc`, înc` a] mai trage n`dejde în tot timpul suferin\elor mele, pân` mi se va schimba starea în care m` g`sesc. Atunci mai chema ]i |i-a] r`spunde; ]i |i-ar fi dor de lucrarea mâinilor Tale." Iov 14:13-15.

În Osea 13:14, suntem asigura\i c` ]eolul (iadul, starea mor\ii) va fi distrus. De aceea nu poate fi nici un fel de loc sau de stare ve]nic`. Versetul arat` c` starea mor\ii va fi nimicit` prin [nviere. Cuvintele profetului sunt: ^Îi voi r`scump`ra din puterea }eolului (morm>ntului), îi voi sc`pa de la moarte. Moarte, unde î\i este ciuma? Locuin\` a Mor\ilor (}eol), unde î\i este nimicirea?" Apostolul Pavel, citând aceasta, exclam` la sfâr]itul minunatului capitol despre învierea mor\ilor, din 1 Corinteni 15:55 : ^Unde î\i este \epu]ul, moarte? Unde î\i este biruin\a moarte?"

{nsu]i Isus, cel mai bun dintre oameni, a mers în iad — nu numai corpul S`u, ci ]i sufletul S`u. Aceasta o afl`m din versetul care a fost deja men\ionat, Faptele Apostolilor 2:27, citat din Psalmul 16:10: ^Nu vei l`sa sufletul Meu Locuin\ei Mor\ilor". V`zând c` sufletul lui Isus a mers în iad, este clar c` iadul nu reprezint` un loc sau o stare de chin ve]nic, ci starea mor\ii. Aceasta este în acord cu afirma\ia profetului Isaia 53:12 — traducerea literal` nou`, 2001, n. e.): ^[Isus] }i-a dat sufletul S`u la moarte".

Teoria obi]nuit` c` mor\ii nu sunt mor\i se presupune a fi sus\inut` de trei pasaje din Scriptur`. Acestea sunt: (1) pilda bogatului ]i a lui Laz`r, (2) ar`tarea lui Moise ]i a lui Ilie pe Muntele Schimb`rii la fa\`, ]i (3) declara\ia lui Isus în leg`tur` cu Avraam, Isaac ]i Iacov, c` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor mor\i ci al celor vii. S` examin`m aceste trei pasaje.

Bogatul ]i Laz`r

Din tot contextul acestui pasaj este evident c` aceasta este o pild`. Dac` n-ar fi a]a, lec\ia logic` pe care am putea-o scoate din ea ar fi c` nu vom intra niciodat` [n fericire ve]nic` dac` nu suntem ni]te bie\i cer]etori plini de bube, ]i c` vom avea parte de chinul viitor dac` se întâmpl` s` purt`m in sub\ire ]i purpur` ]i s` mânc`m abundent în fiecare zi. {n aceast` pild`, Cristos înv`\a un mare adev`r dispensa\ional, adic`, despre lep`darea evreilor ]i aceptarea neamurilor în favoarea lui Dumnezeu. Dac` citi\i cu aten\ie capitolul 32 din Deuteronom, ve\i vedea c` Isus doar a repetat într-un limbaj viu ceea ce deja spusese Moise. Uita\i-v` în special la versetele de la 20 pân` la 29, ]i de asemenea la ceea ce a citat Pavel din Deuteronom 32:21 în Romani 10:19, unde el arat` c` profe\ia lui Moise se refer` la lep`darea lui Israel ca urmare a respingerii Domnului Isus de c`tre acea na\iune.

Omul bogat reprezint` na\iunea lui Israel, care la timpul când vorbea Isus mânca abundent în fiecare zi din favorurile ]i promisiunile lui Dumnezeu. ^Purpura" reprezint` faptul c` evreii erau copiii Împ`r`\iei, na\iunea c`reia îi apar\inea Mesia. ^Inul sub\ire" simbolizeaz` dreptatea atribuit` lor prin sacrificiile tipice ale Legii.

Laz`r reprezint` pe aceia dintre neamuri care se temeau de Dumnezeu, dar erau ^f`r` drept de cet`\enie în Israel, str`ini de leg`mintele f`g`duin\ei, f`r` n`dejde ]i f`r` Dumnezeu în lume" (Efeseni 2:12). Singurele favoruri pe care le puteau primi erau f`r>miturile care c`deau de la masa abundent` a israeli\ilor. Când femeia din Canaan Ia cerut Domnului nostru s`-i vindece fiica, Isus a r`spuns: ^Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel. … Nu este bine s` iei pâinea copiilor ]i s-o arunci la c`\ei. @Da, Doamne#, a zis ea, @dar ]i c`\eii m`nânc` din f`r>miturile care cad de la masa st`pânilor lor#" (Matei 15:21-28). Ca r`splat` a credin\ei sale, Isus i-a dat f`r>mitura de serviciu dorit.

Datorit` faptului c` Israel L-a respins pe Isus ca Mesia, a survenit o schimbare pentru ambele clase. Clasa ^Laz`r" a ^murit", adic` a încetat s` mai existe ca proscri]i ]i au fost primi\i în favoarea lui Dumnezeu. Corneliu a fost primul dintre ace]tia. Accept>ndu-L pe Cristos, au fost primi\i în sânul lui Avraam [n calitate de copii adev`ra\i ai credinciosului Avraam ]i mo]tenitori ai promisiunilor pe care Dumnezeu i le f`cuse lui Avraam. Galateni 3:7, 26-29; Romani 11:7-9; 12-25.

Ulterior, în anul 70 d. Cr., ^bogatul" ^a murit", adic` a încetat s` existe ca na\iune ]i ca reprezentant na\ional al favorii lui Dumnezeu. De atunci evreii au fost în chin, ]i marea pr`pastie a prejudec`\ilor Legii lor i-a împiedecat s`-L primeasc` pe Cristos ]i s` se întoarc` în favoarea lui Dumnezeu. Totu]i, alte Scripturi ne asigur` c` aceasta nu va fi întodeauna a]a, ci c` ^o parte din Israel a c`zut într-o [mpietrire care va \ine pân` va intra plin`tatea neamurilor" ]i atunci ^tot Israelul va fi mântuit". Romani 11:25, 26.

Moise ]i Ilie pe munte

Mul\i cred c` Moise ]i Ilie li s-au ar`tat ucenicilor ]i lui Isus în persoan`. Unii ca ace]tia au omis s` remarce c` Isus le-a spus clar ucenicilor, c` ceea ce au v`zut a fost o viziune (Matei 17:9). Petru explic`, în cea de-a doua epistol` a sa, c` viziunea preumbrea glorioasa {mp`r`\ie a lui Cristos.

Cuvântul redat ^viziune" în greac` este horama. Acest cuvânt apare în total de dou`sprezece ori în Noul Testament, ]i de fiecare dat` este redat în mod corespunz`tor ^viziune". S` lu`m dou` exemple: în Faptele Apostolilor 9:11, 12 citim: ^}i Domnul i-a zis [lui Anania]: @Scoal`-te, du-te pe strada care se nume]te @Dreapt`# ]i caut`, în casa lui Iuda, pe unul cu numele Saul, un om din Tars. C`ci iat`, el se roag` ]i a v`zut în viziune pe un om, numit Anania, intrând la el ]i punându-]i mâinile peste el, ca s`-]i capete iar`]i vederea#". Omul v`zut de orbul Saul din Tars a fost, [n mod clar, nu o realitate, ci o viziune. În Faptele Apostolilor 12:7, 9 citim: ^}i iat`, un înger al DOMNULUI a stat lâng` el ]i o lumin` a str`lucit în închisoare; ]i lovind pe Petru în coast`, îngerul l-a de]teptat ]i i-a zis: @Scoal`-te repede!# …. Petru a ie]it afar` ]i a mers dup` el, f`r` s` ]tie dac` ce f`cea îngerul era adev`rat; i se p`rea c` are o viziune" — horama. Petru credea c` ceea ce v`zuse era o viziune, ]i n-a ]tiut c` a fost o realitate. Aceste exemple dovedesc faptul c` acest cuvânt horama, folosit de Isus, arat` c` Moise ]i Ilie n-au fost [n realitate prezen\i pe Munte, ci doar p`reau s` fie acolo. Întreaga scen` a fost o viziune.

A spune c` Moise ]i Ilie au stat [n realitate cu Isus pe Munte ar fi în contradic\ie cu înv`\`tura Scripturii c` Isus a fost primul înviat din mor\i. Faptele Apostolilor 26:23; 1 Corinteni 15:20.

Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor mor\i, ci al celor vii — Matei 22:32

Acest text este frecvent citat ca dovad` c` mor\ii nu sunt mor\i. Un studiu al contextului va ar`ta c` Isus avea în vedere învierea, ]i c` pasajul înva\` exact contrar cu ceea ce se [n\elege [n general. Cuvintele Sale din versetul precedent sunt: ^Cât prive]te învierea mor\ilor". El nu spune, ^învierea celor vii", pentru c` aceasta n-ar avea nici un sens. În vederea învierii Isus a putut spune cu adev`rat c` Dumnezeul lui Avraam, Isaac ]i Iacov nu este Dumnezeul celor mor\i, ci al celor vii. Aceasta este în acord cu ceea ce spune apostolul Pavel în Romani 4:17: ^Dumnezeu … înviaz` mor\ii ]i … cheam` cele ce nu sunt ca ]i cum ar fi".

Alte dou` texte frecvent aduse ca sprijin al teoriei c` la moarte credincio]ii ^intr` imediat în glorie", sunt: 2 Corinteni 5:8, unde apostolul Pavel spune c` ^ne place mai mult s` p`r`sim trupul acesta, ca s` fim acas` la Domnul", ]i Filipeni 1:23, unde el exprim`: ^a] dori s` m` mut ]i s` fiu împreun` cu Hristos". Totu]i, este evident din alte Scripturi (vezi 2 Timotei 4:8), c` apostolul nu se a]tepta s` fie condus imediat în prezen\a Domnului în momentul în care î]i l`sa ^cortul p`mântesc". El ]tia c` trebuie s` r`mân` adormit în moarte pân` la întoarcerea lui Cristos la ultima trâmbi\`, când la [nt>ia [nviere va fi trezit ]i a]a va fi întotdeauna cu Domnul.

Cuvântul ^s` m` mut" din ultimul text nu este o traducere corect` a cuvântului grecesc analusai. În Luca 12:36 acela]i cuvânt grecesc este redat ^întoarcere". Dar nici ^întoarcere" nu exprim` exact sensul cuvântului analusai; traducerea literal` este ^s` fiu dezlegat din nou". Pavel era ^strâns [ntre dou`" lucruri — s` tr`iasc` sau s` moar`. Amândou` aveau avantaje, ]i nu ]tia ce s` aleag` mai degrab`; dar ^s` fie dezlegat din nou" din închisoarea mor\ii de Domnul la a doua Sa venire era cu adev`rat mult mai bine decât aceste dou` lucruri, ]i aceasta dorea sincer apostolul mai presus de orice.

Dou` clase principale în starea mor\ii

Sunt dou` clase în starea mor\ii: mor\ii în Adam ]i mor\ii în Cristos. Când Adam a p`c`tuit, sentin\a mor\ii a trecut nu numai asupra lui, ci ]i asupra întregii rase umane înc` nen`scute. Mul\i neag` aceasta ]i spun c` Dumnezeu n-ar condamna întreagul neam omenesc din cauza p`catului unui singur om; dar noi vedem aceast` lege în ac\iune în fiecare zi. Ei trec cu vederea faptul c` prin legea eredit`\ii copiii sufer` din cauza p`catelor p`rin\ilor lor. A]a cum spune profetul: ^P`rin\ii au mâncat agurid`, ]i copiilor li s-au strepezit din\ii" (Ieremia 31:29). A fost o via\` spre moarte: Adam se [ndrepta spre moarte ]i o astfel de via\` spre moarte a dat el rasei sale. R>ul a fost contaminat de la izvorul s`u. În consecin\`, ^nu este nici un om drept, nu, nici unul m`car". To\i sunt vinova\i în fa\a lui Dumnezeu ]i de aceea to\i au fost pe drept condamna\i la moarte.

Aceasta este cunoscut` ca doctrina p`catului originar. Este exact ceea ce ne spune Pavel în Romani 5:12: ^De aceea, dup` cum printr-un singur om a intrat p`catul în lume ]i prin p`cat moartea, ]i astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, c`ci to\i au p`c`tuit". }i iar`]i în 1 Corinteni 15:22: ^}i dup` cum în Adam to\i mor …". Scripturile nu [nva\` nimic mai clar dec>t aceast` doctrin` a p`catului originar.

Cei care sunt mor\i în Adam au fost condamna\i la moarte din cauza p`catului înn`scut. Dumnezeu, Judec`torul cel drept, este sfânt. El ur`]te p`catul ]i nu putea permite nici unei fiin\e imperfecte, p`c`toase, s` aib` via\` ve]nic`. În aceasta se vede dreptatea lui Dumnezeu; dar acum ^Dumnezeu Î]i arat` dragostea Sa fa\` de noi prin faptul c`, pe când eram noi înc` p`c`to]i, Hristos a murit pentru noi" (Romani 5:8). ^Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, c` a dat pe singurul S`u Fiu, pentru ca oricine crede în El s` nu piar`, ci s` aib` via\` ve]nic`." Ioan 3:16.

Prin credin\` în Cristos nu se în\elege numai o form` mental` a credin\ei care spune: ^Cred c` a existat un om ca Isus Cristos ]i c` El a fost r`stignit de c`tre romani"; nu o astfel de credin\`, ci o credin\` vie, care se încrede în Dumnezeu ]i spune: ^Cred c` Dumnezeu a iubit atât de mult lumea încât L-a dat pe Fiul S`u s` fie M>ntuitorul omenirii ]i cred promisiunea lui Dumnezeu c` eu sunt îndrept`\it prin credin\a mea ]i am pace cu El ]i acum doresc s` fac voia lui Dumnezeu în toate".

Cei care practic` aceast` credin\` vie în Isus trec de la moarte la via\` (vezi Ioan 5:24). Nu [nseamn` c` au via\` în realitate; dar Dumnezeu le-o recunoa]te pentru c` dreptatea Sa a fost satisf`cut` prin moartea lui Cristos, ]i ei au acceptat preg`tirea pe care a f`cut-o El în Cristos.

Înseamn` aceasta c` aceia dintre noi care cred acum nu vor muri niciodat`? Nu, dragi prieteni, dac` a]a ar fi cazul nici unul dintre apostoli n-ar fi murit. }i mai este ceva. Când sc`p`m de condamnarea care este asupra lumii ]i c`ut`m s` facem voia lui Dumnezeu, afl`m în Cuvântul S`u sfânt c` ob\inem suspendarea condamn`rii pentru un scop special, ]i dac` nu o folosim pentru acest scop, primim harul lui Dumnezeu în zadar; vezi 2 Corinteni 6:1.

Care este scopul special pentru care primim darul îndrept`\irii? S` vedem ce spune Isus cu privire la aceasta în capitolul 9 din Luca. În versetul 22 le explic` ucenicilor S`i c` El trebuia s` sufere: ^Fiul Omului trebuie s` sufere multe, s` fie t`g`duit de b`trâni, de preo\ii cei mai de seam` ]i de c`rturari, s` fie omorât ]i a treia zi s` învieze". }i apoi în urm`toarele dou` versete El adaug`: ^Dac` voie]te cineva s` vin` dup` Mine, s` se lepede de sine, s`-]i ia crucea în fiecare zi ]i s` M` urmeze. Fiindc` oricine va voi s`-]i scape via\a, o va pierde; dar oricine î]i va pierde via\a pentru Mine, o va mântui". Cu alte cuvinte, suntem îndrept`\i\i, adic` suntem elibera\i de sub sentin\a condamn`rii care r`m>ne înc` asupra lumii ]i am trecut din moarte la via\`, doar pentru scopul special de a face ceea ce a f`cut Isus, s` ne d`m via\a a]a cum a f`cut El.

Aceasta este ceea ce ne spune Apostolul Pavel în Romani 12:1: ^V` îndemn, dar, fra\ilor, pentru îndur`rile lui Dumnezeu, s` aduce\i trupurile voastre ca o jertf` vie, sfânt`, pl`cut` lui Dumnezeu; aceasta este slujirea voastr` în\eleapt`". I-ar putea spune lumii acest lucru? Nu. Unul care n-a fost îndrept`\it ]i n-are pace cu Dumnezeu prin Domnul nostru Isus Cristos, nu poate s`-]i prezinte corpul ca o jertf` vie, pentru simplul motiv c` n-are via\` pe care s-o dea; via\a a fost pierdut` prin ac\iunea drept`\ii. Acesta este mort în Adam.

Când urm`m exemplul lui Cristos, suntem recunoscu\i ca membri ai corpului S`u. Aduce\i-v` aminte cum prezint` Pavel problema în capitolul 12 din 1 Corinteni: Isus este ^capul", ]i noi, Biserica, urma]ii lui Cristos, suntem ^trupul" S`u ]i membri, fiecare în parte. To\i cei care sunt membri ai trupului lui Cristos, sunt de asemenea p`rta]i la suferin\ele ]i la moartea lui Cristos. În capitolul 6 din Romani, versetul 3, Pavel spune: ^Nu ]ti\i c` to\i [casa credin\ei] câ\i am fost boteza\i [scufunda\i] pentru Hristos Isus [devenind membri ai corpului S`u] am fost boteza\i [scufunda\i] pentru moartea Lui?"

Astfel lumea în general este moart` în Adam, dar cei care au exercitat credin\a mântuitoare ]i ]i-au prezentat corpurile ca sacrificii vii, sunt mor\i în Cristos. Mor\ii în Adam mor prin ac\iunea drept`\ii; dar mor\ii în Cristos mor o moarte de sacrificiu. Dreptatea, chiar dac` a acceptat moartea lui Cristos, n-a putut-o cere, pentru c` El a fost f`r` p`cat ]i moartea Lui a fost voluntar`; dreptatea nu poate cere nici moartea urma]ilor lui Cristos, pentru c` ^nu este nici o condamnare pentru cei care sunt în Hristos Isus" (Romani 8:1). Dragostea a fost cea care L-a constrâns pe Isus s`-}i dea via\a pentru satisfacerea drept`\ii, ]i dragostea este cea care îi constrânge pe membrii corpului S`u s` p`]easc` pe urmele Sale, ale jertfirii de sine pân` la moarte.

{nt>ia înviere

Avem deci cele dou` clase principale din mormânt sau din starea mor\ii: mor\ii în Adam ]i mor\ii în Cristos. {n 1 Tesaloniceni 4:16 citim: ^… întâi vor învia cei mor\i în Hristos". }i în Apocalipsa 20:6 citim: ^Ferici\i ]i sfin\i sunt cei care au parte de întâia înviere! Asupra lor a doua moarte nu are nici o putere; ci vor fi preo\i ai lui Dumnezeu ]i ai lui Hristos ]i vor împ`r`\i cu El o mie de ani". În Romani 8:17 ni se spune c` trebuie s` suferim cu Cristos înainte de a putea fi glorifica\i cu El, dar apostolul adaug`: ^… suferin\ele din timpul de acum nu sunt vrednice s` fie puse al`turi cu slava viitoare, care va fi descoperit` fa\` de noi". ^Demn de crezare este cuvântul acesta: dac` am murit împreun` cu El [Cristos], vom ]i tr`i împreun` cu El; dac` r`bd`m, vom ]i împ`r`\i împreun` cu El." 2 Timotei 2:11, 12.

Oferta este deschis` pentru to\i cei care au urechi de auzit Ve]tile bune, ]i care î]i vor lua crucea în fiecare zi ]i vor urma în urmele {nv`\`torului. Dac` sunte\i credincio]i pân` la moarte, ve\i primi coroana vie\ii, ]i apoi, când ve\i domni cu Cristos, ve\i fi ca El, pentru c` ve\i fi învia\i în asem`narea gloriosului S`u corp spiritual. Apocalipsa 2:10; 1 Ioan 3:2; Filipeni 3:21.

Învierea celor nedrep\i

Dar ce se întâmpl` cu restul omenirii? Expresia ^[ntâia [nviere" implic` faptul c` va mai fi una, ]i exact aceasta ni se spune în Scriptur`. Va fi o înviere atât a celor drep\i cât ]i a celor nedrep\i (vezi Faptele Apostolilor 24:15). De ce vor fi ei învia\i? G>ndirea tradi\ional` spune c` vor fi învia\i pur ]i simplu pentru a fi condamna\i din nou. De aceea traduc`torii Versiunii Autorizate a Scripturii engleze]ti au tradus cuvântul grecesc krisis din Ioan 5:29, prin cuvântul ^condamnare", de]i în\elesul corespunz`tor este ^judecat`", ca ]i în Versiunea Revizuit`. Isus a spus: ^Nu v` mira\i de lucrul acesta; pentru c` vine ceasul când to\i cei din morminte vor auzi glasul Lui ]i vor ie]i din ele: cei care au practicat binele [Sfin\ii Vechiului Testament, precum ]i urma]ii lui Cristos], pentru învierea vie\ii [încercarea lor va fi trecut; ei se vor fi dovedit vrednici de via\`], iar cei care au f`cut r`ul [cei nedrep\i], pentru învierea judec`\ii". Krisis înseamn` o încercare sau o prob` urmat` de o sentin\`, sentin\` care va depinde de vinov`\ia sau nevinov`\ia persoanei. Cuvântul ^criz`" este derivat din cuvântul grecesc krisis. El este folosit cu referire la orice situa\ie de afaceri în care problema nu este înc` decis`; ]i cei interesa\i sunt într-o stare de a]teptare [ncordat`, a]teptând s` vad` dac` rezultatul va fi succes sau e]ec, via\` sau moarte.

Dup` ce sentin\a juridic` a trecut, persoana nu mai este în aceast` încercare; judecata lui s-a terminat. Lumea în general, cei nedrep\i, n-au fost niciodat` în încercare ca indivizi. Încercarea str`mo]ului lor comun a avut loc la început în gr`dina Edenului, ]i atunci a fost pronun\at` sentin\a condamn`rii. Întregul neam omenesc s-a n`scut sub sentin\a condamn`rii, a fost ^n`scut în nelegiuire ]i conceput în p`cat", ]i marea majoritate a murit f`r` s` scape de acea condamnare, ]i de aceea f`r` nici o încercare individual`. Spre deosebire de cei care au murit în Cristos, despre care Pavel a scris, ^deci nu este nici o condamnare pentru cei care sunt în Hristos Isus" (Romani 8:1), ace]tia au murit f`r` credin\` adev`rat` sau f`r` credin\` în singurul Nume de sub cer, ^dat oamenilor, [n care trebuie s` fim mântui\i". De aceea sunt numi\i nedrep\i; ei n-au fost îndrept`\i\i.

Relativ pu\ini dintre locuitorii p`mântului au auzit despre Cristos. Gândi\i-v` la milioanele ]i milioanele care au murit înainte de a veni Fiul lui Dumnezeu s` Se dea pe Sine Însu]i ^ca pre\ de r`scump`rare pentru to\i" (1 Timotei 2:6), ]i privitor la care Pavel a scris c` ei au fost ^f`r` n`dejde ]i f`r` Dumnezeu în lume" (Efeseni 2:12). Gândi\i-v` la milioanele ]i milioanele de oameni care tr`iesc ast`zi în \`rile p`gâne, care, f`r` s` fi auzit de numele lui Isus, mor [n propor\ie de aproximativ 70.000 pe zi! Apoi gândi\i-v` la mul\imea vast` de oameni care, cu toate c` au auzit, n-au în\eles Ve]tile bune de mare bucurie despre care îngerul a spus c` vor fi pentru to\i oamenii! Nici unul dintre ace]tia n-a avut o încercare individual`, deoarece condamnarea la moarte a trecut asupra lor datorit` neascult`rii lui Adam, nu a lor proprie.

Ei vor fi adu]i din starea mor\ii ca s` fie judeca\i, s` fie încerca\i pentru via\` sau moarte. Suntem asigura\i de aceasta, deoarece ni se spune c` Isus ^prin harul lui Dumnezeu, a gustat moartea pentru to\i" (Evrei 2:9), c` ^El este isp`]irea pentru p`catele noastre; ]i nu numai pentru ale noastre, ci ]i pentru ale întregii lumi". 1 Ioan 2:2.

Scripturile dau [nv`\`turi clare despre faptul c` Adam a vândut întregul neam omenesc p`catului, spre moarte (Romani 7:14), ]i c` Cristos a cump`rat întreagul neam omenesc cu sângele S`u pre\ios, ]i c` ^Hristos pentru aceasta a murit ]i a înviat, ca s` st`pâneasc` ]i peste cei mor\i ]i peste cei vii" (Romani 14:9). Este de asemenea clar c` singura cale prin care cineva poate ob\ine via\` ve]nic` este prin credin\a în moartea ]i învierea lui Cristos. Însu]i Isus ne spune: ^Eu sunt calea ]i adev`rul ]i via\a; nimeni nu vine la Tat`l decât prin Mine" (Ioan 14:6); iar Pavel ne spune c` nici evreii, nici neamurile nu se puteau îndrept`\i prin fapte, ]i din acest motiv Dumnezeu La trimis pe Fiul S`u Isus Cristos ^s` fie isp`]ire, prin credin\a în sângele Lui". Romani 2:14, 15; 3:9, 10, 25.

De aceea Dumnezeu, M>ntuitorul nostru, a aranjat astfel încât to\i s` vin` ^la cuno]tin\a de adev`r" (1 Timotei 2:4). Ceea ce Îi permite s` fac` aceasta, s` fie ^drept ]i [totu]i] s` îndrept`\easc`", este faptul c` omul Isus Cristos, mijlocitorul dintre Dumnezeu ]i oameni, ^S-a dat pe Sine Însu]i ca pre\ de r`scump`rare pentru to\i; aceast` m`rturie a fost dat` la timpul ei".1 Timotei 2:5, 6.

Aminti\i-v` c` noi nu suntem judec`torii celor care au avut ]i a celor care n-au avut o deplin` ]ans` de m>ntuire în timpul vie\ii lor ]i acesta este un lucru bun, pentru c` oamenii sunt înclina\i s` fie severi în a-i judeca pe al\ii. Ve\i gândi c` dac` cineva a avut o ]ans` de m>ntuire, evreii care L-au r`stignit pe Cristos cu siguran\` au avut. Ei nu numai c` au mers la o biseric` ]i au auzit un preot propov`duind despre Cristos, ei chiar L-au v`zut [n realitate pe Cristos, au auzit minunatul mesaj din propria Sa gur` ]i au v`zut minunatele lucr`ri pe care le-a f`cut, ]i totu]i L-au r`stignit! Voi [ns` ve\i spune: dac` cineva a avut responsabilitate, acei evrei au avut, ]i dac` cineva sufer` o condamnare ve]nic`, acei evrei trebuie s` sufere. Totu]i, iat` ce a spus apostolul Petru: ^Din ne]tiin\` a\i f`cut a]a". }i Pavel a spus: ^Dac` ar fi cunoscut-o [[n\elepciunea tainic` a lui Dumnezeu], n-ar fi r`stignit pe Domnul slavei"; ]i ^dumnezeul veacului acestuia", Satan, ^a orbit g>ndurile celor necredincio]i, ca lumina Evangheliei slavei lui Hristos, care este chipul lui Dumnezeu, s` nu str`luceasc` peste ei" (1 Corinteni 2:8; 2 Corinteni 4:4). Domnul este judec`torul. El ]tie cine este ]i cine nu este responsabil, ]i noi putem l`sa problema cu încredere în mâinile Sale.

Dac` Dumnezeu vede c` cineva are acum deplin` cuno]tin\` [n privin\a responsabilit`\ii sale, dar nu ascult` de Evanghelie, El nu va mai da [nc` o ]ans` unei asemenea persoane. Care ar fi rostul ei? Totu]i, trebuie s` recunoa]tem c` Dumnezeu este plin de îndurare iubitoare, ^c`ci în veac \ine bun`tatea Lui". În Evrei 6:4-6, El a dat un indiciu referitor la ceea ce El consider` a fi o ]ans` deplin`.

Pe de alt` parte, dac` Domnul vede c` un individ n-a auzit niciodat`, sau n-a în\eles niciodat` suficient fericitul mesaj al m>ntuirii, acel individ va avea o ]ans`.

Totu]i, aceasta nu înseamn` o autorizare de a p`c`tui, sau a fi indiferent în timpul acestei vie\i, pentru c` ni se spune c` în viitor va fi o m`sur` de pedeaps` în conformitate cu m`sura de responsabilitate actual`. ^Ce seam`n` omul, aceea va ]i secera" (Galateni 6:7). În ziua de pe urm` va fi mai u]or pentru Sodoma ]i Gomora dec>t pentru poporul Israel, pentru c` sodomi\ii au p`c`tuit dintro ignoran\` mult mai mare decât evreii (Matei 11:23, 24). Putem l`sa aceast` chestiune cu încredere deplin` [n seama Domnului.

Totu]i, avem aceast` asigurare c` dup` cum to\i oamenii au fost condamna\i într-un singur om, Adam, ]i nici unul dintre ei n-a fost întrebat dac` vrea sau nu s` fie condamnat în Adam, tot a]a to\i oamenii, fie în timpul vie\ii de acum, fie la înviere, vor ob\ine darul liber al îndrept`\irii la via\` datorit` unui M>ntuitor, Isus Cristos. ^Astfel, deci, dup` cum printr-o singur` gre]eal` a venit condamnarea peste TO|I oamenii, tot a]a, printr-o singur` fapt` de dreptate a venit c`tre TO|I oamenii o îndrept`\ire a vie\ii. C`ci dup` cum, prin neascultarea unui singur om, cei mul\i au fost f`cu\i p`c`to]i, tot a]a, prin ascultarea Unuia singur, cei mul\i vor fi f`cu\i drep\i." Romani 5:18, 19.

Planul lui Dumnezeu

C`ile ]i gândurile lui Dumnezeu nu sunt c`ile ]i gândurile noastre. Ele sunt mai înalte dec>t ale noastre ca cerul fa\` de p`mânt (Isaia 55:8, 9). El este îndelung r`bd`tor. Planul S`u este s` lase omenirea s` treac` printr-o însp`imânt`toare noapte de necaz ]i moarte, ca o consecin\` a p`catului; ]i El a]teapt` pân` când lec\ia va fi pe deplin înv`\at`. Între timp, El îi selecteaz` pe cei cura\i ]i nevinova\i, ^copii ai lui Dumnezeu ne[ntina\i [n mijlocul unei genera\ii str>mbe ]i sucite, [n care str`lucesc ca ni]te lumini [n lume" (Filipeni 2:15) — [n total, o turm` mic`. Buna pl`cere a Tat`lui este s` le dea acestora {mp`r`\ia (Luca 12:32), ca s` poat` lua parte la binecuvântarea lumii.

Deci, am v`zut c` lumea în general a fost condamnat` în Adam ]i c` oamenii vor ie]i din starea mor\ii pentru prima lor încercare individual`. Acesta este scopul pentru care Cristos vine s` împ`r`\easc`, ^pentru c` [Dumnezeu] a rânduit o zi în care va judeca dup` dreptate p`mântul locuit, prin Omul pe care L-a rânduit ]i despre care a dat tuturor o dovad` de net`g`duit prin faptul c` L-a înviat dintre cei mor\i" (Faptele Apostolilor 17:31). Exist` mare mângâiere în expresia ^dovad` de net`g`duit"; remarca\i c` dovada de net`g`duit nu este dat` numai unora, ci ^tuturor". Ce asigurare este s` ]tim c` lumea va fi judecat` de blândul ]i smeritul Isus! Urma]ii lui Cristos vor fi asocia\i cu El în aceast` munc` glorioas`, dup` cum este scris: ^Nu ]ti\i c` sfin\ii vor judeca lumea?" (1 Corinteni 6:2). Acesta este motivul pentru care urma]ii lui Cristos trebuie s` dezvolte roadele spiritului.

Cei care sus\in c` credin\a f`r` fapte este suficient`, î]i închid ochii la afirma\iile limpezi ale Scripturii, c` credin\a f`r` fapte este moart`. În 1 Corinteni 13:1-3 este declarat în mod solemn c` putem avea toat` cuno]tin\a ]i o credin\` a]a de mare încât am putea muta mun\ii, ]i totu]i dac` nu avem dragoste nu ne ajut` la nimic. Nimeni nu va fi como]tenitor cu Cristos decât dac` cu ajutorul lui Dumnezeu zide]te pe temelia credin\ei ]i a cuno]tin\ei suprastructura iubirii. Înainte de a ni se încredin\a lucrarea de judecare a lumii al`turi de Cristos, noi trebuie s` dovedim c` ^iubirea" este marele imbold sau marea putere motivant` a tuturor cuvintelor ]i faptelor noastre. Nu [nseamn` c` Dumnezeu a]teapt` de la noi perfec\iune în carne, dar noi trebuie s` cre]tem în har ]i în cuno]tin\a despre Domnul nostru Isus Cristos, ^]i s` fim asemenea chipului Fiului S`u" în m`sura celor mai bune capacit`\i ale noastre.

Dac` facem aceasta, încrezându-ne în sângele lui Cristos, vom fi accepta\i, nu datorit` propriului nostru merit, ci datorit` meritului lui Cristos. Dup` cum spune Pavel: ^ne-a f`cut s` fim accepta\i în Cel Preaiubit" (Efeseni 1:6 — traducerea Cornilescu revizuit`, subsol). Cei care vor fi credincio]i pân` la moarte {l vor auzi pe Domnul spunându-le: ^Bine, rob bun ]i credincios; ai fost credincios peste pu\ine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intr` în bucuria st`pânului t`u!" Matei 25:21.

Cu to\ii ]tim c` foarte pu\ini î]i iau crucea în fiecare zi ]i înva\` s` fie blânzi ]i umili\i ]i iubitori a]a cum a fost Isus, ]i deci nu suntem surprin]i când citim în Cuvântul lui Dumnezeu c` ^mul\i sunt chema\i, dar pu\ini sunt ale]i", ]i ^strâmt` este poarta, îngust` este calea care duce la via\` ]i pu\ini sunt cei care o afl`". Ace]ti pu\ini sunt sfin\ii care vor fi privilegia\i s` stea cu Cristos pe tronul S`u, (Apoc. 3:21). Asculta\i cuvintele ginga]e ale Bunului p`stor adresate nou` celor care Îl iubim ]i facem tot ce putem pentru a-L asculta: ^Nu te teme, turm` mic`, pentru c` Tat`l vostru a g`sit pl`cere s` v` dea împ`r`\ia". Luca 12:32.

Ziua de judecat` a lumii

De obicei se crede c` aceasta este o zi de dou`zeci ]i patru de ore, dar Petru vorbind despre ziua judec`\ii spune: ^Preaiubi\ilor, s` nu uita\i un lucru: c`, pentru Domnul, o zi este ca o mie de ani, ]i o mie de ani ca o zi". 2 Petru 3:8.

În ^ziua" de judecat` a lumii, domnia de o mie de ani a lui Cristos, condi\iile vor fi în cele mai multe privin\e opuse celor prezente. Timpul de acum este o noapte de necaz, suferin\` ]i moarte. Aceea va fi ziua perfect` când ^durerea ]i gemetele vor fugi". O teologie fals` i-a înv`\at pe oameni s` le fie team` de ziua de judecat`, în timp ce Scripturile vorbesc despre ea ca despre un timp de bucurie — ^Închina\iv` înaintea DOMNULUI în splendoare sfânt`; tremura\i înaintea Lui, tot p`mântul! Spune\i printre popoare: @DOMNUL împ`r`\e]te! De aceea lumea este tare ]i nu se clatin`#. El va judeca popoarele cu dreptate. S` se bucure cerurile ]i s` se veseleasc` p`mântul; s` urle marea cu tot ce cuprinde ea! S` tresalte câmpia cu tot ce e pe ea, to\i copacii p`durii s` cânte de bucurie înaintea DOMNULUI! C`ci El vine, vine s` judece p`mântul. El va judeca lumea cu dreptate ]i popoarele dup` credincio]ia Sa". Psalmul 96:9-13.

{n ziua aceea p`mântul va fi plin de cuno]tin\a Domnulului dup` cum apele acoper` marea, ]i nu va mai fi necesar ca cineva s` se urce pe un loc înalt sau la o tribun` ca s` spun` oamenilor despre Domnul, pentru c` to\i vor cunoa]te pe Domnul de la cel mai mic pân` la cel mai mare dintre ei (Isaia 11:9; Ieremia 31:34). Acela va fi un timp cu adev`rat glorios. Va fi [n contrast marcant cu timpul prezent când ^întunericul acoper` p`mântul, ]i negur` mare popoarele" (Isaia 60:2). Întradev`r foarte pu\ini Îl cunosc pe Dumnezeu în acest timp. Exist` un v`l peste ochii ]i peste inimile oamenilor, v`lul necredin\ei. Mul\i cred c` Dumnezeu este o fiin\` care, în r`zbunarea Sa, chinuie]te oamenii pe vecie. Un preot, Reverendul Jonathan Edwards, credea c` dup` moarte el va fi schimbat a]a încât va fi capabil s` priveasc` prin deschiz`tura cerurilor ]i s`-]i vad` tat`l, mama ]i copila]ul zvârcolindu-se în chin, ]i se va întoarce ]i va l`uda pe Dumnezeu mai tare. {nc` sunt mul\i care cred c` Biblia înva\` chinul ve]nic. Nu cu mult timp [n urm`, doi oameni au fost condamna\i în Glasgow pentru c` au aruncat un câine într-un cuptor ]i au urm`rit agonia lui pân` când a murit. Judec`torul a caracterizat pe bun` dreptate comportamentul lor ca fiind brutal. Totu]i, mul\i care s-ar îngrozi doar la simpla istorisire a unei astfel de brutalit`\i, sus\in c` ei cred c` Dumnezeu chinuie, nu câinii, ci fiin\ele umane, nu pentru c>teva momente pân` ce moartea încheie suferin\a, ci pentru toate eternit`\ile! Ce concep\ie îngrozitoare despre Dumnezeu!

Inimile noastre se bucur` s` aib` fericita asigurare a Cuvântului lui Dumnezeu, c` în glorioasa domnie Milenar` a lui Cristos, ziua de judecat` a lumii, ochii tuturor oamenilor vor fi deschi]i s` vad` c` ^DUMNEZEU ESTE DRAGOSTE". Uita\i-v` în capitolul 25 din Isaia la cele spuse de profet despre acea glorioas` Zi Milenar`! ^}i pe muntele acesta [împ`r`\ie], înl`tur` v`lul care acoper` toate popoarele ]i învelitoarea [necredin\ei] care înf`]oar` toate neamurile; nimice]te moartea pe vecie [prin învierea mor\ilor]: St`pânul, DOMNUL va ]terge lacrimile de pe toate fe\ele …. În ziua aceea vor zice: @Iat`, acesta este Dumnezeul nostru, în care aveam încredere c` ne va mântui. Acesta este DOMNUL, pe El Îl a]teptam; acum s` ne înveselim ]i s` ne bucur`m de mântuirea Lui!#" (Isaia 25:7-9). Remarca\i, dragi prieteni, c` dup` ce oamenii ies din mormintele lor, Dumezeu îi va m>ntui!

Mai sunt înc` multe privilegii pentru omenire. În vârsta prezent` calea spre via\` este îngust` ]i ^pu\ini sunt cei care o afl`". Satan înc` ^r`cne]te ca un leu", c`utând pe cine ar putea devora. Dar în Vârsta Milenar` va fi stabilit` ^calea sfin\eniei" — nu o cale îngust` ]i dificil`, ci o cale mare, o cale u]oar`, pe care nici cei f`r` minte nu se vor r`t`ci. }i pe ea nu va fi nici un ^leu", pentru c` Satan va fi legat în timpul Miei de ani (Isaia 35:8-10; Apocalipsa 20:2). Influen\a rea a lui Satan va fi restrâns`. Nici un r`u social ]i nici un alt r`u nu va mai fi permis.

Un motiv important pentru care oamenii persist` în a face r`u în timpul prezent este c` ei nu sunt [ntotdeauna pedepsi\i imediat pentru fiecare fapt` sau cuvânt p`c`tos. Dup` cum a spus în\eleptul: ^Pentru c` nu se aduce repede la îndeplinire hot`rârea împotriva faptelor rele, de aceea este plin` inima fiilor oamenilor de dorin\a s` fac` r`u" (Eclesiastul 8:11). Nu este oare adev`rat acest lucru? De ce sunt închisorile noastre pline de de\inu\i? Din simplul motiv c` oamenii recunosc c` ]ansele de a sc`pa de pedeaps` sunt mari, ]i ei sunt dornici s`-]i asume riscul de a fi condamna\i. Când Cristos va fi regele care va domni, aceast` stare rea va fi desfiin\at`. În Isaia 26:9 ni se spune c` atunci când judec`\ile Domnului sunt pe p`mânt, locuitorii lumii vor înv`\a dreptatea. În ziua acea Domnul nu va mai permite r`ul. Va fi o m`sur` dreapt` de pedeaps` pentru fiecare fapt` ]i cuvânt p`c`tos, ]i aceast` pedeaps` va duce la reformarea caracterului.

Pe de alt` parte, conform psalmistului: ^În zilele lui [ale lui Cristos], cel drept va înflori" (Psalmul 72:7). În aceast` privin\` condi\iile de asemenea vor fi opuse celor de acum. Atunci va fi mai u]or s` faci bine decât s` faci r`u, pe când în prezent este mai u]or s` faci r`u decât bine. Când judec`\ile Domnului vor fi pe p`mânt, când fiecare fapt` ]i cuvânt p`c`tos vor fi pedepsite ]i fiecare fapt` ]i cuvânt drept vor fi r`spl`tite, oamenii vor ajunge repede s` recunoasc` iubirea, dreptatea, în\elepciunea ]i puterea lui Dumnezeu. S` ne mir`m c` în acel timp ^locuitorii lumii vor înv`\a dreptatea"?

Credem c` domnia Milenar` a lui Cristos este foarte aproape, chiar la u]`; dar noi nu trebuie s` în\elegem c` pacea ]i dreptatea perfecte vor predomina chiar de la început. Mul\i au idei false în privin\a Mileniului. Ei cred c` în momentul începerii Mileniului to\i oamenii ]i toate lucrurile vor fi imediat perfecte. Dar nu acesta va fi cazul. Vorbind despre noile ceruri ]i noul p`mânt care vor fi stabilite, când Cristos Î]i va lua marea Sa putere ]i va începe s` domneasc`, profetul spune: ^Nu vor mai fi în el copii care tr`iesc pu\ine zile, nici b`trâni care s` nu-]i împlineasc` zilele. C`ci cine va muri în vârst` de o sut` de ani va fi înc` tân`r ]i cel ce va muri [n vârst` de o sut` de ani va fi blestemat ca p`c`tos" (Isaia 65:20). Aceasta arat` c` unii vor fi p`c`to]i în acea Zi Milenar`, ]i c` cei incorigibili vor avea o încercare de cel pu\in o sut` de ani. Apostolul afirm` clar (1 Corinteni 15:25) c` Cristos ^trebuie s` împ`r`\easc` pân` va pune pe to\i vr`jma]ii S`i sub picioarele Sale". Cu alte cuvinte, Mileniul nu va fi un timp de pace ]i dreptate perfect`; va fi ^ziua" hot`rât` de Dumnezeu cu scopul de a stabili pacea ]i dreptatea perfect` (Faptele Apostolilor 17:31).

Mai întâi este necesar ca împ`r`\iile acestei lumi s` fie înl`turate ]i s` fie stabilit` Împ`r`\ia Domnului nostru. Aceasta înseamn` c` va fi un scurt timp de necaz mare. Atât Daniel cât ]i Cristos îl numesc un timp de strâmtorare cum n-a mai fost de când sunt popoarele (Daniel 12:1; Matei 24:21). Vedem semnele acestei strâmtor`ri apropiindu-se chiar acum. F`r` îndoial` necazul va veni, în principal prin conflictul dintre munc` ]i capital. Va fi un timp de necaz mult mai mare decât Revolu\ia Francez`, pentru c` va fi în întreaga lume. Dar norul [ntunecos are o margine argintie, pentru c` pe ruinele împ`r`\iilor prezente va fi stabilit` Împ`r`\ia lui Cristos; ]i apoi ^din s`biile lor î]i vor f`uri fiare de plug ]i din suli\ele lor cosoare: nici un popor nu va mai scoate sabia împotriva altuia ]i nu vor mai înv`\a r`zboiul". Isaia 2:4.

C`tre sfâr]itul Mileniului, toat` omenirea va fi fost restaurat` la perfec\iunea pierdut` de Adam, natura uman` perfect`; ]i întregul p`mânt va fi restaurat la starea fostului paradis (vezi Faptele Apostolilor 3:21; Isaia cap. 35). Atunci, mia de ani fiind sfâr]it`, Satan va fi eliberat pentru o scurt` perioad` (Apocalipsa 20:3). ^De ce?" vor spune unii, ^aceasta va strica totul! De ce va trebui Satan eliberat dup` ce paradisul va fi restaurat?"

Când Adam ]i Eva au fost la început pu]i în gr`dina Edenului, ei au fost perfec\i, dar Dumnezeu i-a permis lui Satan s`-i încerce. De ce? Ca s` le [ncerce credincio]ia fa\` de El ]i fa\` de dreptate. Ei au c`zut. P`catul a intrat în lume ]i prin p`cat moartea; de aceea exist` tot suspinul, durerea ]i plânsul din prezent, care au continuat timp de ]ase mii de ani, ]i prin ele oamenii au înv`\at lec\ia amar` c` p`catul este peste m`sur` de p`c`tos (Romani 7:13). Cristos va începe în curând domnia Sa glorioas`. El va chema mor\ii ]i to\i vor ie]i din starea de moarte. Cei care în trecut au fost p`rta]i la suferin\ele ]i moartea lui Cristos vor lua parte la gloria Sa, ]i vor domni împreun` cu Cristos ]i vor judeca pe to\i cei care au murit în Adam. Oamenii vor fi ridica\i treptat pân` la perfec\iunea pierdut` de Adam, ]i apoi, dup` ce vor fi înv`\at binecuvânt`rile drept`\ii ]i valoarea supunerii fa\` de Domnul, lui Satan i se va permite s`-i încerce. De ce? Pentru acela]i motiv pentru care i s-a permis s`-i încerce pe Adam ]i pe Eva — s` le probeze credincio]ia fa\` de Dumnezeu ]i de dreptate. Nu ]tim cât de mul\i vor c`dea, dar cu siguran\` dup` experien\a lung` atât cu p`catul cât ]i cu dreptatea, comparativ pu\ini îl vor urma pe Satan, pentru c` to\i vor fi avut experien\a practic` a iubirii ]i drept`\ii lui Dumnezeu. Cei care vor c`dea vor fi distru]i în moartea a doua.

Moartea a doua

Prima moarte este moartea în Adam, dar moartea a doua nu va fi în nici un sens datorit` lui Adam. ^În zilele acelea nu se va mai zice: @P`rin\ii au mâncat agurid` [p`cat] ]i copiilor li s-au sterpezit din\ii#, ci fiecare [care va muri] va muri pentru nelegiuirea lui; oric`rui om care va mânca agurid`, i se vor sterpezi din\ii!" (Ieremia 31:29, 30). În Veacul Milenar fiecare va primi o încercare individual`, ]i to\i cei care vor muri, vor muri ca rezultat al propriului lor p`cat, nu din cauza p`catului lui Adam. Aceasta va fi cea de-a doua moarte a lor, prima fiind cea pe care au suferito în trecut pe seama neascult`rii lui Adam. Romani 5:12, 18.

Moartea a doua este ilustrat` ca ^un iaz care arde cu foc ]i cu pucioas`" (Apocalipsa 21:8), un simbol foarte puternic al unei astfel de nimiciri — o moarte din care nu va mai fi înviere: pentru c` ^Hristos … nu mai moare", nu va mai fi o a doua r`scump`rare a p`c`to]ilor (Romani 6:9). La aceast` a doua moarte se face frecvent referire în versiunea greceasc` a Bibliei ca ^Gheena", unul dintre cele trei cuvinte traduse ^iad" în Noul Testament englezesc. ^Gheena" este forma greceasc` a numelui ^Valea Hinnom", valea situat` imediat în afara Ierusalimului, mai jos de Muntele Sionului. Acesta a fost un loc de distrugere a gunoiului cet`\ii. Focul era p`zit ca s` ard` constant în ea, iar pucioasa era ad`ugat` pentru a sus\ine procesul distrugerii. Tot gunoiul cet`\ii era aruncat în ea, precum ]i corpurile criminalilor, aceasta ca s` semnifice c` ei nu erau vrednici de o înviere.

Vedem deci c` nu este nici o idee de chin asociat` cu Gheena, moartea a doua. Înseamn` o stare de distrugere pentru ve]nicie. Exact aceasta spune psalmistul: ^DOMNUL p`ze]te pe to\i cei care Îl iubesc ]i nimice]te pe to\i cei r`i" (Psalmul 145:20), nu-i p`streaz` în nici o stare, oricare ar fi ea.

R`splata celor credincio]i

Pe de alt` parte, celor care se vor [mpotrivi lui Satan ]i vor fi loiali lui Dumnezeu ]i drept`\ii, care Îl vor iubi pe Domnul Dumnezeul lor cu toat` inima, mintea, sufletul ]i puterea, ]i pe aproapele lor ca pe ei în]i]i, vor trece dincolo în veacurile care urmeaz`, când ^moartea nu va mai exista. Nu va mai fi nici pl>ns, nici \ip`t, nici durere, pentru c` lucrurile dint>i au trecut". Numai cei care I se închin` lui Dumnezeu în spirit ]i în adev`r vor ob\ine starea de fericire etern` ca fiin\e umane perfecte pe un p`mânt perfect. Atunci, c>nd prima domnie (a lui Adam) va fi restaurat`, marele plan de m>ntuire al lui Dumnezeu va fi complet, ]i rug`ciunea cu care Domnul nostru i-a înv`\at pe ucenicii S`i s` se roage, ^Vie împ`r`\ia Ta; fac`-se voia Ta precum în cer a]a ]i pe p`mânt" va fi [mplinit`. Mesajul îngerului, ^Vestea bun` care va fi o mare bucurie pentru tot poporul" va fi împlinit. Luca 2:10.

{n concluzie, sper`m c` to\i vor recunoa]te faptul c` de]i aceast` restaurare p`mânteasc` este o r`splat` glorioas` pentru cei credincio]i, noi cei din acest Veac putem a]tepta o stare mai înalt`. Serviciul nostru în\elept este s` ne lu`m crucea acum ]i s`-L urm`m pe Cristos. Dac` facem aceasta ]i dac` suntem credincio]i pân` la moarte, vom domni cu El ca fiin\e spirituale glorioase de natur` divin` (vezi 2 Petru 1:4). Principala noastr` cauz` de bucurie va fi posibilitatea de a coopera cu Isus în a distribui toate acele minunate binecuvânt`ri acestui p`m>nt s`rac ]i blestemat prin p`cat; pentru c`, nu este oare mult ^mai ferice s` dai decât s` prime]ti"?

Sper`m c` aceste cuvinte v` vor ajuta s` în\elege\i ]i s` aprecia\i Cuvântul lui Dumnezeu mai mult decât înainte, ]i c` astfel iubirea voastr` pentru Dumnezeu ]i pentru dreptate va cre]te.

Traducere din limba englez`.
Titlul original ^Where are the dead?"
scris` de John Edgar [n 1908